720 matches
-
tău mi-a fost întotdeauna drag, așa ca și de tine“ - mi-a spus și cred că nu altfel ar fi vorbit el despre ea. Poate că dragostea asta calmă, seacă poate, „morală“ în orice caz, mai curând sufletească decât instinctuală, sclavă a simțurilor, stă la baza celor mai multe căsătorii, asigurându-le durabilitatea. Nu știu, pentru că, în afară de părinți, eu n-am iubit decât prin simțuri. Iubirea „morală“ nu are nici o consecință asupra cui se naște dintr-însa; insul respectiv poate fi, de la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
figură, cam libidinos. Pentru că îl consideram deci și eu homosexual, îmi era cam silă să vin în atingere fizică cu el. Atingerea fizică de K. (într-un fel, mediocritatea - normalitatea - întruchipată, acea mediocritate-normalitate care constituie idealul corespunzător năzuințelor mele practic instinctuale) îmi provoca, în schimb, o voluptate de nedescris, sfâșietoare, prelungită, intensă și în amintire, urmărindu-mă atunci mereu, umplându-mi existența de fericire și melancolie. Nu ne-am prins, cred, niciodată de mână, dar în timpul lecțiilor gambele noastre stăteau adesea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
microcosmosului, replică a universului concordantă cu acesta. Nu e vorba, evident, de „amor platonic” și de o depreciere a sexualității. Craig ̀ și mărturisește ̀ în mai multe locuri puternica emoție sexuală în prezența anumitor femei ; nu e simplă pornire instinctuală (e și asta, firește), sau „animalică”, așa cum se exprimă atâția farisei, ci e o emoție în care e angajată inima (în alchimie inima și sexul joacă un rol esențial) ; am subliniat mai sus locul unde Craig spune că trebuie să
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
consacrată rolului afectivității în buna evoluție a copiilor, observ că ea permite articularea unui mecanism de subordonare a femeilor față de bărbați, în măsura în care aceste persoane sunt mame, respectiv tați. În primul rând, se consideră că a deveni mamă este un fapt instinctual, un atribut al sexului, care ține de ordinea naturii. Tot cumva instinctiv ar apărea de aici și manifestarea atașamentului, dragostea maternă, iar pe baza acesteia, implicarea mare a mamelor în susținerea copiilor lor. Nașterea copiilor și creșterea lor sunt aspecte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
epizootiilor frecvente la insectele Înmulțite peste măsură, ce le decimează chiar dacă condițiile traiului sunt Îndeplinite la superlativ. Cât Îl privește pe om, natura a ales alt mijloc, anume uzând de deosebirea esențială dintre om și animal. Adică evadarea omului din instinctualul ce mână animalele spre o veșnică alergătură, În rațiunea care-i dezvăluie că poate și sta; ori face altceva. Și omul și-a pus problema interdicției periodice a muncii, adică a activității generatoare de degradare pentru mediu, motivată Însă religios
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
trecerea la acte de agresivitate. Alcoolismul se bucură de o relativă toleranță În societatea contemporană, multe acțiuni fiind considerate de anturaj „scuzabile”. O caracteristică a agresivității din tulburările afective bipolare este furorul maniacal, cu agitație psihomotorie extremă, hiperexcitație continuă, dezinhibiție instinctuală și comportament imprudent. Tulburările depresive reprezintă un model clasic de amestec de auto și heteroagresivitate (suicidul altruist al pacientului depresiv), În care vinovăția pentru trecutul, prezentul și viitorul său și al celorlalți are repercusiuni asupra Întregului comportament. La copil și
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
care se angajează și reputați cercetători străini, precum francezul Jean Boutiăre, care scrie în 1930 "La vie et l'ouvre de Ion Creangă". G.Călinescu, în "Istoria literaturii române de la origini până în prezent", modifică viziunea asupra scriitorului‖ poporal", "primitiv" și "instinctual", criticul asemănându-l cu Rabelais și cu Sterne și situându-l în rândul marilor clasici ai literaturii române, alături de Mihai Eminescu, I.L.Caragiale și Ioan Slavici. Creangă este exponentul artei narative populare duse până la rafinament, alternativa în fața tragismului vieții devenind
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
monstruos: „Săntâlniră/ Cu nouă gologoane negre,/ Cu cozâle rădicate,/ Cu urechile dabalate, Cu dințî lizâț’,/ Cu ochii beliț’” (Rogoz - Maramureș). Amestecul de trăsături animaliere și, în special, ipostaza de ciclop a bourului îl circumscriu exclusiv zonei întunecate a „forțelor obscure, instinctuale și pasionale. Lăsate în voia lor, neasumate de către spirit, ele nu pot decât să joace un rol distructiv, în univers și în om”. Măr, feciorul născut prin iradierea fecundității vegetale, ucide fiara și domolește astfel haosul prin gestul viril ordonator
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
identifica în lupta egală între cei doi preopinenți o coborâre temporală a flăcăului. Numai așa transferul magic se poate îndeplini, iar victoria flăcăului este desăvârșită, căci el supune nu numai haosul, ci se învinge și pe sine, dominându-și aspectul instinctual. Arhaicitatea confruntării elimină armele sofisticate, care dau omului o superioritate artificială în fața naturii: „Flinta ar bufni,/ El ar auzi,/ Și-ndatăar sări/ Două-trei sărite,/ Până-n vârf de munte,/ Până către-Ardealu,/ Că-i locu cu dragu./ Cu flinta nu-și dare,/ Și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vizibile, convenționale, fizice, ci față de istoria, de capriciul ei grosolan - și, În astfel de momente, istoria - Istoria! - Îți arată teribila-i față, ieșind din cețurile prezentului ca o zeiță antică, dezarmându-ne și bulucindu-ne În cortegii uriașe, oarbe, pur instinctuale, robi ai unei fatalități ce nu poate fi contrazisă. Tipică acestei apatii este nu numai abandonarea oricărei Împotriviri, dar și renunțarea la orice speranță. La acea speranță, care amintește de lumea „veche”, ce trebuie să devină falsă și Înghițită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
teorii. - N-ai vrea să mi le împărtășești? Îmi plimbam vârful degetelor în sus și-n josul antebrațului ei. I-am mângâiat ușor încheietura mâinii. - Crede că ești o parte a problemei. - Iisuse, ce dobitoc. Am sărutat-o din nou, instinctual înnăscut al mâinilor mele conducându-le spre sânii ei. Mi-a împins mâinile la o parte. - Cum e casa - nu prea distrusă, sper, zise ea în timp ce erecția mea îi presa șoldul, pe care și-l încordase. Eram din ce în ce mai insistent, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
a idealului educației la omul ca existență sau esență. Una dintre direcțiile de evoluție ale gândirii psihologice, psihologia umanistă, s-a afirmat la jumătatea secolului trecut, ca reacție la adresa behaviorismului și psihanalizei. În vreme ce ultimele două curente supralicitau determinismul social sau instinctual, umaniștii insistau pe alegerea liberă, teză alimentată de orientările fenomenologică și existențialistă contemporane. Behavioriștii utilizau metode nomotehnice și o interpretare statistică a omului, în timp ce umaniștii instrumentau metode ideografice izvorâte din istorie, filozofie, arte, accentuând studiul omului ca individ. Fondatorii psihologiei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
îndeplinire a sarcinilor misiunii. În timpul îndeplinirii misiunii agenții de pază și protecție cuprinși de spaimă trebuie să fie imediat izolați pentru a nu influența pe ceilalți participanți la executarea misiunii. Este cunoscut faptul că o colectivitate cuprinsă de panică reacționează, instinctual, ca o gloată, rațiunea și luciditatea dispărând în asemenea momente. Pentru evitarea repetării unor greșeli, după fiecare misiune mai deosebită șefii trebuie să facă o analiză a cauzelor acestor greșeli săvârșite de agenții de pază și protecție și să ia
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
fel de animal, dar unul care a dobândit o posibilitate suplimentar, specific și esențial pentru afirmarea sa ca ființ creatoare: posibilitatea de a-și stpâni, de a-și întârzia, amâna și chiar suspenda reacțiile. În vreme ce animalul rspunde în chip reflex, instinctual la provocrile mediului, omul ezit s reacționeze, pune o distanț între sine și stimulul exterior, introduce, așadar, o așteptare, ia o atitudine de expectativ, pentru a alege rspunsul cel mai adecvat, inhibându-și conștient reacția instinctual. El își creeaz chiar
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
rspunde în chip reflex, instinctual la provocrile mediului, omul ezit s reacționeze, pune o distanț între sine și stimulul exterior, introduce, așadar, o așteptare, ia o atitudine de expectativ, pentru a alege rspunsul cel mai adecvat, inhibându-și conștient reacția instinctual. El își creeaz chiar dificultți, obstacole, piedici imprevizibile și artificiale, mergând câteodat împotriva însuși interesului su vital. În acest înțeles, Ralea declar omul un animal absurd: omul, pentru prima oar în istoria spețelor, e capabil și de mai mult: el
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
reușit să trimită un fax, pentru că e duminică și nu stă nimeni la unicul fax care există în acest hotel imens. Îi spun că aceasta a fost/este realitatea sovietică pe care am trăit-o, și atunci are o replică instinctuală de respingere - No, I can’t believe, I can’t imagine!. Și Andrei Bodiu a avut mari probleme când a încercat să dea un scurt telefon la Brașov. Când e surprins, nedumerit sau derutat de ceva, Andrei te privește intens
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
stării de sănătate mintală și boală psihică (vezi tabelul anexă). Fig. Etapa vieții în natură (psyhis) a speciei umane. Procesul de hominizare a speciei umane. Natura brută / mediul fizic natural Factorii naturali în formă primară Satisfacerea nevoilor primare, imediate Conduite instinctuale primare Mod de existență biologic. Conduite naturale Tipul uman natural, „sălbatic” Factorii pozitivi, protectori Asigură viața Factorii negativi: carențe, dezastre Periclitează viața Etapa intermediară a trecerii de la psyhis la polis. Procesul de socializare a omului Amenajarea mediului fizic după nevoi
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stări psihopatologice speciale, cum sunt: impregnarea alcoolică, encefalopatiile post-traumatice sau postinfecțioase, agresivitatea din cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenia, delirul halucinator cronic, delirurile erotomaniace, delirul de prejudiciu din demența senilă, delirul de persecuție sau erotic al alcoolicilor cronici). În sfera instinctuală a personalității, direcțiile de exteriorizare comportamentală sunt de două feluri: conservarea și agresivitatea. Conduitele instinctive de tip conservator sunt și ele de două feluri: de tip narcisic sau de autoconservare și de tip altruist sau de heteroconservare, individuale ori sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cronice (uremie) etc.; inactivitatea psihică (sau starea de epuizare psihică), ce se poate manifesta prin următoarele aspecte sau poate fi legată de circumstanțe variate, cum ar fi: suprasolicitarea nevrotică; epuizarea emoțională (J. Dejerine); conflicte sau traume nevrotice; epuizarea datorată refulărilor instinctuale (S. Freud); frustrări repetate (Fenichel); epuizarea psihică din psihastenia (P. Janet); în stările de debut al unor boli psihice (demență senilă, neurosifilis, schizofrenie, melancolie, stări ipohondriace etc.); inactivitatea socială, care este inactivitatea impusă în cursul unor situații de tipul: pensionare
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acomoda cu rigorile sociale și morale. Cauza se află și în unele defecte de educație sau psihotraumatisme emoțional-afective din copilărie, răul model, asocierea cu grupuri delictuale, modul de viață aparent ușor și proiecția simbolică într-un univers erotic imaginar, degradat instinctual. Ca și cerșitul, prostituția este un tip de conduită deviantă, ce reprezintă un scenariu în care intervin tot trei factori, așa cum se poate vedea în schema de mai jos: p. 157 Prostituata (persoana dependentă) Respingere social-morală reprobare Modelul socio-cultural și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
al perversiunilor”. Perversiunile se definesc prin raportul dintre om și valorile morale în sfera câmpului social. Ceea ce constituie factorul favorizant care strică echilibrul dintre om și valorile morale este criza modelului socio-cultural, exprimată prin: devalorizare, anomie, eliberarea haotică a pulsiunilor instinctuale, fără nici un fel de cenzură socio-morală, intervenția unei „morale diferențiate” de tip permisiv (A. Bayet), care deschide posibilitatea de manifestare în spațiul social a acestui tip de forme sociopatice. Ceea ce are importantă în acest caz este „regimul social al manifestărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
exprimată prin atașament” (p. 140). Aceasta înseamnă că pierderea pământului este similară pentru el cu pierderea unei persoane dragi, ceea ce generează, din punct de vedere psihologic, „groaza de abandon”. Astfel, amenințat cu pierderea pământului, țăranul are o reacție violentă, aproape instinctuală de împotrivire. Aceasta ar trebui să explice de ce rezistența anticomunistă a fost atât de puternică în mediul rural. Lectura cărții este deosebit de dinamică. Prezența citatelor extrase din interviurile de istorie orală (realizate de un grup de studenți și cercetători aflați
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
efect, activ-pasiv, unitate, multiplicitate, totalitate, posibil-imposibil, existent-non-existent, necesar-contingent, realitate, limită, negație etc9. Astfel, "categoriile sunt condiții ale posibilității experienței, si sunt deci valabile apriori și pentru toate obiectele experienței"10. Putem afirmă deci că, deși la un nivel rudimentar, brut, instinctual, egoist - intelectul gândește 11. Intelectul kantian se prezintă deci că o expresie a omogenității și coerentei experienței individuale, a subiectului. Limitele sale sunt astfel precis trasate, aplicându-se strict lumii fenomenale, adică lumii la care avem acces ca ființe condiționate
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
orice convenții, iar convenția devine, inevitabil, clișeu. Și cum gândirea comunică doar prin limbaj, ea riscă în orice moment să eșueze în stereotipii. Cât privește totalitatea existenței umane, inclusiv infinitatea inefabilelor sufletești, funcționările ei sunt determinate evident de mobiluri primare, instinctuale, de resorturi tot atât de simple, în ultimă expresie, ca ale oricărui mecanism. Oamenii sunt adesea personaje urmuziene. Singuratic și bizar sub înfățișarea lui de funcționar hipercorect, de burghez desăvârșit, U. a făcut, postum, școală. Mimat de o seamă de avangardiști - Jacques
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
priviți ca specialiști în căi neuronale emoționale. Principala treabă a creierului e supraviețuirea întregului organism. Ne bîntuie fel de fel de frici. Aspectele fundamentale ale slăbiciunii personalității noastre țin de frică. Pe ea se formează rețele neuronale specifice, care reacționează instinctual la stimuli: luptă sau fugi. Astfel nu evoluăm. Plus că nu ne folosim suficient creierul mijlociu și nici cerebelul inferior. Se poate pune următoarea întrebare: daca eu mă descompun la nivel de cîmp cuantic, inclusiv creierul, materia devine energie, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]