397 matches
-
cazuri rare, de obicei problematice, studenții sunt cei care inițiază această evaluare, dacă sunt nemulțumiți de prestația didactică și doresc înlocuirea profesorului; - evaluarea de către colegi și dezvoltarea profesională constituie modalități prin care profesorii pot fi ajutați să-și îmbunătățească strategiile instrucționale, beneficiind de consilierea colegilor mai experimentați. Constau în asistarea lor la cursuri de către un coleg care îi observă, oferind apoi feedback. Observatorul se ghidează după o foaie de observare pe care notează observațiile făcute, după niște criterii considerate importante, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Thorndike, Skinner etc., explică învățarea ca pe un set de răspunsuri condiționate de stimulii externi, scopul educației fiind de a oferi stimulii care să dezvolte comportamente adecvate, dezirabile social. Aceasta a dus la dezvoltarea practicilor educaționale care presupuneau un design instrucțional riguros, cu obiective clar stabilite în termeni demanifestări comportamentale, procesul instructiv-educativ fiind detaliat programat. În educația vocațională, s-a mers mult în direcția achiziționării de deprinderi tehnice pe această idee. Orientarea cognitivistă (gestaltistă) vede învățarea ca fiind determinată de structura
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiind prelucrați prin angajarea activă a minții. Cognitiviștii punctează procesele care au loc în crearea răspunsurilor, organizarea percepțiilor, producerea „iluminării”, psihologi precum Piaget, Ausubel, Bruner sau Gagne oferind multe exemple despre cum înțelegerea procesului mental poate fi aplicată în procesul instrucțional. Pentru a învăța, înțelegerea este absolut necesară, materialul de învățat se cere a fi structurat în unități logice, construite de la simplu la complex, cu exersarea practică a celor învățate. Dezvoltările cognitiviștilor sunt pe larg folosite pentru explicarea evoluției cognitive la
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
criteriului pentru determinarea priorităților programului; alegerea gradului de rigiditate/flexibilitate al programelor planificate; obținerea suportului puterii situațiilor formale și informale) se referă la etapa de planificare, următoarele patru la design și implementare (selectarea și organizarea experiențelor de învățare; identificarea designului instrucțional cu metode și tehnici propice; utilizarea efectivă a priorităților; obținerea resurselor necesare pentru a susține programul) și ultimele două la evaluare (determinarea rezultatelor, eficienței și impactului; comunicarea valorii programului factorilor de decizie). Modelul Cervero și Wilson (1994)tc "Modelul Cervero
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
planificarea unui program”. Fiecare element reprezintă un grup de întrebări pasive, decizii și acțiuni implicate în planificarea programelor. Elementele modelului sunt următoarele: analiza contextului și a comunității celui care învață; explicarea și concentrarea asupra planificării; clarificarea intențiilor și pregătirea planului instrucțional; pregătirea planului administrativ; dezvoltarea unui plan de evaluare sumativă. Modelul Caffarella (2002)tc "Modelul Caffarella (2002)" Caffarella propune un model interactiv de planificare a unui program ca o reconfigurare a celor mai bune trăsături a câtorva modele existente. Modelul său
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ale modelului, în orice ordine și combinație, în funcție de context. Elementele componente ale acestui model sunt următoarele: delimitarea contextului, construirea unei puternice baze de suport, identificarea ideilor programului, sortarea și realizarea unei liste prioritare a ideilor, dezvoltarea obiectivelor programului, designul planului instrucțional, elaborarea planului de transfer al învățării, formularea planului de evaluare, elaborarea recomandărilor și comunicarea rezultatelor, selectarea formatelor, orarelor și nevoilor personalului, pregătirea bugetelor și a planurilor de marketing, coordonarea facilităților și a evenimentelor. Planificarea este astfel interactivă și devine un
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în funcție de nevoile identificate, selectarea conținuturilor, strategiilor didactice și metodelor de evaluare. În sprijinul celor afirmate anterior, propunem spre analiză un model elaborat de Institutele Naționale Speciale Media din Statele Unite (apud Gustafson, 1996, p. 504): Figura 4.1. Model de dezvoltare instrucțională Analiza nevoilor de învățaretc "Analiza nevoilor de învățare" Dat fiind faptul că această temă va fi analizată pe larg în alt capitol, vom aminti doar câteva aspecte. Analiza nevoilor de învățare se concentrează asupra unor elemente de tipul „Cine și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cele privind natura învățării determină selecția metodelor pe care o vor pune în aplicare și modul cum vor preda. Concepția profesorului despre cursanți și filosofia sa despre ceea ceconstituie o predare adecvată pentru aceștia vor sta la baza întregului design instrucțional. Astfel, dacă profesorul găsește că studenții sunt leneși, hedoniști, orientați spre gratificații imediate, dependenți, necesitând supervizare, strategiile sale de predare vor fi diferite față de situația opusă, când consideră că studenții săi sunt responsabili, vor să învețe, au obiective clare cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cazuri rare, de obicei problematice, studenții sunt cei care inițiază această evaluare, dacă sunt nemulțumiți de prestația didactică și doresc înlocuirea profesorului; - evaluarea de către colegi și dezvoltarea profesională constituie modalități prin care profesorii pot fi ajutați să-și îmbunătățească strategiile instrucționale, beneficiind de consilierea colegilor mai experimentați. Constau în asistarea lor la cursuri de către un coleg care îi observă, oferind apoi feedback. Observatorul se ghidează după o foaie de observare pe care notează observațiile făcute, după niște criterii considerate importante, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
17 (1) Agenții economici care închiriază secții de circulație ale infrastructurii feroviare neinteroperabile au obligația de a menține în stare de funcțiune infrastructura feroviară cu toate instalațiile fixe și echipamentele conexe, precum și materialul rulant utilizat, conform normelor tehnice și prevederilor instrucționale din sistemul de transport feroviar. ... (2) Pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1), agenții economici pot desfășura activitățile de supraveghere, întreținere și/sau reparare a infrastructurii feroviare și a materialului rulant utilizat, în conformitate cu drepturile și oblibațiile ce le revin în calitate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155355_a_156684]
-
diverse medii virtual de învățare; 4. să creeze folosind mediile virtual flexibile orientate spre cercetare. Tehnologii asociate Modelul teoretic Strategii - Animații - Simulări - Fișiere audio-videoInterfețe interactive - Hyperlinks / Hypertext - Materiale interactive - Obiecte interactive create cu aplicații de dezvoltare - Mașini de căutare - Module instrucționale pe internetJocuri serioase - Învățare prin descoperire învățare prin studiu de caz - Flexibilitate cognitivă prin hypertext - Învățare contextuală - Învățare prin experimentare directă Explorare - Învățare ghidată prin experimentare directă - Instruire individualăInteractivitate - Microlumi / Simulări învățare prin proiect și teme - Auto-reflecție Determinarea cauzei și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
un scop didactic 8.soft de administrare și management educațional - care este un produs de suport al activităților școlare sau de instruire în general. Orice soft educațional este format din: secțiuni și capitole, fiecare secțiune fiind o succesiune de interacțiuni instrucționale. O secțiune constă dintr-o sucesiune de interacțiuni instrucționale acestea fiind părțile constitutive elementare ale softului educațional - un schimb de informații elevcomputer. O interacțiune instrucțională revine la un ecran al cărui conținut se schimbă în funcție de comenzile activate de elev, acest
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
educațional - care este un produs de suport al activităților școlare sau de instruire în general. Orice soft educațional este format din: secțiuni și capitole, fiecare secțiune fiind o succesiune de interacțiuni instrucționale. O secțiune constă dintr-o sucesiune de interacțiuni instrucționale acestea fiind părțile constitutive elementare ale softului educațional - un schimb de informații elevcomputer. O interacțiune instrucțională revine la un ecran al cărui conținut se schimbă în funcție de comenzile activate de elev, acest procedeu purtând numele de pagină dinamică. Eficacitatea unui soft
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
soft educațional este format din: secțiuni și capitole, fiecare secțiune fiind o succesiune de interacțiuni instrucționale. O secțiune constă dintr-o sucesiune de interacțiuni instrucționale acestea fiind părțile constitutive elementare ale softului educațional - un schimb de informații elevcomputer. O interacțiune instrucțională revine la un ecran al cărui conținut se schimbă în funcție de comenzile activate de elev, acest procedeu purtând numele de pagină dinamică. Eficacitatea unui soft se stabilește în funcție de următoarele criterii: a) gradul de dificultate, aria de cuprindere; b) structura internă a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
calității predării, o bună organizare a întregii activități didactice. Înscriindu-se în liniile reformei curriculare, evaluarea este calitativ de tip descriptiv, activă, pozitivă, cu un caracter formativ, având în vedere elevul participant activ la formarea sa, conștientizând capacitățile sale. Actul instrucțional necesită o permanentă schimbare și restructurare devenind un proces activ care implică activizarea fizică și mentală, formarea și dezvoltarea unor competențe și capacități indispensabile în dezvoltarea unei personalități moderne. Pentru ca evaluarea progresului școlar al elevilor să-și atingă scopurile se
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
stă la baza luării unei decizii adecvate. Operațiile evaluării decurg din întrebarea ,,ce pași trebuie făcuți pentru a emite o judecată de valoare ?”: * măsurarea facilitează culegerea informațiilor privitoare la caracteristicile sau proprietățile rezultatelor înregistrate despre însușirile procesului, acțiunii sau fenomenului instrucțional. Prin intermediul măsurării se înregistrează obiectiv mărimea rezultatelor (în metri, secunde, ore, kg, etc.). Acțiunea de măsurare presupune operaționalizarea obiectivelor instrucționale; acolo unde acest lucru nu poate determina rezultate măsurabile se impune formularea clară a scopurilor și a obiectivelor instrucționale pentru
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
judecată de valoare ?”: * măsurarea facilitează culegerea informațiilor privitoare la caracteristicile sau proprietățile rezultatelor înregistrate despre însușirile procesului, acțiunii sau fenomenului instrucțional. Prin intermediul măsurării se înregistrează obiectiv mărimea rezultatelor (în metri, secunde, ore, kg, etc.). Acțiunea de măsurare presupune operaționalizarea obiectivelor instrucționale; acolo unde acest lucru nu poate determina rezultate măsurabile se impune formularea clară a scopurilor și a obiectivelor instrucționale pentru a putea deveni, într-o perspectivă, criterii de evaluare. Educația fizică și sportul dispune de instrumente de măsurare specifice, etalonate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fenomenului instrucțional. Prin intermediul măsurării se înregistrează obiectiv mărimea rezultatelor (în metri, secunde, ore, kg, etc.). Acțiunea de măsurare presupune operaționalizarea obiectivelor instrucționale; acolo unde acest lucru nu poate determina rezultate măsurabile se impune formularea clară a scopurilor și a obiectivelor instrucționale pentru a putea deveni, într-o perspectivă, criterii de evaluare. Educația fizică și sportul dispune de instrumente de măsurare specifice, etalonate și standardizate, ceea ce permite o măsurare riguroasă a rezultatelor. Atletismul este în particular, o ramură de sport în care
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fundamentale” până la „ciclul curricular de specializare”. Deprinderi motrice specifice atletismului au fost prezentate în capitolul 1, iar aici precizăm că ele sunt prevăzute de programa școlară la capitolul ,,conținuturi”, pentru polivalența lor în realizarea obiectivelor educației fizice școlare. În procesul instrucțional din învățământul obligatoriu de cultură generală, elevii își însușesc elemente tehnice din atletism (exercițiile din școala alergării, sărituri, aruncări; diferiții pași de alergare; predarea - primirea bățului de ștafetă, etc.) și probe de atletism (alergări de viteză, sărituri, aruncări). Orice probă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
condiționare operantă, promovând principiile instruirii programate liniare; * perioada 1960-1980 în care R.M.Gagne demonstrează importanța diferențierii condițiilor învățării și corelează formele învățării ierarhizate cu taxonomia obiectivelor; * începând cu anii 90, în care se dezvoltă și se diversifică construcția de softuri instrucționale, cu dublă focalizare: pe tehnologie și pe obținerea performanței în învățare. Proiectarea unității de învățare presupune stabilirea: * numărului de ore repartizat acesteia; * resursele folosite în evenimentele didactice aferente; *stabilirea conexiunilor între obiectivele de referință și obiectivele operaționale specifice unităților de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
spate pe cel din față; aruncarea discului - formarea rep * vățîn ; * învățarea e * învățarea p fortului final, a aruncării de tip lansare; piruetei specifice elanului acestei probe; elanului cu efortul final; Linia învățare a aceste că recomandată de noi în procesul instrucțional de predare - ncări de tip lansare cuprinde următoarele exerciții: prizei și acomodarea cu discul: * așezarea discului în palma * balansarea brațului cu discul spre partea lui (dreapta sau stânga) cu ecerea greutății corpului de pe un picior pe celălalt (stg - dr sau
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Monitoring the trening process of Brigita Bukovec in 100m hurdles, Proceedings I, Universit* of Konstanz, Germany. 9. Colibaba-Evuleț, D., Bota, I., (1998), Jocuri sportive, Teorie și metodică, Editura Aldin, București. 10.Colibaba-Evuleț, D., (2003), Metodologia operaționalizării obiectivelor educațional formative sau instrucționale, revista Știința Sportului nr. 34, București. 11. Donskoi, D., (1973), Biomecanica, bazele tehnicii sportive, Editura Stadion, București. 12. Dragnea, A., Bota, A., (1999), Teoria activităților motrice, Editura Didactică și Pedagogică, București. 13. Dragnea, A., Teodorescu, S.(2002), Teoria sportului, Editura
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]