498 matches
-
EXP). Rezultatele obținute în urma aplicării programului propus pe o perioadă de un an școlar relevă faptul că toți cei 10 participanți la acest program au înregistrat progrese la toate componentele comunicării evaluate: limbaj funcțional, interacțiuni verbale, limbaj receptiv, limbaj expresiv, inteligibilitatea pronunției. Rezultatele detaliate pe fiecare subdomeniu evaluat sunt prezentate în fig.1-5. Evoluția fiecărui copil pe perioada programului a fost influențată de o serie de variabile: debutul intervenției, frecvența ședințelor de terapie, prezența altor tulburări asociate, nivelul de percepere auditivă-pragul
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
discriminărilor fine, identificării cuvintelor și a propozițiilor, utilizării în comunicare a propozițiilor și frazelor care conțin diferite prepoziții și conjuncții coordonatoare și subordonatoare, precum și asupra exersării pronunției grupurilor consonantice care era deficitară. Prin urmare, s-au obținut progrese la nivelul inteligibilității pronunției tuturor participanților la studiu, dar nu toate competențele sunt consolidate, ceea ce necesită continuarea antrenamentului în vederea automatizării acestora. Antrenamentul auditiv-verbal joacă un rol primordial în terapia recuperatorie postimplant a copiilor deficienți de auz, însă trebuie completat de terapie cognitivă
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
cazul elevilor cu deficiențe de auz derivă din faptul că limbajul persoanelor cu deficiențe de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajungând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
externe: o instituție prost cunoscută, adesea greșit înțeleasă, uneori contestată. 2. Problematica: 2.1. O imagine ștearsă: o problemă de câștigare a popularității. 2.2. O imagine fragmentată: o problemă de vizibilitate. 2.3. O imagine decalată: o problemă de inteligibilitate. 2.4. O imagine contestată: o problemă de suveranitate"59. Diagnosticul unei situații-problemă a sistemului poate avea forme și structuri diferite, în funcție de complexitatea acesteia. Din această cauză, există tipuri de diagnostic care pot fi exprimate în două, trei fraze sau
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
detectarea elementului primordial al organizării ei. Postularea unei "limite ultime", a acelui peiras pymaton, nu este rezultatul opțiunii arbitrare sau indiferente pentru o lume a finitului; dimpotrivă, aici este vorba de un spirit care trebuie să cucerească o garanție de inteligibilitate a existenței și, totodată, să consemneze locul de unde ontologia poate începe. Această funcție ontologic-orientativă a limitei (care deschide totodată către posibilitatea cunoașterii în genere) o vom înțelege mai bine dacă vom apela la un strat semantic al lui peiras, care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
viața noastră, aprofundăm autocunoașterea deoarece descoperim semnificații tot mai profunde ale vieții prin intermediul procesului de reflectare și exprimare orală a evenimentelor, experiențelor și sentimentelor trăite. Întotdeauna se întâmplă astfel și poate tocmai de aceea simțim nevoia de a conferi sens, inteligibilitate și coerență vieții noastre. A spune povestea vieții noastre este un lucru atât de firesc, încât nu suntem, în general, conștienți de importanța acestui fapt. Oferim în capitolele 2 și 3 sugestii precise și instrucțiuni privind procesul de pregătire și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
mai multe misiuni, în ideea că politica eco-nomică are puteri extinse. Putem ilustra aceste ambiții cu exemplul investițiilor, monedei și relațiilor sociale. Este un mod de a înțelege faptul că, dincolo de convingerile inițiale ale autorilor, ceea ce importă este modelul de inteligibilitate pe care aceștia îl propun pentru a înțelege modelul de societate în care trăim. Gîndirea keynesiană are prelungiri logice, pe care vom încerca să le urmărim în continuare. 6.1.1.3. De la reglare economică la reglare societală O primă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
permis capitalismului să se mențină, mai ales prin mutații de ordin instituțional. Altfel spus, adaptîndu-și regulile de funcționare, reglarea comercială va fi ea însăși transformată. Din acest motiv, autorii acestui curent disting trei mari noțiuni, ce oferă un cadru de inteligibilitate mutațiilor capitalismului: Prima noțiune cheie este denumită "regim de acumulare". El se definește prin stadiul tehnicii și al organizării producției, care determină în același timp constrîngerea investițiilor și partajarea valorii adăugate. Un regim de acumulare dat se caracterizează deci printr-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ca atare vor fi denaturat înțelese de către ceilalți. La rândul lor, deficienții de auz ce nu sunt competenți în limbajul verbal pătrund superficial sensul mesajelor primite pe cale verbală de la alții, sau în unele cazuri aceste mesaje sunt denaturate sau neînțelese. Inteligibilitatea fono-articulatorie a limbajului verbal la surzi nu depășește niciodată cotele modeste. În schimb, în mod firesc, copiii se folosesc de mijloace extraverbale precum gesturi evocatoare, limbaj corporal și facial. Din punct de vedere gramatical, de foarte mult timp s-a
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
SUA, Olanda, Anglia preferă să comunice prin limbajul mimico-gestual. (Idem, p. 44) Concluzii: La întrebarea formulată în titlul prezentei comunicări, analiza a găsit următorul răspuns: limba română poate fi limbă maternă numai pentru micul procent de surzi care au fluență, inteligibilitate și se folosesc de ea pe plan interior, fără a cunoaște limbajul mimico-gestual. În cazul celor care stăpânesc foarte bine limba română, dar se folosesc și de limbajul semnelor, nu se poate ști cu exactitate care dintre cele două predomină
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
cazul elevilor cu deficiențe de auz derivă din faptul că limbajul persoanelor cu deficiențe de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajungând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
poluate fonic: în școală, pe stradă sau pe stadion; • posibilitatea comunicării educatorilor, lectorilor, profesorilor cu grupuri de copii, elevi, studenți pe care îi pot coordona simultan și permanent, inclusiv în afara clasei (incintei) pe o rază de 30-50 m. p.; • o bună inteligibilitate, într-o anumită suprafață, știut fiind faptul că distanța dintre vorbitor și auditor modifică nivelul de înțelegere al vorbirii (scade proporțional cu distanța). În această situație, într-o clasă de utilizatori FM, elevul din ultimul rând sau cel de pe hol
Utilizarea sistemului FM ?n activit??ile didactice cu elevii hipoacuzici by Maria Tanislav () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84358_a_85683]
-
realitatea pentru specia respectivă. Putem spune că există mai multe realități? Unde este realitatea obiectivă? Poate că tocmai conștientizarea imposibilității obiectivității înseamnă obiectivitate. Categoriile stilistice la Blaga pot fi înțelese ca modalități de semnificare proprii fiecărei lumi. Încercăm să descoperim inteligibilitatea lumii sau să imprimăm lumii inteligibilul? Fr. Nietzsche spune că omul obiectiv este o oglindă. Omul obiectiv nu este om. Poate este judecător. A fi om înseamnă a fi subiectiv, a fi un "eu". Obiectivitatea există ca intenție și tendință
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
opunea "hybris-ul", adică supramăsura, conceptului "dike" care era legea, echilibrul. Principiul delfic metrion "nimic prea mult !" recomanda evitarea excesului care poartă la dezordine. Expresii ale ordonării cosmice aflăm în unele principii, precum: logosul universal rațiunea care instituie unitatea și inteligibilitatea lumii, anulând haosul; platonicianul kalonka gathon unirea Frumosului cu Binele văzute în proiecție universală, concept care va constitui cultura matricială a Europei; Binele, înțeles ca ordinea universală cea dreaptă, constituia suprema valoare, astfel încât, cultura elenă trebuie receptată în termeni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
caracter de obiectivitate absolută. O teorie științifică privitoare la om va fi ansamblul acestor corelații și acestor reguli, în sensul unei totalități coerente și sistematice. Dacă vorbim de pildă despre sinucideri, acestea pot fi numărate. Simplei acumulări încă lipsite de inteligibilitate a acestor fapte empirice i se substituie în acest fel ceva diferit, un număr, care devine semnificativ dacă putem să-l punem în raport de dependență cu alte numere și să facem să apară între ele o relație ideală ca
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Pierre Janet nu a avut altă resursă decât de a o atribui unei cauze somatice de altminteri necunoscute. Trebuia în orice caz să se iasă din sfera psihică, să se renunțe la a găsi în ea un principiu intern de inteligibilitate. Or subiectivitatea însăși în esența sa proprie este cea care se găsește la originea procesului pe care îl descriem. Nu un deficit incomprehensibil de energie, ci sporirea vieții și excesul său sunt cele care, din cauză că nu sunt asumate de individ
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ramură a sa, ea nu se mai situează într-o teorie cuprinzătoare a cunoașterilor, ci ia, dimpotrivă, locul acesteia, explicația sociologică face în general din filozofie o ideologie, un efect, în locul și pe locul unui principiu și unui nucleu de inteligibilitate. Istoria filozofiei nu mai este ea însăși decât istoria ideilor, o simplă facticitate cufundată într-o totalitate ea însăși empirică și comprehensibilă pornind de la ea. Cu toate acestea, în măsura în care universul ideal în ansamblul său este funcție a societății și a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
2.2.1. Obiectul, aria de aplicabilitate, utilizatorii și necesitățile de informare a acestora 2.2.2. Obiectivul situațiilor financiare 2.2.3. Concepte de baza (contabilitatea de angajament, principiul continuității activității) 2.2.4. Caracteristici calitative ale situațiilor financiare (inteligibilitate, relevanta, credibilitate, comparabilitate) 2.2.5. Limite ce privesc informația relevanta și credibila (oportunitate, raport cost-beneficiu, echilibru între caracteristicile calitative, imagine fidela/prezentare fidela) 2.2.6. Structurile situațiilor financiare 2.2.7. Recunoașterea structurilor situațiilor financiare 2.2.8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130468_a_131797]
-
de exprimare și calitatea discursului, neexistând feedback-ul sonor de corecție sau fiind diminuat. Limbajul oral al deficientului de auz este, așadar, deficitar pe linia exprimării (nearmonioase), a intonației (stridentă sau monotonă), a ritmului, a calității articulării, fapt ce perturbă inteligibilitatea vorbirii. Având în vedere că hipoacuzicii au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul lor se dezvoltă mai rapid decât cel al surzilor, astfel că ei ajung să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții, să
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
9 2. Un gen literar aparte / 9 Abrevieri și referințe / 13 Introducere / 15 1. Science-fiction: explorarea unui domeniu / 15 1.1. Domeniul / 15 1.2. Scopurile / 16 1.3. Imaginarul SF / 16 2. Imaginar științific și tehnic / 18 2.1. Inteligibilitate și plăcere / 19 Capitolul 1: Literatura de imaginație științifică înainte de Hugo Gernsback / 21 1. Imaginarul înainte de Renaștere / 22 2. După Renaștere / 23 3. Epoca "noului miraculos" / 26 4. Primul Război Mondial și perioada de după / 31 5. Pasul spre crearea genului
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
va duce la schimbarea modului nostru de viață? Unicul răspuns, cel tehnologic, va fi oare capabil să asigure supraviețuirea speciei umane? SF-ul se nutrește din aceste întrebări, devenite pertinente grație legăturii pe care o păstrează cu actualitatea. 2.1. Inteligibilitate și plăcere Pentru a fi inteligibil și seducător, un text SF, trebuie să păstreze anumite legături cu universul de plecare al cititorului, mai mult sau mai puțin analogice, dar urmând o "paradigmă (pe jumătate) ascunsă". Asemenea filozofilor, dar cu alte
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
fi optimă trebuie să îndeplinească următoarele condiții: 1. consistență de conținut a mesajului, dată de cantitatea de informație cuprinsă în mesaj și semnificativă pentru ambii interlocutori; 2. expresivitatea comunicării elaborată și asigurată prin intonație, calități de stil, pauze logice; 3. inteligibilitatea celor comunicate. În cadrul comunicării se pot distinge mai multe tipuri de comportament: i. Comportamente pozitive: * De solidaritate (încurajează, ajută, valorifică efortul altora); * De destindere (caută diminuarea tensiunii, se declară satisfăcut); * De acord (acceptă tacit, își dă acordul, manifestă înțelegere). ii
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
atenției și la menținerea ei deoarece împiedică obișnuirea. Repetiția joacă un rol important în atragerea atenției, calitate care se bazează pe formarea unei orientări prealabile și menținerea ulterioară a atenției. Caracteristica stimulilor verbali pentru a reține atenția este lizibilitatea și inteligibilitatea. D.E.Berlyne efectuează numeroase cercetări experimentale cu scopul de a pune în evidență particularitățile stimulilor care produc reacții de orientare, de investigare sau explorare. Au fost cercetate anumite caracteristici ale stimulilor (incongruitatea, complexitatea, ambiguitatea, eterogenitatea, noutatea), înregistrându-se durata și
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
alternativă distinctă extrem de semnificativă de a conferi sens evenimentelor. Teoreticienii paradigmei narative, în frunte cu Fisher, sugerează că "povestea constituie o formă fundamentală de înțelegere umană care dă direcție percepției, evaluării și cunoașterii"579. Din perspectivă ontologică, forma narativă concepe inteligibilitatea ca pe "un produs al unor relații coerente între situații, subiecte și evenimente", în timp ce adevărul constituie "o proprietate care se referă în primul rând la narațiune și numai în al doilea rând la propoziții"580. Din punct de vedere moral
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
în baza, pur și simplu, a relațiilor de producție: ""Poporul" formează o determinare obiectivă a siste-mului, diferită de determinarea de clasă; poporul constituie unul din poli sau contradicția dominantă într-o formațiune socială, cu alte cuvinte, o contradicție a cărei inteligibilitate depinde de ansamblul relațiilor de dominare politice și ideologice și nu doar de relațiile de producție"686. Astfel, conceptul de "popor"/"oameni", remarcă McKerrow, "nu are un conținut legat în mod clar de clasă (socială adăugirea mea)"687. Ca subiect
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]