816 matches
-
Nonconformism și gratuitate (2002), D. subscrie opiniei lui Nicolae Manolescu că despre autorul Amintirilor din copilărie „lucruri absolut noi nu mai sunt cu putință”. SCRIERI: Poezia de la „Gândirea”, București, 1997; Mircea Streinul. Viața și opera, pref. Const. Ciopraga, Rădăuți, 1998; Instantanee critice. Din timpul iluziei, Iași, 1998; Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30, Iași, 1999; Fețele poeziei, Iași, 1999; Cezar Baltag, Brașov, 2000; Constantin Ciopraga. 85 de ani. Dosarul unei existențe, Suceava, 2001; Poezia postmodernă, Brașov, 2002; Ion
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
Astfel, în povestirea Într-un oraș, cea mai realizată, gestul simbolic al unui tată care recuperează rămășițele fiului său căzut pe front este prezentat ca actul unui dement abulic. Atmosfera cenușie a târgului de provincie se recompune prin alipirea de instantanee fără legătură între ele, oamenii nu au identitate, veștile par a se transmite sincopat, haotic.Tragicul situației este accentuat de adoptarea tonalității indiferente, apatice, S. configurând o atmosferă de plictis și stereotipii și izbutind să creeze un personaj - tatăl, ins
SPOIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289837_a_291166]
-
literare suferă de pe urma sentimentalismului, decupajele seci rămân captivante: micii meseriași, anticarii sau cerșetorii care recită din Mihai Eminescu sunt prinși în câteva „figurine” sugestive. De altfel, specialitatea lui S. - atât în proză, cât și în publicistică - se dovedește a fi instantaneul semnificativ, cu atât mai reușit cu cât autorul se abține să îngroașe tușele prin intervenție directă. Deadline (2003) este un roman autobiografic ale cărui nuclee sunt copilăria petrecută în Colentina, munca în redacții și experiența de navetist. În fond, cartea
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
1998, 20; Grigore Chiper, Ars moriendi, „Contrafort”, 1998, 7-8; Ionel Savitescu, „Întotdeauna ploaia spală eșafodul”, ATN, 1998, 8; Grigore Scarlat, Cassian Maria Spiridon, PSS, 1998, 9; Grigore Scarlat, Sentimentul de om e o povară, ST, 1998, 11-12; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 230-234; Munteanu, Jurnal, VII, 288-293; Lucian Alecsa, „Clipa zboară c-un zâmbet ironic”, CRC, 1999, 11; C. Rogozanu, Poeme despre moarte, RL, 1999, 36; Daniel Ștefan Pocovnicu, La tensiunea lirismului gravitațional, ATN, 1999, 12; Mircea A. Diaconu
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
45; Monica Spiridon, Autoportretul criticului în tranziție, R, 1996, 10-12; Daniel Cristea-Enache, Criticul de tranziție, ALA, 1997, 365; Mircea Muthu, Rebreanu și gramatica realismului, RL, 1997, 49-52; Borbély, Xenograme, 93-102; Z. Ornea, Dincolo de realism, RL, 1998, 15; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 168-177; Cornel Munteanu, Diagnoza spiritului critic, JL, 2000, 15-18; Dimisianu, Lumea, 382-387; Micu. Ist. lit., 717; Irina Petraș, Vârste critice, APF, 2001, 2; Cristea-Enache, Concert, 442-448; Grigor, Moromete, 64-68; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 140-142; Petraș
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Însă nenumărate. În una dintre cele 61 de obiecții dialectice la filosofia lui Ïaòkara, Dasgupta nota că, pentru Ïaòkara și școala sa, dacă această „cădere a vălurilor”, dispariția falsității aparenței lumii, nu poate fi explicată altfel, ea trebuie socotită imediată, instantanee 2. Un motiv care nu a fost probabil decât puțin explorat, dar a cărui subtilitate face chiar parte din genealogia ideii de lectură edificatoare, și nu doar europeană și laică. Așa cum lectura tratatului despre tath³gatagarbha (sămânța de Buddha prezentă În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1991, când director devine Dumitru Dragomir, iar redactor-șef Dan Claudiu Tănăsescu. Paginile primei serii reflectă viața artistică bucureșteană din perspectivă informativă. Manifestările culturale sunt prezentate în primul rând prin texte publicitare, afișe, anunțuri, programe de teatru, cinema, concerte și instantanee fotografice. Informației i se adaugă interviuri și scurte comentarii. Rubrica „Reflector” prezintă expoziții de pictură, artă grafică, fotografie, sculptură sau discută dramatizarea unor romane și tipologia personajelor dramatice. Din 1966 înregistrarea manifestărilor culturale e marcată de filtrul ideologic, devenit mai
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
aproape un organ de propagandă, campaniile ei denigratoare, cu efecte deseori nimicitoare pentru cei vizați, se desfășoară pe un spațiu tipografic mai extins. Rubricile sunt aproximativ constante. După un nelipsit editorial consacrat evenimentului politic, în „Săptămâna pe scurt” sunt prezentate instantanee din realitate, surprinse într-un așa-zis scenariu „subiectiv”, semnat „argus”, „ciclop”, „polifem”, „ajax”, „memo”, „observator”. La rubrica „abc” se comentează, profund tendențios, actualitatea culturală, în timp ce „Agenda”, cu un titlu ulterior „De vineri până vineri”, informează despre programele de teatru
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
Caietele de la Durău”, 1996, 3 (semnează Adrian Alui Gheorghe, Gellu Dorian, Radu Florescu, Doina Popa, Cassian Maria Spiridon, Liviu Ioan Stoiciu); Gabriel Rusu, Îndeletnicirea de martor, TMS, 1996, 11; Nicolae Coande, Ultimul poet fericit, „Calende”, 1997, 1-2; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 250-252; Grigurcu, Poezie, II, 355-361; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 130-132. R. D.
SAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
schițe (1903), tendința de a ieși dintr-un tipar provincial, de a depăși romantismul artificios, eticist, înveșmântat frecvent într-o greoaie haină latinizantă. Povestitor talentat, cu toate că e mai puțin cunoscut decât alți confrați de la „Tribuna” și „Luceafărul”, S. dovedește în instantaneele lui epice sau lirice un spirit de observație fin, vervă, spontaneitate, alteori sensibilitate și discreție, dar mai cu seamă ușurința de a scrie fără asperități, ferit în bună măsură de prolixitate jurnalistică. Calul de tramvai, Romeo și Julieta, Sonata Kreutzer
SECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289602_a_290931]
-
314; Satco-Pânzar, Dicționar, 207; Țeposu, Istoria, 77-78; Al. Cistelecan, Anxietăți gracile, LCF, 1994, 18; Mircea A. Diaconu, „Zid și neutrino”, PSS, 1994, 10-12; Alex. Ștefănescu, Un poem al secolului XXI, RL, 1995, 3; Rachieru, Poeți Bucovina, 398-400; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 235-238; Constantin Severin, PRA, I, 479-480; George Șipoș, Mai nimic despre „lirica niponă”, RL, 1999, 13-14; Olimpia Iacob, „Axolotul”, CL, 1999, 3; Carletta-Elena Brebu, „Improvizații pe cifraj armonic”, ATN, 1999, 8; Ion Roșioru, „Improvizații pe cifraj armonic
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
un certificat de autenticitate, JL, 1996, 25-32; Gheorghe Grigurcu, A pune degetul pe rană, RL, 1996, 39; René Al. de Flers, Manuscrisele Pamfil Șeicaru, JL, 1996, 39-46; Alex. Ștefănescu, Viața romanțată a Elenei Lupescu, RL, 1996, 16; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 137-140; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 54-64; Popa, Reîntoarcerea, 148-162; Cassian Maria Spiridon, Între ziaristică și literatură, CL, 1999, 3; Dialoguri esențiale - Despre Pamfil Șeicaru cu René Al. de Flers, JL, 1999, 7-10; Paul Alexandru Georgescu
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
cu romanul Balada celor rău iubiți. În romanul de debut se regăsesc toate însușirile publicisticii practicate de Ș.: agerime, spontaneitate, suplețe, nerv, darul de a prinde situații și dialoguri. Sub înfățișarea unui flux continuu, fără segmentări și meandre, scrierea derulează instantanee diverse, surprinse în redacții, tipografii, „pe teren”, în căutare de subiecte, în bufete, în cinematografe, pretutindeni unde profesia ori circumstanțe de viață personală îi poartă pe câțiva tineri ziariști. Aceștia discută între ei, se tachinează, își fac foarte sumare confidențe
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
Dimitriu, Nichita Stănescu. Geneza poemului, Iași, 1997; Pop, Pagini, 75-83; Simion, Fragmente, I, 80-86, II, 95-97, 250-252, III, 277-296; Virgil Mihaiu, Nichita Stănescu postum, ST, 1998, 4-5; Ion Pop, Nichita Stănescu și facerea poemului, VR, 1998, 7-8; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 189-199; Nichita Stănescu, PRA, II, 991-1027; Sub podul lui Apollodor. Despre Nichita Stănescu și alți poeți din lume (Gheorghe Pârja în dialog deschis cu Adam Puslojić), București, 1998, passim; Cărtărescu, Postmodernismul, 319-323; Dicț. analitic, II, 18-21, 223-225
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Vehemența tonului, discreditarea obstinată a conceptelor și persistența fantasmelor paterne o apropie întrucâtva pe autoare de diatribele metafizice ale Martei Petreu, fără să atingă însă intensitatea paroxistică a poetei clujene. Totuși, această limitare e compensată prin aptitudinea de a izola instantaneul semnificativ și prin tehnica glisării din solemnitate în derizoriu: „«Te apropii de balustradă încet / lăsând în urmă nu regretul ori scârba, / ci niște idei sterile și neprimejdioase, pe care, la drept vorbind, nici nu le-ai putea separa / de ceea ce
TUDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
distanțată asupra întregului. Căci pivnița clădirii, unde se preumblă, ca într-un coșmar lucid, protagonistul, întruchipează dedesubturile așa-numitei realități. În Uscătoria de partid (1997), cuprinzând tot proză scurtă, unitatea narativă minimală nu mai este secvența filmată, ci mai curând instantaneul de tip fotografic. Renunțând să se mai travestească în regizor sau în cameraman, povestitorul-reporter se plimbă prin lume înarmat cu un aparat Polaroid de ultimul tip și confecționează p(r)oze la minut. Față de scrierile precedente, Ț. se redimensionează. Venind
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
r)oze la minut. Față de scrierile precedente, Ț. se redimensionează. Venind către literatură din domeniul muzicii, el știe că și în narațiunea literară decupajul în sine poate deveni o sursă autonomă de sens. Teritoriul prin care circulă naratorul amator de instantanee este cel al prezentului, dar și cel al trecutului apropiat, într-o cordială devălmășie, căci, explorate în aspectele lor derizorii, cele două universuri se confundă. Lumea fictivă a cărții ascultă de aceeași regulă a jocului - simularea - și se supune principiului
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
unele scrieri ale lui T. consacrate spațiului închis. Nuvela titulară conține în schiță cadrul romanului Un port la Răsărit: un oraș „strâns între stepă și limanul Nistrului”, fără păduri în jur, cu ierni cumplite și suprapopulat de fete: Cetatea Albă. Instantanee de viață, unele cu pronunțat specific rusesc, aduc majoritatea prozelor: în peisaj urban (Mamocica, Șase monede albe, Ospăț cu oameni buni) sau rural (Gâsca lui Ivan Colesniciuc, Un Crăciun în satul cazacilor), în timp ce Aerodromul de la Șura Mică duce în Ardeal
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
de bunătate, Gheorghe - întruchipare a mândriei, badea Iacob - adevărat cavaler al speranței). Lirica lui V. s-a sincronizat cu momente de vârf ale poeziei românești postbelice. Eseistica, adunată în volumele Viața cuvântului și A vedea cu inima, ia forma unor instantanee despre problemele sociale, etice și politice ale timpului, de meditații lirico-filosofice asupra actului artistic (modernitate, logică poetică, viziunea scriitorului asupra realității obiective și interpretarea subiectivă a faptelor de viață) sau se întrețese în cronici la cărțile unor confrați.
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
1995, 36; Ioan Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1995, 187-189; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, III, Iași-Chișinău, 1996, 187-198; Perian, Scriitori, 148-152; Sergiu Adam, „Fără scriitori lumea de mâine nu va exista” (interviu cu Lucian Vasiliu), ATN, 1997, 3; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 219-224; Adrian Popescu, Portretul artistului matur, ST, 1999, 3-4; Ion Moldovan, Noi misive po(d)gorene, F, 1999, 9; Daniel Ștefan Pocovnicu, Pe nerăsuflate, ATN, 2000, 12; Cistelecan, Top ten, 189-192; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
din viața satului ardelean. Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu) pătrunde în lumea pescarilor și a cherhanalelor ori în mediul declasaților (Rogof, Pescarii, Hoțul de cai), teritorii încă neexplorate în literatura noastră. Totuși, cea mai mare parte a prozei evocă, fără relief, instantanee și scene țărănești: I. Adam, Pândarul, Maria Baiulescu, De la țară, M. Demetrescu, Boier Mlădiță ș.a. Aflat la începutul carierei literare, Sextil Pușcariu este prezent cu o proză naivă (Cea dintâi polcă), I. Russu-Șirianu dă istorioare sentimentale (Letiția, Cavalerul, Două surori
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
lume de hârtie, CRC, 1994, 1; Negoițescu, Scriitori contemporani, 425-428; Ierunca, Semnul, 213-218; Perian, Scriitori, 11-22; Ioan Moldovan, Melancolie și resemnare, F, 1997, 9; Regman, Dinspre Cercul Literar, 195-198; Octavian Soviany, Mașina de catastrofe, APF, 1998, 4; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 225-229; Liviu Ioan Stoiciu, PRA, I, 537-540; Florin Mihăilescu, Coerența substanței, ST, 1999, 1; Cărtărescu, Postmodernismul, 389-392; Dicț. analitic, II, 329-331, IV, 548-549; Milea, Sub semnul, 110-112; Ion Bălu, Liviu Ioan Stoiciu și romanul textualist, CL, 2000
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
de aici sunt notele care definesc prima etapă a poeziei lui S. O schimbare radicală se constată însă odată cu Melancolii inocente (1969), care probează frecventarea intensă a expresionismului german. Imaginea se desfășoară acum tentacular, discursul devine din liniar bidimensional, iar instantaneele fotografice se transformă în viziuni tenebroase: „se înfiripă zgomote care de-abia înspre zori / au sânge de zgomote Doamne, scrâșnetul ușii / este un geamăt al lumii - / nemărturisit și ascuns în pietre spălate de foc // și când se scoală cu toții iar
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
și ironic, JL, 1995, 13-16; Cornelia Ștefănescu, Blestemul neamului Timoteu, JL, 1995, 13-16; Iulian Vesper, Portret în gri, „Arc”, 1996, 1-2; Constantin Dram, Cui i-e frică de Mircea Streinul?, CL, 1996, 10; Rachieru, Poeți Bucovina, 421-429; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 121-136, 141-144; Mircea A. Diaconu, Mircea Streinul. Viața și opera, pref. Constantin Ciopraga, Rădăuți, 1998; Gheorghe Grigurcu, Revolta autorului împotriva operei, RL, 1998, 20; Mircea A. Diaconu, Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30, Iași
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
perceptibilă în ultimele două culegeri, se identifică mai clar în Biserica ploii (2001) sau în Spălarea apei (2001), unde moartea e sinonimă cu spaima de vid. Dacă lirismul se concentrase, S. optând pentru un gen de notație impresionistă a unor instantanee (imagini, idei) și mizând mai mult pe sugestia unei emoții, în Țara dispărută (2003) se revine la eteroclitul formulei optzeciste, în poeme lungi, pseudonarative, de tip mozaical (combinarea de sfere lexicale, regimuri diferite ale imaginii, juxtapunerea unor fragmente disparate etc.
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]