2,850 matches
-
Instanță, (... citat din Seneca), la care mai trebuie adăugat și (... citat din Sfântul Augustin). Iar, dacă toate acestea nu sunt de ajuns (... citat din Borak cel Bătrân). Așadar, după ce am constatat caracterul specific uman al modului cum a procedat respectabilul institutor aici de față, omul care prin sacrificarea întregii sale vieți a sădit binele și frumosul în tinerele mlădițe, asemenea grădinarului care toată viața s-a îngrijit ca din semințele sădite să iasă cele mai curate plante, arbuști și pomi, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
dificultățile materiale și, nevoit să renunțe la studenție, intră ca bursier (1898-1899) la Școala Superioară de Agricultură din Herăstrău. În 1900, se întoarce la ai săi, pe plaiurile Pindului, unde, valorificându-și iscusința pedagogică, va fi ani de-a rândul institutor la Mețova și la Pretori, institutor-director la școala din Samarina (în timpul verii) și la cea din Vlahu-Iani. Din 1924 dispune de o catedră la Liceul român din Grebena, liceu care tipărea și o revistă, cu un titlu iubit de aromâni
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
15.VIII.1882, Sudiți, j. Ialomița - 1949), prozator și publicist. Fiu de țărani, C. face școala primară la el în sat. Din 1897 până în 1902 urmează cursurile Școlii Normale „C. Negri” din Galați, unde după absolvire ocupă un post de institutor. De aici se transferă la Tulcea (1911-1912) și apoi la București. Punând mult suflet în munca lui, urcă în ierarhie, ajungând inspector cultural la Casa Școalelor, subdirector general, ulterior director în Ministerul Instrucțiunii Publice, director - având în grijă școlile din
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
pentru copii, Un marinar povestește. Isprăvi de pe ape ș.a.). Plecat, pentru un an, într-un voiaj prin Italia, C. își comunică impresiile în Însemnări din cultura Italiei (1914). Respirând cu nesaț, dar și cu luare-aminte „atmosfera artistică” din cetățile Peninsulei, institutorul - pe urmele lui N. Iorga - stăruie asupra contrastelor, care i se par întristătoare, dintre trecutul de unice splendori și un prezent diminuat, pe care îl întregește în închipuire. Uzitând schema consacrată de Daniel Defoe, însăilează un scurt roman, stângaci și
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
n. Karaboas sau Karabas) și era fiica unui negustor brașovean. Băiatul învață azbuchea cu părintele Marinache, la biserica Sf. Gheorghe din Ploiești. Între anii 1860 și 1864, urmează clasele primare la Școala domnească din același oraș, păstrând o frumoasă amintire institutorului Basil Drăgoșescu. În intervalul 1864-1867 termină, în particular, prima clasă de gimnaziu, iar următoarele trei, la gimnaziul ploieștean „Sfinții Petru și Pavel”. Ar fi făcut și clasa a cincea de liceu, la București. Cum teatrul începe acum a-l ispiti
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
și cu aceasta, itinerarul consemnat în memorialul peregrinului ia sfârșit. Revenit la Petersburg, la capătul celei de a cincea călătorii, îl prinde dorul de țară. În august 1845 se întoarce la București. După un timp, în anul școlar 1847-1848 e institutor pe numele său, Ioan Codrea, la o școală elementară din Ploiești. Câștigat de tezele lingvistice ale școlii latiniste, C.-D., semnând Ioane Germaniu Codru, scoate acum o lucrare de morfologie, Rudimentele gramaticei române (1848), respectând cu sfințenie principiile lui Aug.
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
distinge în Războiul pentru Independență și avansează până la gradul de general de brigadă. Mama, Smaranda, fiică a căminarului Nastasachi Mihail, absolvise un pension francez. În 1878, familia se mută la Iași, unde în toamna lui 1883 B. îl are ca institutor, în clasa a doua, pe Ion Creangă. Între 1886 și 1889 este elev la gimnaziu, iar în august 1869 e înmatriculat la Școala fiilor de militari. Din septembrie 1894, frecventează Școala de ofițeri din București, pe care o termină în
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
, Elvira (13.IX.1904, București - 3.V.1987, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Eugeniei (n. Popovici) și a lui Gheorghe Moldoveanu, institutor. A absolvit, la București, liceul (1928) și Facultatea de Litere și Filosofie (1931). Urmează apoi cursuri de specializare la Paris, unde obține și o diplomă la Sorbona (1934). A fost profesoară de liceu (1932- 1940), funcționară la Direcția Presei (1940-1946
BOGDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285790_a_287119]
-
română. Ca sprijin al celor ce zicem e de ajuns a spune că d. Pencovici și toți compatrioții săi nu se pot înțelege cu cuțovlahii decât prin interpret. Își fac iluzii la București când și 'nchipuie că prin emisari și institutori români vor separa pe cuțovlahi de naționalitatea greacă. Admițând chiar cu d. Pencovici că-n Macedonia nu sunt decât români grecizați, e sigur că aceștia, mândri cum sunt de numele de grec, nu se vor lăsa duși de intriganți pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pârghie morală pentru ca, în conferența generală a delegațiilor români din mai 1881, să fortifice din nou punctul de vedere al pasivității. Prea bine le-a succes încă; căci cine poate nega că majoritatea precumpănitoare a așa numitei inteligențe romîne: preoți, institutori, advocați, cărturari, neguțători, proprietari ș. a. m. d. e plină cu totul de ideile unei aversiuni ostile în contra legilor fundamentale ale țării noastre. Mitropolitul Miron Roman o spune aceasta fără pospai, și el trebuie să-și fi cunoscând oamenii. Dar încotro
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cărbunărit fixa imaginea comunistului în prima revoluție industrială. Figura metalurgistului era în centrul celei de-a doua. Dar învățătorul, acest muncitor calificat al Progresului, cu modestia sa spartană sau sentențioasă, revelează fixarea socialismului organizat în cultura preindustrială a Luminilor. Vocabula institutor a apărut în franceză printr-un decret al Convenției (1794), ca urmare a propunerii unui pastor protestant, Rabaut Saint-Étienne (în spatele tututor reformelor Educației, indiferent de Republică, veți găsi un hughenot). A fost reținut ca fiind cel mai nobil și mai
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
politic, tradus din latinescul instituere civitatem, care vrea să însemne "a pune bazele statului". Se presupunea că magistrul exercita prima dintre magistraturile civice. Lui îi revenea fondarea in situ, in vivo a republicii și națiunii, fiind reprezentantul lor în teritoriu. Institutorul devine în 1889 un funcționar al statului și este exclus din nomenclatoarele Ministerului Educației în 1989. I se spune acum dascăl de școală primară. De asemenea, la vîrf, nu se mai vorbește despre Republică, ci despre Democrație. Schimbările de terminologie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
dascăl de școală primară. De asemenea, la vîrf, nu se mai vorbește despre Republică, ci despre Democrație. Schimbările de terminologie nu sînt niciodată anodine. În 1974, Ministerul Educației Naționale a încetat să fie "național". Cît despre vechiul Sindicat Național al Institutorilor, el atrăgea atenția în 1979, cu privire la escaladarea numărului de sinucideri în rîndul dascălilor, că "învățămîntul este una dintre ramurile care dețin recordul depresiilor nervoase".55 Corpul militant a fost la scurt timp după aceea atins de aceeași depresie care făcea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
acestea transformă elevii din simpli receptori ai științei „gata făcute” sau din simpli „consumatori de cunoștințe” În „producători” ai propriilor cunoștințe. Este o metamorfoză alcărei sens Își găsește o sugestivă exprimare În cuvintele lui Jeanne Reardon, după care „orice educator, institutor sau profesor trebuie să fie mai puțin interesat a-iînvăța pe copii știința, cât a-i Învăța să gândească ca niște oameni de știință, care pun Întrebări, găsesc soluții, Încearcă, acționează conștient, participă efectiv și afectiv” la dezvoltarea propriei cunoașteri (Raynal
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
control, utilizate În etapa revederii sau regrupării cunoștințelor asimilate; - fișe de dezvoltare, utilizate de elevii care nu au comis greșeli, În vederea perfecționării cunoștințelor și Îmbogățirii culturii lor, propunându-le probleme mai dificile și mai extinse (aplicate pe durata În care institutorul trebuie să se ocupe de ceilalți elevi). Asemenea fișe „...permit să se introducă actualitatea În Învățământ, și să se iasă din cadrul atât de strâmt al muncii din școală, să se stimuleze perspicacitatea elevilor, să li se dea posibilitatea să-și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
1992, p. 373). Avantaje. Această metodă se distinge prin suplețea folosirii fișelor și mari posibilități de adaptare; ele pot să fie folosite În momente diferite și În perspective diferite, atât În școlile obișnuite cât și În școlile cu un singur institutor, cu activitatea simultană la mai multe clase. Pe baza lor se pot urmări progresele Înregistrate de fiecare elev În parte. 2. Metode algoritmice de instruiretc "2. Metode algoritmice de instruire" Mai mulți cercetători, Între care F.F. Gyaraki (1969), G. Lariccia
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Multe dintre prevederile legii din 1864 au fost modificate către sfârșitul secolului al XIX-lea prin diverse legi. Dintre modificările intervenite sunt notabile diferențierile dintre școlile primare rurale - de cinci ani cu învățători - și cele urbane - de patru ani cu institutori -, suprimarea bacalaureatului - instituit în 1864 - și organizarea liceului pe trei secții - clasică, umană și reală -, după ce prin legea din 1864 toate liceele funcționau după aceeași programă. În a doua partea a secolului al XIX-lea, rețeaua școlară și efectivele școlare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acest sens conducerii unității de învățământ, în condițiile legii(art. 48.3). Nerespectarea drepturilor copilului atrage după sine sancțiuni care pot fi măsuri administrativedar pot ajunge chiar la pedepse penale. ORĂ DE CREAȚIE LITERARĂ ȘI PLASTICĂ ÎNTRE IMAGINAR ȘI REAL Institutor Virginia Alexandru, Colegiul „Costache Negruzzi”Iași Învățător Paula Antonescu, Școala „Ion Simionescu”, Iași Rezumat Lucrarea prezintă experiență de șaisprezece ani a autoarelor în îndrumarea unui cerc de creație literară și plastică. Experiență acumulatărelevă că efortul didactic centrat pe elev este
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
din țările respective • Să numere și să raporteze numărul la cantitate, • Să decupeze, să lipească, să asambleze. Dată/ziua Activități de învățare Tură I Activități de învățare Tură a ÎI a PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAȚIONAL CU COMUNITATEA „EDUCAȚIA MICULUI CETĂȚEAN” Institutor:Siminiuc Mariana Grădiniță Frumușica, jud. Botoșani MOTTO:” Nu ajunge,vă și zic Să fii mare cu cel mic. Căci puterea se adună Din toți micii împreună” ARGUMENT Schimbările majore prin care trece societatea, rapiditatea informațiilor ce trebuie implementate din mers
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
părților implicate. Pentru a înțelege mai bine rolul membrilor comunității în dezvoltarea copilului,voi concretiza aceste aspecte într-un calendar activ. TEMA PROIECTULUI:„EDUCAȚIA MICULUI CETĂȚEAN” PARTENERI:Grădiniță(grupa mare)și comunitatea locală( primărie, poliție, biserica,dispensar medical) COORDONATOR PROIECT: institutor Siminiuc Mariana GRUP ȚINTĂ:-18prescolari comunitatea locală(factori decizionali locali,părinți,etc.) PARTICIPANȚI: -prof.Balasanu Stefan-director S.A.M.Vladeni Deal -prof.Nichitus Viorica-responsabil de structură Frumușica -prof.Vatmanu Florin-preot paroh Frumușica -ing.Foca Gheorghe-reprezentantul primăriei Frumușica -agent șef Negru SerbanPolitia
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
, Petru (28.VI.1903, Mihăileni, j. Botoșani - 29.I.1976, București), gazetar, prozator, dramaturg, poet și traducător. Este fiul Victoriei (n. Stavrat) și al lui Ion Manoliu, institutor. M. a primit o educație solidă la Liceul „A. T. Laurian” din Botoșani. În timpul studiilor la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București a fost angajat de P.P. Negulescu la Biblioteca Academiei Române. Licența și-a susținut-o târziu
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
MARINESCU, Ion M. (21.IX.1880, Craiova - 25.IX.1965, Iași), clasicist. Este fiul Ecaterinei (n. Brănescu) și al lui Marin Marinescu, institutor și preot. Urmează cursurile școlii primare și ale Liceului „Carol I” la Craiova, luând bacalaureatul în 1899, iar pe cele universitare la București, unde în 1903 va absolvi Facultatea de Litere și Filosofie, secția limbi clasice. După susținerea examenului de
MARINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288033_a_289362]
-
sentință judecătorească, în Iordache Botnă. Urmează cursurile școlii primare în Jorăști, apoi, între 1919 și 1923, este elev al școlilor normale din Brăila și Buzău. După absolvire funcționează ca învățător, timp de treisprezece ani, la Ismail, iar din 1936, ca institutor la București. Lucrează ca funcționar la Fundația Culturală, este redactor la „Frontul plugarilor” (1947-1948) și consilier cultural în Ministerul Educației și Învățământului (1948-1951). Debutează cu câteva schițe publicate în „Bilete de papagal” (1928). Va continua să colaboreze cu proză și
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
, Victor Vartan (15.VIII.1869, București - 10.II.1942, București), publicist, prozator și traducător. Era fiul Hulianei și al lui Kevork Mestugean, institutor, director între 1876 și 1881 al Școlii Armene din București. După ce își ia bacalaureatul la Liceul „Mihai Bravul”, pleacă împreună cu familia la Constantinopol, unde tatăl său va deschide o școală pentru armeni, Institutul Mestugean. Timp de zece ani M. desfășoară
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
va face un titlu de onoare din a fi adus aici pe scenă, pentru prima oară, vodevilul național. În 1850 și 1851 face parte din trupa lui Costache Caragiali. La Pitești, în stagiunea 1852-1853, se ocupă de regia unor spectacole. Institutor la Ploiești timp de mai mulți ani, din 1869 dă și aici un impuls teatrului de amatori. Piesele lui, originale și prelucrări, sunt compuneri limbute, cu un verbiaj adesea nesuferit, păcătuind prin afectare. Sunt evidente totuși încercările de diferențiere prin
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]