382 matches
-
contra bolnavilor privarea de mâncare, faptele descrise textual astfel: "Alienații când devin furioși se pun în bașcă, uneori și în cămașa de forță, dar niciodată nu li se dă calmante. Dacă un alienat în furia lui ar fi adresat cuvinte injurioase cuiva sau ar fi fost agresiv, se trimite la bașcă și în aceiași zi nu se permite a i se da mâncare; acest fapt s-a întâmplat fiind eu de față și a trebuit să intervin eu cu autoritatea mea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nu simpatizează, nu cruță pe nimeni și nimic. Despre el se poate afirma cu îndreptățire că are vocația comicului, care se verifică prin "capacitatea de a surprinde ridicolul chiar și la ființa iubită"69. Comedia sa nu este insolentă și injurioasă, pentru că, așa cum observa Șerban Cioculescu, "neîndurător în critica sa, Caragiale îmbină maliția crudă cu urbanitatea aleasă"70, ceea ce o face și mai antipatică, și mai greu de suportat. Caragiale recurge frecvent la ironie, la acea modalitate subtilă de a critica
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
suită de reprezentări, cu fundament politic în special, diatribele antimonarhice ale lui N. D. Cocea din Facla, unele articole ale lui Panait Istrati din România muncitoare și, pe această linie destul de fecundă, "biletele" sau "tabletele" pamfletarului Tudor Arghezi, articolele scandaloase, injurioase, la limita grobianismului din Săptămâna prin care "valetul ideologic"34 Eugen Barbu își exercita slugarnic sarcina autoasumată de "corifeu al adulării regimului impus de soviete"35 și, prin contrast, în extrateritorialitate, gazetăria proromânească și anticomunistă de înaltă ținută pamfletară a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
banale contexte, incidentul ,,Se-nțelege"etc. sunt elemente care dezambiguizează și facilitează traducerea acestui text care, literal, este elogiativ, străbătut de entuziasm. Exprimarea disprețului se face astfel cu eleganță, măgulitor, prin intermediul ironiei "urbane". Caragiale se detașează, așadar, de practica gazetăriei injurioase și de lumea zgomotoasă, "scoasă din țâțâni", veșnic amatoare de scandaluri, ,,revuluții" sau chefuri gălăgioase și impregnate de un mahalagism care îi repugnă. Violenței verbale și afirmației ostentative, Caragiale îi preferă subtilitatea ironiei care ,,joacă în satira socială a lui
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Călinescu, "de frică"51 , întrucât nu avea cunoștință de pericolul real și imediat care-l pândea ne amintim că amicii nu l-au putut avertiza și înspăimânta ci a sucombat în fața angoasei proiectate imaginativ pe fondul unor acute refulări. Izbucnirile injurioase necontrolate, violența neașteptată a limbajului, faptul că pare "scos din țâțâni" se pot explica prin declanșarea stării de furie și revoltă, de tulburare profundă, specifică manifestării angoasei. Pe de altă parte, tocmai actul sinuciderii, absurd la Anghelache din lipsa unei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o făcea Platon, dar, mai rău, îl exclud din comunitatea creștină. Îl excomunică și îi refuză îngropăciunea în pământul bisericii. Molière, care beneficiază totuși de protecție regală, este înmormântat în timpul nopții, pe furiș. Ca și Platon, Nicole lansează o diatribă injurioasă împotriva actorului care, petrecându-și viața în imitarea viciilor, le preia. El nu se poate debarasa de rolurile succesive ce i se lipesc de piele. "Este o meserie în care bărbați și femei reprezintă patimile urii, furiei, ambiției, răzbunării, și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în el un fel de demers inițial, punct de plecare al unui itinerariu interior. 17 Dr Papus, Ce que doit savoir un maître maçon, Paris, Librairie générale et internationale Gustave Ficker, 1910, p. 70. 18 Termenul de "barbar" este astăzi injurios. Pentru greci, barbar semnifica doar "străin". 19 J. Lacarrière, En suivant Dieux, Paris, ed. Philippe Lebaud, 1984, p. 186. 20 vin d'honneur: mică petrecere festivă dată în cinstea cuiva. (n.trad.) 21 R. Dion, Viticulture ecclésiastique et viticulture princière
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]