1,052 matches
-
ororile sistemului penitenciar sau cu alte categorii de victime ale regimului comunist, odată cu trecerea anilor interesul spre acest tip de surse a crescut considerabil și, pe lângă cei care au continuat aceste demersuri pe cont propriu, au apărut chiar și preocupări instituționalizate În acest domeniu. Avem În vedere aici eforturile depuse de Academia Civică, Institutul de Istorie Orală din Cluj-Napoca, Fundația „A treia Europă” din Timișoara, Institutul Român de Istorie Recentă, Fundația „Aspera” din Brașov și, Începând cu 2006, Institutul de Investigare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
funcționarea Secției în sine, constituiau un alt aspect neobișnuit, derogatoriu, prilej de interminabile controverse în lanțul intern de comandă-execuție, precum și din punct de vedere strict procedural, al stabilirii competențelor judiciare teritoriale. În oraș, existaseră (și încă mai există), patru Secții instituționalizate de poliție dispuse, în genere, după direcția celor patru puncte cardinale: de Nord, de Sud, de Est și de Vest. Plus unitatea-mamă, cu sediul central pe lângă Piața Halelor, de pe celebrul Drum al Oilor, în buricul urbei. Zona de la miazăzi, situată
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să devină o componentă de primă mărime a educației permanente. In “Declarația de la Rio asupra mediului si dezvoltării” din anul 1992, se reafirma ideea dezvoltării durabile, a dreptului la viață si munca in armonie cu natura. O.N.U. a instituționalizat, in domeniul protecției si conservării mediului și a resurselor naturale, zile internaționale care să constituie adevărate campanii de efort pentru protejarea mediului natural și habitatul uman. Au fost consacrate in acest sens: - Ziua mondială a apei (22martie); - Ziua mondială a
Coronița prieteniei by Inst. Ari Mariana-Ana, Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, Lupeni, Hunedoara () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93018]
-
dramatiza și de a investi fenomenele cu un grad înalt de semnificație 166. A propos de arhetipurile la care făceam referire, observăm imposibilitatea lui Marx de a suspenda complet memoria etnicității sale. Fiindu-i neapărat necesare două grupuri, două clase instituționalizate în vederea luptei, filosoful german transfera asupra burgheziei și proletariatului omogenitatea ideii de Volk167. Marx a transformat câteva elemente specifice timpului său în modele cu valabilitate universală. Din Revoluția franceză a preluat intransigența iacobină, de la A. Thiers, F. Mignet, H. Martin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a investigat în lucrarea Social Pressures in Informal Groups relațiile de prietenie, formarea grupurilor și procesul de comunicare. În urma analizei, acesta a propus proximitatea drept predictor pentru emergența relațiilor sociale. 3.2.4. Consecințele rețelelor sociale După ce rețelele sociale sunt instituționalizate și devin stabile, produc diverse consecințe. Burt (1987) consideră că acestea conduc la creșterea nivelului de similaritate a atitudinilor indivizilor. De exemplu, decanul unei facultăți va fi sensibil la comportamentele celorlalți decani din aceeași universitate. În acest sens, va fi
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
era chemat să gestioneze o economie slabă, iar întărirea statului nu a dus și la întărirea economiei. Una dintre măsurile luate a fost și o încercare de ,,asanare monetară"140. Reținem totuși că măsura discutată atestă una dintre primele preocupări instituționalizate de combatere a unei crize economice. Inflația, o spunem acum, s-a manifestat peste tot și în toate timpurile în care a existat și monedă. Putem vorbi despre o inflație a banilor metalici, o inflație a banilor din hârtie, sau
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
din Cairo 202; primele instituții de învățământ creștin se aflau sub controlul total bisericesc; universitățile și-au menținut de-a lungul timpului caracterul laic, chiar și atunci când papii erau cei care le înființau. Este perioada în care Occidentul produce și instituționalizează știința, o activitate unică, prin modul său de organizare și prin rezultatele pe care le va oferi. Știința va fi cea care va face diferența între civilizații, pentru că dacă socotim civilizația ca fiind un ansamblu de cuceriri materiale, atunci știința
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
preocupările centrate pe promovarea școlară a elevilor, în special a celor de excepție în diferitele arii ale cunoașterii și ale exprimării umane, în general. De fapt, aceasta s a întâmplat de la începuturile învățământului și, într-un fel, a fost și instituționalizată prin existența unor forme de educație elitiste, privilegiate atât prin bararea accesului după criterii sociale, cât și prin profesori deosebit de înzestrați. Un exemplu în acest sens l-ar constitui colegiile englezești, perpetuate până astăzi. Dar, după cum se vede deja, selectarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
-o de prea multe ori istoria umanității, scriitorii, pictorii cunosc rareori performanțe impresionante (considerate așa) din timpul vieții. De obicei, creatorii recunoscuți oficial și cu succese imediate sociale se recrutează dintre cei mediocri, iar după o scurtă perioadă de glorie instituționalizată prin titluri, premii, includeri în programe școlare, etc., dispar în uitare. Sau, ca supoziție de data asta, adevăratele personalități creatoare nici nu pot fi percepute/înțelese/valorizate cât trăiesc, rămânând în sarcina posterității să le „descopere” și să le catalogheze
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a studiului, a analizei și experimentării practice, elaborarea strategiei educaționale adecvate, finalizată printr-un model de programă școlară, concepută din perspectiva specificității parcursului educațional din centrele de reeducare a minorilor. Proiectul nostru pornește de la următoarele premise: în aceste centre sunt instituționalizați minorii intre 14 și 18 ani care au comis fapte antisociale condamnabile; școlile din aceste centre funcționează pe cicluri de învățământ consacrate în curriculum național , în care sunt parcurse cele 5 cicluri curriculare specifice învățământului preuniversitar; nu se ia în
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
determinat să ajungă în această instituție; construirea relației cu sine și cu ceilalți printr-o acțiune de extindere a relațiilor de simpatie, respect, fairplay și diminuare a celor de indiferență, ostilitate, agresivitate, antipatie. Având în vedere faptele comise de copiii instituționalizați în centrele de reeducare, activitățile propuse de noi pentru integrarea socială a acestora pe parcursul școlarizări lor, dar și în pespectiva reintegrării sociale după părăsirea instituției, implică strategii educaționale centrate pe comunicare, cunoaștere și autocunoaștere, cooperare și interacțiune, în măsură se
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
a psihologiei sportive și a sociologiei au fost prezentate în cadrul a două manifestări științifice de prestigiu în domeniul educație fizică și sport: Congresul Preolimpic, Fezabilitatea proiectului, prin elaborarea strategiilor educaționale de educație fizică și sport curriculare și extracurriculare pentru tinerii instituționalizați în centrele de reeducare a minorilor, va permite valorificarea și eventual perfecționarea acestora în cadrul structurilor specifice cu obținerea unor avantaje precum: creșterea semnificativă a contribuției educației fizice și sportului în direcția eficientizării proceselor de reeducare și de favorizare a socializării
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
eventual perfecționarea acestora în cadrul structurilor specifice cu obținerea unor avantaje precum: creșterea semnificativă a contribuției educației fizice și sportului în direcția eficientizării proceselor de reeducare și de favorizare a socializării a tinerilor care au săvârșit fapte condamnabile și care sunt instituționalizați în centrele de reeducare; promovarea unor forme diversificate și adaptate de practicare a exercițiilor fizice cu efecte pozitive asupra sănătății și calității vieții acestei categorii de populație; strategiile elaborate vor putea contribui la prevenirea și ameliorarea efectelor unor boli, a
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
convin ca protocolul să poată fi prelungit în condițiile prezentelor prevederi sau în alte condiții ce vor fi convenite, pe bază de act adițional. 235 236 Art.4. Beneficiarii proiectului (1 Beneficiarii direcți ai proiectului de cercetare vor fi tinerii instituționalizați în cadrul centrului. (2 Beneficiarii indirecți vor fi cadrele de specialitate care lucrează în cadrul centrului ori în centre similare, care vor beneficia de o programă de educație fizică și sport întocmită în conformitate cu particularitățile tinerilor instituționalizați și cerințele sociale. (3
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
au format. Obișnuința și instituționalizarea sunt două funcții care orientează acțiunea. Iar modul de îndeplinire a acțiunii se realizează prin controlul social, care acționează ca sistem normativ instituit de gestionarii puterii. Când spunem că un segment de activitate umană este instituționalizat, ne referim la faptul că el e ordonat, organizat de către un sistem de control social. Important de subliniat este faptul că un proces de instituționalizare socială, născut într-o situație socială anume, se prelungește în timp, exercițiile repetate îl consolidează
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
arierplan al reprezentărilor sociale, ar juca un rol în orientarea acestora și în organizarea cunoașterii obișnuite (cotidiene) sau a sensului comun. Atât memoria, cât și reprezentările, subliniază Tapia, sunt adânc ancorate în contextul social, cultural, ideologic (global sau parțial), se instituționalizează în modalități diverse și furnizează subiecților individuali și colectivi capacități (inegale) de a se servi de aceste achiziții, de a comunica și de a împărtăși experiența lor istorică comună. Memoria, conchide Tapia, fie ea individuală sau colectivă, este condiționată de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
autorizată” să existe și să funcționeze. Ceea ce dorește să sublinieze Lenoir este că, în ciuda relațiilor evidente dintre programele disciplinare și cele de cercetare, între acestea nu există o relație cauzală. Programele de cercetare pot exista foarte bine fără să fie instituționalizate pentru a pune bazele formării unei discipline. Succesul unui program de cercetare nu înseamnă automat generarea unui program disciplinar de succes. Accepțiunea politică a conceptului de disciplină poate porni de la afirmația lui Bourdieu (op. cit., p. 72) conform căreia „disciplinele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
mod necesar pe celelalte, definite anterior. La nivelul practicii educative, disciplinele devin moduri de orientare a activității formalizate de instruire și cadre de producere a discursului educațional, atât de către profesori, cât și de către elevi. Legitimitatea practicilor disciplinare (indiferent de nivelul instituționalizat de educație) este conferită și susținută de organizarea și funcționarea sistemului instituțional al universității sau adiacent acesteia: formarea personalului didactic, structura programelor de studiu, specializările, evaluările și certificările, cercetarea universitară (programele de cercetare, viața comunității academice, revistele și celelalte mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de la Mézières, care devine astfel prima școală cunoscută pentru practicarea învățării active, prin experimente de laborator supuse examinării regulate. În această perioadă, Monge a avut posibilitatea, datorită statutului său și a încrederii de care se bucura din partea lui Napoleon, să instituționalizeze toate practicile pedagogice de laborator pe care le dezvoltase în ultimii ani. „În interiorul imperiului insular al laboratorului, noua insistență asupra examinării active și supuse notării a construit zidurile epistemologice și existențiale pentru bărbații (și acum femeile) în halate albe.” (Hoskin
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
va putea împiedica un acord în Comitetul de Conciliere și astfel va putea înainta o nouă propunere de buget venită din partea Comisiei. Acordarea acestui drept de respingere Consiliului asigură echilibrul în luarea deciziilor. În ceea ce privește perspectiva financiară, prevederile Tratatului de la Lisabona instituționalizează procedurile pentru planul multianual de buget (așa cum este stabilit în acordul interinstituțional), necesitând o decizie unanimă în Consiliu și consimțământul PE. Dacă nu se ajunge la o înțelegere, rămân valabile pragurile planului precedent de buget multianual. Nu este însă foarte
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Consiliu și consimțământul PE. Dacă nu se ajunge la o înțelegere, rămân valabile pragurile planului precedent de buget multianual. Nu este însă foarte clar dacă Tratatul de la Lisabona va lăsa neschimbată procedura de luare a deciziei bugetare. Cu toate că noile prevederi instituționalizează larg regulile și procedurile existente, trecerea de la legea „soft” la cea „hard” poate influența stimulentele factorilor implicați. Sub Tratatul de la Lisabona, obligativitatea perspectivei financiare, ca și aranjamentele dintre PE și Consiliul UE pentru procedura anuală nu se vor mai baza
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
și beneficiile cercetării. iii. Echitatea este un principiu care solicită o selecție echitabilă a participanților, de exemplu, evitarea categoriilor de populație care ar putea fi silite sau constrânse să participe la studiu, așa cum este cazul prizonierilor și cel al copii-lor instituționalizați. Respectarea principiului echitații presupune, de asemenea, egalitatea distribuirii avantajelor și a responsabilităților în cadrul grupurilor de populație, care ar putea beneficia, la un moment dat, de pe urma cercetării. V.2.2. Desfășurarea cercetării 2.2.1. Delimitarea problemei, scopul cercetării, subiecții Adolescență
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
favorizeze achiziția operațiilor elementare, condiție pentru însușirea elementelor fundamentale ale programei comune; - o asistență psihopedagogică și medicală de specialitate, pe toată durata școlarizării în unitățile obișnuite de învățământ, pentru preîntâmpinarea fenomenelor de inadaptare școlară. Aceste cerințe reclamă existența unei rețele instituționalizate de asistență și servicii pentru categoriile de elevi cu cerințe speciale. În unele țări cu tradiție în acest sens se întâlnesc instituții de readaptare cu profil special, psihopedagogic și medical: centre de reeducare, centre de recuperare, clinici de observare și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
semnul unui proces specific de reproducție socială. Atunci când îndepărtarea de model este combătută într-o manieră anume (prin controluri activate în mod repetitiv), construite social - adică printr-un set de recompense și de sancțiuni - ne referim la model ca fiind instituționalizat. Altfel spus, „instituțiile sunt acele modele sociale, care atunci când se reproduc cronic își datorează supraviețuirea proceselor sociale de auto-activare.” (Jepperson, 1991, p.145) Astfel, instituțiile nu se reproduc prin acțiune în sensul intervenției colective într-o convenție socială. Odată instituționalizate
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
capitole de negociere pentru aderarea României la UE). În plan teoretic, i. aduce trei mari avantaje pentru studierea dezvoltării sociale. În primul rând, instituționalizarea oferă un cadru de analiză alternativ pentru acțiunile membrilor unei sistem social în care au fost instituționalizate norme, valori și reguli. Astfel, comportamentul și dezvoltarea socială pot fi privite și analizate prin prisma unei logici a conformității (logic of appropriateness) cu normele sistemului. Această abordare vine să explice dezvoltarea socială prin raportarea la mediul în care indivizii
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]