422 matches
-
au îndemnat atunci la o descătușare, la o nouă experiență. Poate nici eu nu le înțeleg. Poate. Jenia își hotărâse plecarea într-o luni dimineața și trimisese chiar vorbă la Ranikhet pentru hamal. Cu trei zile mai înainte devenise foarte insinuantă, profitând de multe vorbe inocente ale mele ca să râdă cu înțeles, plîngîndu-se că renunță la o viață pe care nu o cunoaște, că n-ar vrea decât o singură experiență, căci nimic nu merită să fie repetat în dragoste etc.
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a răspuns. M-am apropiat de ea, i-am luat mlinile, am întrebat-o din nou, i-am strâns brațul. Tăcea întruna. Și atunci mi-am apropiat fața mai mult, răsuflarea mea aproape de gura ei, întrebînd-o tot mai încet, mai insinuant. A oftat o dată lung, a închis ochii și și-a încolăcit brațele de umerii mei, sărutîndu-mă pe buze, mușcător, sălbatec. Am avut o ciudată bucurie când m-am dus să zăvoresc ușa. S-ar părea că cele ce-am scris
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
întrebarea la întâmplare: Ce mai face Zâna, nevastă-ta? Păi...ce să facă? Ca primăvara. Cu treaba prin casă, pe afară - a răspuns Mitruță cu jumătate de glas. Da’ Iordache, vecinul tău, ce face? a lansat Pâcu întrebarea, cu ton insinuant. Ce treabă am eu cu Iordache? a răspuns Mitruță, vizibil deranjat de întrebare. De ce n-ar merge el la cărăușie în locul tău? a insistat Pâcu. Nici nu m-am gândit la asta, dar nici nu are cu ce merge. Ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pe care le purtați pe umeri.- a răspuns directorul. ― Te poftesc să nu te legi de stelele de pe umerii mei. Întâi vreau să aflu de la profesorul Hliboceanu cui era destinat acel inel? ― Întrebarea nu este suficient de clară. Este doar insinuantă - a răspuns profesorul. ― Pe mine să nu mă iei cu finețuri. Mie să-mi spui pentru care din voi doi a fost adus inelul de către țigancă? Pentru doctorul Gruia Toaibă, care l-a operat pe șatrar, sau pentru dumneata, profesore
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
care îi trecu prin minte după ce reuși să scape de sughiț, cu ajutorul altor câteva guri de bere înghițite cu aviditate, fu ce-ar fi să număr banii ăștia picați din neant, măcar aș ști câți am inventat?! Un gând năstrușnic, insinuant, care îl făcu să zâmbească la fel de strâmb cum zâmbise întreaga dupăamiază. Al doilea gând infiltrat în mintea sa tulbure/tulburată îl trimise direct către laptopul rămas până atunci de izbeliște. Sau căzut în dizgrație, așa cum se întâmplă cu aceste scule
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
se alinta. Asta era o surpriză, totuși. Lăsă televizorul deschis și reglă sonorul aproape de maxim. Merse la bar - ia mai dă-o dracului de bere, gata pe ziua de zi, hai să trecem la chestii serioase! Iar, tu, voce interioară insinuantă, ai face bine să taci. Definitiv! -, apucă sticla de J&B și își turnă o porție apreciabilă în pahar. Drumul până la frigider i se păru mai lung decât de obicei, iar degetele scotociră grăbite printre cuburile din cutia congelatorului. Ca și cum
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
i se părea cea mai bună soluție în acele momente, putea aduce dezmeticirea necesară de care avea atâta nevoie. Sau, cel puțin, așa spera... Puse mâna pe clanță, deschise poarta și chiar atunci îi bubui din nou în creier vocea insinuantă a Magicianului: Mda, un iepure fricos. Bine, bine, s-ar putea spune că iepurii sunt, în general, fricoși, n-am auzit - în pofida vastei mele experiențe de viață pe care nu ai cum să o pui sub semnul întrebării - de un
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
aproape Încet; era o voce modulată, muzicală și dulce. Se poate constata cât de atent este adolescentul ca să descrie orice amănunt; el vrea să nu scape nimic, căci descrierea este aici chiar o formă de posesie. Ochiul este Îndrăzneț și insinuant: În fiecare dimineață, mergeam s-o văd cum se scaldă; o contemplam de departe când se afla În apă, pizmuiam valul moale și calm ce o mângâia pe coapse ș-acoperea cu spumă acest piept atât de viu, eu vedeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
deja consumată, dar adevărul era că amândoi păream să evităm cu totul această situație. Ceea ce nu era greu, având În vedere că el, probabil, nu-și dorea decât să se prostească În fața aparatului de fotografiat. Se descurca grozav cu replicile insinuante, dar nu făcuse niciodată nimic ca să le pună În practică și părea aproape ușurat când Îl goneam și plecam singură În fiecare noapte. Nu avusesem prea mult timp să mă gândesc la asta, dar am bănuit că avea un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
și dorindu-mi să se deschidă. Ar fi drăguț. —Mda, de la mine ai aflat pentru prima oară. Prezic oficial că ziua ta o să se Îmbunătățească semnificativ peste câteva minute. Spuse asta cu o asemenea siguranță - și pe tonul acela deosebit de insinuant știu-ceva-ce-tu-nu-știi - Încât chiar m-am uitat la el. E ceva ce ar trebui să știu? E cineva aici? am Întrebat, Îngrozită și În același timp curioasă În legătură cu cine putea să patruleze În fața apartamentului meu, așteptându-mă să ajung acasă. Gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
războiului de independență este complexă și variată. Mihail Kogălniceanu trebuia să ia atitudine față de orice nou fapt, care se ivea și să lămurească atitudinea României, față de guvernele puterilor garante, care erau să fie bănuitoare, fie ostile, dar de cele mai multe ori insinuante pentru a influiența cursul politic al statului român. Deținând protofoliul Afacerilor Externe în guvernul liberal, format la 27 aprilie 1876, Kogălniceanu pregătește încă de la începutul mandatului său un șir de măsuri, care 16 aveau să ducă până la urmă, la dobândirea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ubicuu al puterii, McKerrow semnalează faptul că analiza lui Foucault nu se concentrează exclusiv asupra chestiunii legitimității statului. O astfel de opțiune este, cu siguranță, una limitatoare, în orice analiză a puterii. Foucault, în schimb, își propune să urmărească caracterul insinuant al puterii în întregul "corp social"714. Astfel, critica lui Foucault are în vedere două tipuri de analize: pe de o parte, este vorba despre analiza statelor și a puterii economice; pe de altă parte, însă, Foucault se angajează într-
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
povestea cu calul lui... Vera: Mina, e ceva serios în aiureala asta cu... (Mina tace) Stai așa, că mă apucă amețelile! Mina: Te cred. (ridicîndu-se) Pe tine te apucă amețelile, dar pe mine mă apucă altceva... Vera: (mai mult decît insinuantă) Te cred și eu... Mina: (trecînd peste) Ca să pricepi ar trebui să știi... să cunoști drumul pînă la ideea asta cu calul... Vera: (încercînd să iasă din stupoare, pe zîmbet) Aha! Cum s-ar spune nu-i cal, ci o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
poți să dai cu nasu de ce-ai scris tu despre alții... Asta-i mai rău... Gh. P. unu: N-am scris nimic desper nimeni. (aruncă dosarele pe masă) (se urcă pe miniscenă) Gh. P. doi: Asta-i foarte bine... (insinuant) Chiar foarte bine... Gh. P. unu:...Sau ... dacă... da... bine, așa e... am scris niște note de relații...; le-am scris pentru că așa era regula... Dar n-am făcut rău nimănui (se așează pe un scaun) Gh. P. doi:...Știu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în cea mai mare bășcălie... Gh. P. doi: Și eu am scris că ai cocoșei tot în cea mai mare bășcălie. Numai că după un timp m-am întîlnit, cum îi zicea, cu Fănescu, cu maiorul, și-mi spune, așa, insinuant chipurile: "Ce mai face colegul dvs., nu-i pare rău că n-a ajuns director?" Nu, îi spun, nu era chiar mort după postul ăsta... Păi, de, zice, nu se poate să le ai pe toate..., și director, și băiat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nr.: Iar am venit prea devreme... Sursa dublă: (replicile se dau după pauze nefirești de mari) Și eu la fel... (pauză) și să mor eu dacă știu de ce..., în afară de faptul că așa m-am obișnuit... Obiectiv nr.: (după o pauză, insinuant) Chiar nu știi de ce?! Sursa dublă: (nu sesizează insinuarea)... păi nu știu de ce... vin aici ca prostu'..., cînd de fapt numerele de ordine se dau abia la 7:45... da... și uite că acum e 6:45... ca să nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cînd („Și-n lungi, satanice ecouri”), cîntecul adăuga tristețe la tristețea celor deja triști: „Barbar, cînta femeia-aceea.../ Și noi eram o ceată tristă -/ Prin fumul de țigări, ca-n nouri,/ Gîndeam la lumi ce nu există...” Era deci un cîntec insinuant, care pînă la urmă copleșește: „Și nici nu ne-am mai dus acasă,/ Și-am plîns cu frunțile pe masă”. Rămînerea echivalează cu o alegere, determinată de faptul că grupul visătorilor se recunoaște în tristețea cîntăreței. Realitatea apare mai puternică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
noi au avut efectul scontat. Față de cele raportate mai sus, propun a se aproba închiderea DUI privind pe D.F. și lucrarea sa în cadrul dosarului de problemă. Șef serv. I Mr. Ivan Ioan” * Nu a fost în intenția mea să fiu insinuantă, dar anumite lucruri sunt prea evidente. Nu știu dacă ofițerul a consemnat corect următoarea sintagmă, dar nu cred că colaborarea a fost vreodată pentru cineva „o obligație în conformitate cu dogmele din Biblie”. Raport cu propuneri de reînregistrare în calitate de persoană de sprijin
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Secvența a treia surprinde transformarea făpturii celui ce iubește. Aceasta pare a se naște și ea din nou dintrun deșert în strălucire. Noua fizionomie poartă semnele, urmele leoaicei arămii care trecealene. În evidentă opoziție cu sintagma în încordare, mișcarea lentă, insinuantă și vicleană deacum reliefează o nouă vârstă a iubirii. Ultima ipostază a superbei sălbăticiuni sugerează temperarea și adâncirea emoției provocate de marea aventură a cunoașterii și autocunoașterii prin iubire. Epitetul cromatic (arămie) invocă, pictural, bogăția de culori a sfârșitului amiezei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Cațavencu nu duce la recuperarea scrisorii, așa încât acesta este eliberat și invitat acasă la prefect. Scena „negocierii“ dintre Tipătescu și Cațavencu (actul al IIlea, scena IX) reliefează în chip semnificativ relația celor doi și comporta mentul lor duplicitar. Replicile amabil insinuante sunt însoțite de un joc scenic contrastiv, evidențiind resentimentele fiecăruia. În schimbul scrisorii, Tipătescu îi oferă postul de primar, de avocat al statului și moșia Zăvoiul, dar refuză sprijinirea candida turii onora bilului domn Nae, așa încât scena se încheie cu reizbucnirea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pună stăpînire pe trupul și pe sufletul lui, nimic nu este mai important pentru el decît să aservească propriile lui intenții intențiilor străine de care crede că este populată lumea. Fiind, din cauza spaimei lui subiacente și a imaginației lui înfricoșate, insinuant în cel mai înalt grad, pînâ în cele mai intime intenții, el crede că "intențiile" străine naturii lui cauzele și efectele obiective sînt și ele insinuante și influențabile. El încearcă să și le aservească prin intermediul ritualului și al ceremonialului magic
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
că este populată lumea. Fiind, din cauza spaimei lui subiacente și a imaginației lui înfricoșate, insinuant în cel mai înalt grad, pînâ în cele mai intime intenții, el crede că "intențiile" străine naturii lui cauzele și efectele obiective sînt și ele insinuante și influențabile. El încearcă să și le aservească prin intermediul ritualului și al ceremonialului magic. Pentru efortul explicativ al omului primitiv, intențiile de care crede că este populată lumea devin "spirite" bune și rele, rezultat al proiecției în obiecte și ființe
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
TV, reclame, mode, discursuri politice, buletine de știri-informații, adunări populare, propaganda politică etc.) vor folosi un anumit limbaj public caracterizat prin următoarele: simplu și clar, de adresă imdeiată și universal, direct accesibil și imediat inteligibil, aparent convingător, cu aparență convingătoare, insinuant, acuzator, demascator, exprimă o atitudine precisă care răspunde așteptărilor maselor, având prin aceasta o mare audiență, oferă soluții și face promisiuni referitoare la problemele, conflictele sau nedreptățile sociale, oferă modele de sensibilitate, gândire și comportament care sunt imediat acceptate și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să surprindă ceva esențial, iată, pe scurt, o poveste: în martie 2004, la rugămintea singurului politician ieșean pe care îl consideram decent, Dan Constantin Vasiliu, am intrat de bună voie, pentru vreo patru săptămâni, în iad. Un iad unsuros și insinuant, cu bestii gregare și ireverențioase, cu trădări și impostori guralivi, cu pofte și aroganțe. M-am retras cu repulsie din acel mediu, nu înainte însă de a-l preveni pe cel care mă rugase să-i fiu alături despre ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
că are studii de medicină veterinară (informație perfect adevărată, dar incompletă, pentru că domnia sa a absolvit și Facultatea de Filosofie la Cluj, fiind și un scriitor de literatură, frecvent publicat de prestigioasa revistă studențească Echinox) au urmat, inevitabil, și câteva comentarii insinuante potrivit cărora un maghiar nu ar fi persoana cea mai potrivită să se ocupe de cultura românească. De mediu, de drumuri, de sănătate, de economie, la rigoare, mai treacă-meargă, "dar chiar de cultură, domnule?" Cum întâmplarea a făcut să cunosc
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]