1,667 matches
-
cei de astăzi. Cuvintele marelui ierarh din Capadocia mărturisesc Adevărul veșnic al Bisericii asumat în contextul concret al feluritelor împrejurări istorice. Sunt cuvinte cuprinzătoare izvorâte dintr-o minte și inimă căutătoare de adevăr și viață. Fiindcă, tendințelor bine cunoscute de instituționalizare sau elitism, tinerii creștini trebuie să le opună smerita participare la suferințele, încercările și bucuriile celor mulți, acceptând să aibă puterea, dreapta socoteală și capacitatea de a dori să rămână mereu tineri, pentru a avea interesul și entuziasmul de a
DESPRE OMILIA A XXII-A CĂTRE TINERI SAU AUTORITATEA SFÂNTULUI IERARH VASILE CEL MARE ÎN RECOMANDĂRILE FĂCUTE CELOR TINERI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347276_a_348605]
-
intraspitalicești) este foarte mare și transferată aici, unde riscul este mai mic. Este o procedură practicată până la momentul în care, cei din sistemul de protecție găsesc soluții de reintegrare în familii, de integrare în asistență maternală, de adopție sau de instituționalizare. Aveți copii? Întrebarea doctorului o surprinse pe Emanuela, fiind pusă, oarecum, pe nepregătite, atenția ei fiind distribuită strict pe enumerarea posibilităților pe care le avea Daniela, pe expunerea acestora. Răspunse fără să se gândească, fără a-și putea masca amărăciunea
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XI) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348739_a_350068]
-
reformă, și - prin preoți, mai departe - a oamenilor din această țară. 4. Tendințe sau perspective viitoare În România, ca și în Statele Uniunii Europene, este deja instituită o formă de protecție socială. Numai că s-a ajuns la concluzia că instituționalizarea aduce prejudicii, afectează personalitatea beneficiarului extrem de tare. De exemplu, efectele negative ale instituționalizării copiilor abandonați sau asupra celor cu diferite disabilități nu mai pot fi recuperate ulterior și copilul nu mai are șanse la o evoluție normală, fiind extrem de dificil
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
sau perspective viitoare În România, ca și în Statele Uniunii Europene, este deja instituită o formă de protecție socială. Numai că s-a ajuns la concluzia că instituționalizarea aduce prejudicii, afectează personalitatea beneficiarului extrem de tare. De exemplu, efectele negative ale instituționalizării copiilor abandonați sau asupra celor cu diferite disabilități nu mai pot fi recuperate ulterior și copilul nu mai are șanse la o evoluție normală, fiind extrem de dificil de integrat după aceea în societate. De aceea este important și pentru preot
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigașului - toate acestea din cauza diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct de vedere psihic, moral-duhovnicesc, sufletesc și trupesc prin anihilarea pazei asupra celor cinci simțiri!... Tendințelor bine cunoscute de instituționalizare sau elitism, tinerii creștini (fie ei și europeni), trebuie să le opună smerita participare la suferințele, încercările și bucuriile celor mulți, acceptând să aibă puterea, dreapta socoteală și capacitatea de a dori să rămână mereu tineri, pentru a avea interesul
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
management curricular “”..............................................33 CAP. III Proiect de management curricular Fazele recurente ale diferențierii curriculum ului 1. Viziunea...................................................40 2. Inițializarea................................................42 2.1. Conceptualizarea....................................44 2.2. Expertizarea..........................................49 2.3. Climaterizarea.......................................51 3. Planificarea.............................. ..................55 4. Implementarea............................................58 5. Instituționalizarea........................................63 CAP.IV. Curriculum la decizia școlii : " Medierea conflictelor ".....................................64 Concluzii........................................................................70 Bibliografie.....................................................................73 INTRODUCERE Elaborarea lucrării de față s-a făcut pe baza valorificării literaturii de specialitate din domeniul medierii conflictelor, a experienței dobândite personal și de către educatori apreciați
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
activități care au asigurat în mod autentic: implicarea elevilor, valorificarea oportunităților locale, parteneriatul cu comunitatea. Activitățile s-au dovedit - prin rezultatele lor - extrem de potrivite în raport cu: principiile și obiectivele proiectului, particularitățile claselor și comunității, exersarea practicilor de mediere de către elevii-mediatori. 5. Instituționalizarea Din perspectiva transferului de bune practici și referindu-ne la activitățile desfășurate de clasele selectate, accentuăm faptul că: • activitățile de informare s-au bazat pe proiecte de activitate care au descris cu claritate principalele jaloane de urmat; • activitățile dedicate medierii
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
a contribui la înfăptuirea politicii partidului, de a sluji cu abnegație interesele socialismului. În conformitate cu hotărârile conducerii partidului, în ultimii ani în țara noastră s-a desfășurat o vastă activitate de perfecționare a organizării și conducerii vieții economico-sociale. Îmbunătățirile aduse prin instituționalizarea conducerii colective și perfecționarea legislației în principalele domenii ale activității economico-sociale au avut ca rezultat crearea cadrului necesar pentru realizarea unei conduceri dinamice, eficiente, creșterea operativității în dirijarea vieții economice, participarea largă a oamenilor muncii în luarea deciziilor, folosirea din
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
democratică.3 Recunoscând realitatea interdependenței complexe care determină comportamente specifice 4, de la nivel individual până la cel organizațional, actorii de pe scena internațională trebuie să facă față provocărilor tuturor tipurilor de interacțiuni globale, dezvoltând un management internațional continuu. David Held recunoaște că instituționalizarea proceselor globale pare a fi dificilă, dar consideră că factorii decizionali ar putea promova căi eficiente de rezolvare a problemelor/temelor globale, precum dezvoltarea unor criterii, norme, capacități și arene de negociere.5 De altfel, evoluția "mediului internațional" a generat
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
se modifică ușor (se spune că după agreere nu se obiectează la setul normelor negocierii)53, în contextul anului 1999 referitor la "grupul Helsinki" s-au reanalizat principiile și practicile de negociere.54 Iar cazul României o dovedește cu prisosință. Instituționalizarea negocierii de aderare a României Ceea ce a dat un specific aparte celui de-al cincilea val de extindere a Uniunii Europene este că structurile și instituțiile părții comunitare erau, în general, la fel ca în extinderile precedente, pe când statele candidate
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocupare și Formare Profesională, modificată și completată prin OU nr. 294/2000, aceasta era instituție publică de interes național, având ca obiective aplicarea la nivel național a strategiilor din domeniul ocupării și formării profesionale, precum și instituționalizarea dialogului social din domeniul ocupării și formării profesionale. Consiliul de Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA) era un organism tripartit, autonom, permanent, neguvernamental, abilitat să dezvolte un sistem nou de evaluare și certificare a competențelor profesionale, bazate pe standarde ocupationale. COSA
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Acestor elemente li se corelează, în literatura de specialitate, aspecte nuanțate vizând: ,,cunoașterea aspectelor realității înconjurătoare accesibile pentru copii"; ,,protecția vieții prin evitarea îmbolnăvirii și accidentelor" etc. (într-o prezentare a obiectivelor generale derivate din scopul asociat etapei preșcolarității și instituționalizării acesteia 119), aceste obiective vizând diferitele laturi ale personalității în formare a copilului preșcolar: * educația intelectuală coordonata cognitiv-lingvistică; * educația fizică coordonata psihomotorie și a dezvoltării armonioase; * educarea afectivității prin prisma socializării; * educația estetică și cultivarea creativității; * educația pentru societate 120
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
păstrat enorm de mult din etosul primar al comunităților creștine, miză care a fărâmițat Într-atât creștinătatea occidentală - tocmai din dorința valorizării acelui etos. Condițiile vitrege prin care a trecut Ortodoxia de la căderea Bizanțului Încoace au ferit-o de o instituționalizare excesivă, păstrându-o „mai naturală”, mai apropiată de om și de nevoile lui. Dimensiunea „umană” a ortodoxiei este explicitată și la nivel expresiv, printr-o interioritate caldă, primitoare a lăcașului de cult și printr-un ceremonial corespunzător chemărilor omului concret
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
europene Unii se pot Întreba dacă odată cu intrarea României În structurile politice europene nu vom fi forțați să scoatem religia din programele noastre educative. Răspunsul este categoric negativ, cunoscând din surse directe că, la nivel european, situația este tocmai inversă: instituționalizarea prin școală a culturii religioase. Este cazul să aducem În acest sens o serie de ilustrări. După evenimentele de la 11 septembrie 2001, tot mai multe organisme europene au dezbătut importanța componentei religioase În gestionarea eterogenității culturale. S-a ajuns la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ni se pun la dispoziție „noi” variante ale creștinismului, ni se „dezvăluie” alte fațete ale acestuia, Iisus Hristos este arătat Într-o Înfățișare „naturală” și „biologică”, ni se dă de Înțeles că marile adevăruri nu sunt chiar adevăruri, se Încearcă instituționalizarea alternativelor de credință și se inoculează ideea că, În ultimă instanță, ar cam fi timpul ca fiecare să-și alcătuiască „adevărul” său religios. Această mișcare de deconstrucție este mai veche (de aproape cinci decenii) și este specifică modernității actuale. A
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
derularea lucrărilor reuniunii. Pe baza instrucțiunilor guvernului său, însărcinatul cu afaceri a.i. al RDG la București a remis oficialităților române un set de trei documente: a) proiectul unui tratat de nediseminare a armelor nucleare; b) un proiect de hotărâre privind instituționalizarea consfătuirilor la nivelul miniștrilor de externe și c) proiectul de comunicat al consfătuirii. Apăreau astfel două noi puncte pe ordinea de zi, iar proiectul de comunicat conținea referiri consistente la ele. În timpul întâlnirii, a mai apărut un document surpriză. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
națională; neparticiparea la o alianță militară multilaterală, încheiată în contextul conflictului dintre marile puteri. Prima Conferință la nivel înalt a avut loc la Belgrad, în perioada 1-6 septembrie 1961 și a marcat în mod oficial crearea Mișcării de Nealiniere și instituționalizarea ei pe plan mondial. Tematica abordată a fost foarte largă și diversă : lupta împotriva oricăror forme de dominație și asuprire, problemele dezarmării și ale dezvoltării economice, creșterea rolului ONU. Atenția participanților s-a concentrat asupra pericolului izbucnirii unui nou război
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
munca este cea căreia îi datorăm apariția de relații între membri comunității. "Se înmulțesc cazurile de întrajutorare, de colaborare, făcându-l pe fiecare individ să aibă conștiința limpede a acestei colaborări"88. În cea de-a cincea etapă, Engels subliniază instituționalizarea cooperării și a colaborării. "Pe scurt oamenii în devenire au ajuns la un punct când au avut să-și spună ceva unul altuia. Necesitatea de a-și crea organul: laringele nedezvoltat al maimuței s-a transformat încet, dar sigur, datorită
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
aspru criticată de către Biserică; epoca de după Reformă, când Biserica face un pas înapoi și recunoaște îmbogățirea ca nefiind un lucru de condamnat. După secolul al XVII-lea, moneda metalică funcționează alături de troc, dar și de moneda de hârtie. Este timpul instituționalizării sale și al diversificării economiei ca activitate specific umană 546. Susținerea lui le Goff este importantă pentru că pune în evidență percepția umană despre economie și viață. Timpul era unul al stagnării, deși lumea occidentală avea în sânge sâmburele raționalității, al
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
responsabile de administrarea monetară"770. Controlul emisiunii monetare este mai pronunțat în cazul monedei din hârtie, care prin natura sa nu poate fi pusă în circulație în orice cantitate. De fapt, apariția monedei din hârtie se suprapune peste fenomenul de instituționalizare a sistemului monetar. Încrederea nu este dată numai de către stat, ci și de către băncile comerciale și apoi de către băncile centrale. Nigel Dodd îi citează pe Georg Knapp și Max Weber, "care afirmă că există o relație clară între bani și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe Georg Knapp și Max Weber, "care afirmă că există o relație clară între bani și stat, provenind din statutul legal al banilor și din taxele fiscale ale statului însuși"771. De asemenea, autorul citat dezbate contextul procesului obiectiv de instituționalizare monetară. "Instituționalizarea sistemului monetar și a celui de credite administrate central de agențiile statului au izvorât, deci, dintr-o serie de curente și presiuni de o complexitate istorică considerabilă, inclusiv din centralizarea teritorială a statului națiune, din expansiunea întreprinderilor capitaliste
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Knapp și Max Weber, "care afirmă că există o relație clară între bani și stat, provenind din statutul legal al banilor și din taxele fiscale ale statului însuși"771. De asemenea, autorul citat dezbate contextul procesului obiectiv de instituționalizare monetară. "Instituționalizarea sistemului monetar și a celui de credite administrate central de agențiile statului au izvorât, deci, dintr-o serie de curente și presiuni de o complexitate istorică considerabilă, inclusiv din centralizarea teritorială a statului națiune, din expansiunea întreprinderilor capitaliste, din creșterea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
revoltei fățișe, A. Cohen (1993, p. 129) susține că la Nothing Hill (Londra) carnavalul funcționează și ca „o instituție integratoare, Împrietenind oameni din clase sociale, grupuri etnice ori religioase diferite. ș...ț Acest eveniment poate să consolideze și să sprijine instituționalizarea ierarhiilor sociale și, În mod indirect, a structurilor de autoritate”. Ceea ce conduce la următoarea concluzie: „Carnavalul este un mecanism cultural care exprimă, camuflează și ușurează conflictele structurale fundamentale dintre stat și cetățean” (A. Cohen, 1993, p. 132). Această școală de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și aplicarea acestor cunoștințe în diferite țări au fost guvernate de modul în care populațiilor lor au dobândit trăsături și motivații asociate cu școlarizarea formală. Pentru a judeca din experiența istorică a celor mai mari 25 de națiuni ale lumii, instituționalizarea și extinderea școlarizării formale au fost dependente, în mare parte, de condițiile politice și influențele ideologice. Răspândirea limitată a creșterii economice moderne, înainte de cel de-al II-lea Razboi Mondial, a fost determinată de diferențele politice și ideologice importante extistente
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
dependente, în mare parte, de condițiile politice și influențele ideologice. Răspândirea limitată a creșterii economice moderne, înainte de cel de-al II-lea Razboi Mondial, a fost determinată de diferențele politice și ideologice importante extistente în lume, care au afectat eșalonarea instituționalizării și expansiunii școlarizării de masă. După cel de-al II-lea Razboi Mondial a crescut uniformitatea între națiunile lumii, sisteme moderne de educație au fost stabilite pretutindeni, iar răspândirea creșterii economice moderne s-a accelerat notabil”. Capitalul uman este factorul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]