913 matches
-
ordonat și aleatoriu, semantic și pragmatic. Pe acest fond, s-a dezvoltat succesiv aparatul conceptual al politicii europene de securitate și apărare comune și s-au analizat complexități europene organizate care au rolul de a modela realitatea internațională în permanență, intențional, în mod inteligibil, activ, funcțional, transformant, finalizat sau finalizant. În acord cu poziția Institutului de Studii Europene de la Bruxelles, profesoara Marianne Dony susține că, în esență, Tratatul de la Lisabona prezintă anumite imperfecțiuni, dar mai ales conține și foarte multe achiziții
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
constructivistă pune un accent deosebit pe cunoașterea intersubiectivă, proces în care ideile, regulile, normele și relațiile dau semnificații realității materiale și sociale, toate acestea fiind surse de raționare ale oamenilor. În acest context, se poate aprecia că interesele și actele intenționale din sfera organizațiilor internaționale, respectiv ale Uniunii Europene, odată instituționalizate, devin sursă a practicilor internaționale. Dar ce este interesul european? Pentru a răspunde la această întrebare, se poate aprecia că în evoluția sa, construcția europeană s-a realizat conform unei
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
definiție stabilește clar intențiile actorului A ca importantă parte a conceptului de putere. Deși intențiile sunt construite pe conceptul cauzal de putere, versiunea weberiană trebuie luată în seamă. Dar se impune a analiza diferențele între situațiile în care A cauzează intențional o schimbare în comportamentul lui B și situațiile în care A nu le face intenționat. Analizele puterii relaționale sunt cuprinse în formula weberiană. De pildă, când Statele Unite face comerț cu alte țări, intențiile sale sunt de a îmbunătăți propria sa
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
formale, statistice, semiotice, etnografice contribuie la descifrarea tendințelor și evoluțiilor posibile în managementul crizelor de către Uniunea Europeană, conduce la verificarea aspectelor normative în dinamica operațiilor de menținere a păcii și oferă o mai bună înțelegere a proceselor de raționare, finalităților, actelor intenționale și compatibilității între gândirea și limbajul participanților în teatrele de operații. Prin utilizarea metodelor calitative studiile de caz, analizele procesuale, comparațiile, analiza discursului, simbolisitica, alegerea rațională se desprind concluzii și învățăminte care pot contribui la perfecționarea managementului crizelor de către instituțiile
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
subiect”. În jurul nostru se găsește un sistem de semne deoarece viața le generează prin intenționalitate. Nu sunt lansate în zadar, fără rost. Suntem de acord cu Daniel Dennett care consideră că până și unicelularele trebuie să fie privite ca agenți intenționali. (Mustață Gh., Mustață Mariana, 2006) Intenționalitatea trebuie să fie acceptată ca o strategie de adaptare. Poate fi acceptată ca atare doar atunci când se atribuie și celorlalte ființe facultăți mentale. Conceptul de intenționalitate nu trebuie să fie restrâns doar la modul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și celorlalte ființe facultăți mentale. Conceptul de intenționalitate nu trebuie să fie restrâns doar la modul uman de gândire. Intenționalitatea trebuie urmărită paralel cu căutarea semnelor ce pot conferi un anumit sens deoarece, așa cum afirmă George Kampis (1991), un sistem intențional (din punct de vedere naturalist) și ceea ce poate fi considerat ca semn ce conține sens pentru semioticieni sunt versiuni ale aceleași probleme”. În mediu se găsesc o multitudine de semne ce prezintă sens. Dacă este așa, atunci ce valoare are
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Morris, Hoffmeyer, Dennett și Bateson, atunci Culoarea de avertizare este un semnal care semnalează un pericol, care declanșează în mintea prădătorului o experiență amară. Culoarea de avertizare nu capătă sensul unui pericol decât în urma unei experiențe trăite. Un singur agent intențional poate marca imediat orice obiect din apropierea sa să devină un semn. Semnalul reprezintă o informație care poate căpăta sens doar atunci când canalizează o acțiune pe o anumită direcție. Virusul Phi X 174 având gene suprapuse poate determina sinteza unor produși
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
bună relaționare cu alte persoane. În psihoterapie, ea este recomandată pentru vindecarea psihozelor sau a unor stări depresive. De asemenea, iertarea este amintită atunci când se face referire la uitare, mai mult În calitate de stare de neutralitate, naturală, nu ca o pornire intențională, stabilă a ființei umane. Dacă ar fi s-o „definim” prin intermediul conceptelor acestor discipline, am putea spune că iertarea este o conduită complexă, de ordin cognitiv, volițional și emoțional, cu caracter adaptativ, de „anihilare” a unor porniri distructive la adresa altei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
specialiștii erau extrem de căutați și rolul important pe care îl dețineau farmaciștii în practica sanitară în secolul trecut impuneau înființarea unei școli superioare de specialitate. Cursul de farmacie ținut de Mihăilescu, la Școala lui Negură, în 1859, prefigura, cel puțin intențional, un învățământ farmaceutic. Până în 1948, evoluția acestui învățământ, paralel, dar nu identic cu Facultatea de Medicină, a fost dificilă. Au fost înregistrate totuși și unele succese. După 1879, anul când a început activitatea Facultății de Medicină, Consiliul profesoral al acesteia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
vizuale, prin asocierea noțiunii de autor cu concepte din planul picturii (portret, autoportret, desen), viziunea asupra agentului creator se individualizează, îmbogățindu-se cu trăsături semantice legate de intenționalitate (autorul, ca efect de text și de lectură, apare printr-o activitate intențională, fie a scriitorului care își desenează chipul în/prin operă, fie a cititorului care (re)compune "autoportretul în mozaic"), și de valoarea estetică (privită atât funcțional, ca efort de punere în discurs a sinelui, cât și din punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
potențial persuasiv mai viguros decât oricând în trecut. Iată cât de legitime sunt motivele care l-au determinat odinioară pe Platon să ceară izgonirea poetului din cetate. El slujește prin vers unui comandament exterior. Forța sa de persuasiune este direcționată intențional. Caracterul uman al existenței artistului scoate ființa sa de sub semnul imaculatului. Trupul răului poate fi totdeauna articulat insinuant printre scuze și eschive. Cine să stăpânească arta eschivei mai bine decât acești virtuozi patetici ai verbului ? Ei nu pun la socoteală
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Angajarea elevului în activitate poate ajunge la cote optimale și se va concretiza în randament școlar sporit, în performanțe școlare calitativ superioare. Acestea vor reflecta o constelație de factori ai personalității (cognitivi, conativi, afectivi), care se vor materializa în ”comportamente intenționale și decizionale, latente și stratificate, încărcate de valențe motivaționale și integrate în conduite și producții, supuse maturizării”, dar în același timp dirijate prin învățare și exercițiu. Randamentul școlar va apărea astfel ca expresie obiectivă a raportului dintre cantitatea de muncă
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
într-o infrastructură lingvistică. În aceste condiții, accentul nu mai cade asupra obiectelor individuale, ci mai curând asupra sistemelor estetice capabile să producă aceste obiecte. Drept consecință, obiectele sunt concepute/produse în funcție de particularitățile unor situații, fiind astfel situate, în mod intențional, pe de o parte în spațiul real (exterior), iar pe de altă parte în spațiul psihologic (interior)31. Practica artistică ne arată, însă, că aceste situații de concepere/producere a obiectului artistic sunt învestite cu elemente post-estetice, ceea ce atenționează asupra
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
construiește teoria sa critică asupra artei. Caracterul aspectual, de teorie a formei, pe care îl ia teoria sa artistică, ce încearcă să descrie un anumit tip de estetică, analizând diferite practici artistice relaționale, nu poate fi confiscat de această delimitare intențională a autorului aflat în situația de a utiliza o accepțiune îngustă a teoriei artei. Înțelegând teoria artei ca un discurs care ar trebui să ofere o perspectivă extinsă, de ansamblu, asupra originii și destinației unei idei, Bourriaud uzează mai curând
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
istoria nu din perspectiva actuală, a cercetătorului, ci din cea trecută, care este chiar cea a societății studiate. Evident că pentru a ajunge la un asemenea obiectiv, poate ușor utopic, e necesară o viziune comprehensivă, simpatetică, o explicație de natură intențională, deoarece altminteri, pe calea explicației analitice și cauzale, se poate ajunge ușor la un cerc vicios: pentru a cunoaște tiparul de sensibilitate al unei alte societăți trebuie să te situezi În acea perspectivă, să ți-o Însușești; dar pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
comprehensiune, În accepțiunea pe care i-o acordă „hermeneutica filosofică” a lui Hans Georg Gadamer, vezi Andrei Marga, Introducere În filosofia contemporană, Editura Științifică și Encilopedică, București, 1988, pp. 216-223; tot aici, la pp. 257-262 - o expunere a teoriei explicației intenționale În istorie a lui von Wright. Tot despre hermeneutică și comprehensiune, În Alexandru Boboc, Adevăr și conștiință istorică, Editura Politică, București, 1988, passim. Pentru tipurile de explicație În istorie vezi și Jerzy Topolski, op. cit., pp. 369-399, unde accentul se pune
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
autorul (dar și cititorul) în legătură cu statutul comparabil al scriitorului și al sculptorului, respectiv al operei literare și al sculpturii mutilate. Structural, descrierea ekphrastică a tabloului Plata dijmei și a statuii Victoriei din Samotrache reprezintă o descriere ekphrastică reflexivă (adresată sau intențională). Acest tip de descriere respectă o convenție auctorială: este subiectul unui dialog între personajul principal și un alt personaj (Chiril și Reta, respectiv, Vasi și Babis naratorul), dialog în care personajului principal îi revine rolul de descriptar. De cealaltă parte
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
fiind „fapta care ....”<footnote Codul penal al României, titlul II, capitolul I, articolul 17 prevede: „Infracțiune este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală. Infracțiunea este singurul temei al răspunderii penale.” footnote>; un element intențional (sau un element moral): pentru a fi pasibil de pedeapsă, autorul trebuie să fi acționat în deplină cunoștință de cauză, adică în mod voluntar și conștient. Sub aceste aspecte, ne propunem în continuare să analizăm riscurile prezentării unor situații financiare
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
act de comunicare concretizat în prezentarea sau publicarea sub orice formă a situațiilor financiare. Aceste două elemente materiale sunt complementare și cumulative, adică, în termeni legali, delictul nu poate fi constituit dacă unul dintre aceste două elemente lipsește. 3) Elementul intențional În majoritatea cazurilor, elementul intențional constă în faptul că autorul este conștient de faptul că încalcă prevederile legale. În același timp, este important să nuanțăm faptul că, chiar dacă autorul este în necunoștință de cauză de încălcarea legii, elementul moral poate
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
prezentarea sau publicarea sub orice formă a situațiilor financiare. Aceste două elemente materiale sunt complementare și cumulative, adică, în termeni legali, delictul nu poate fi constituit dacă unul dintre aceste două elemente lipsește. 3) Elementul intențional În majoritatea cazurilor, elementul intențional constă în faptul că autorul este conștient de faptul că încalcă prevederile legale. În același timp, este important să nuanțăm faptul că, chiar dacă autorul este în necunoștință de cauză de încălcarea legii, elementul moral poate fi constituit deoarece „nimeni nu
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
timp, este important să nuanțăm faptul că, chiar dacă autorul este în necunoștință de cauză de încălcarea legii, elementul moral poate fi constituit deoarece „nimeni nu poate să invoce în apărarea sa necunoașterea legii”<footnote Nemo censetur ignorare legem. footnote>. Elementul intențional se concretizează așadar în intenția culpabilă, denumită de asemenea și „rea-credință”. În cazul prezentării de situații financiare anuale neconcordante cu realitatea, directorii se fac vinovați de un dol general, ce rezidă în falsificarea situațiilor financiare în cunoștință de cauză. Acest
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
comerțului). Element material Elemente prealabile: existența unor fapte delictuale de care auditorul în cauză a luat cunoștință. Elemente constitutive propriu-zise: tăinuirea este constituită integral din momentul în care auditorul a luat cunoștință de fapte și nu le-a relevat. Element intențional Auditorul este de rea-credință, deoarece el se abține voluntar de la relevarea faptelor delictuale. Sancțiuni Sancțiunile variază de la o țară la alta, spre exemplu, acestea nu sunt prevăzute expres în legislația din România, pe când în Franța se pedepsesc cu cinci ani
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
prevăzut în mod expres de legea românească, pe când în alte țări, da (spre exemplu, în Franța prin articolul L 820-7 din Codul comerțului). Element material Auditorul difuzează sau confirmă informații neveridice. Aceste informații sunt legate de situația persoanei juridice. Element intențional Auditorul este de rea-credință, el cunoaște inexactitatea informației litigioase. Sancțiuni Sancțiunile variază de la o țară la alta, spre exemplu, acestea nu sunt prevăzute expres în legislația din România, pe când în Franța se pedepsesc cu cinci ani de închisoare și 75
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
doar în cazul lui Crane și Riis. Un cercetător a sugerat că lucrarea People of the Abys - Oamenii din abis - a lui Jack London poate fi calificată ca jurnalism literar narativ pentru că folosește tehnici asociate cu ficțiunea realistă și "implementarea intențională" a subiectivității reporterului în propriul reportaj (R. Hudson, 1, 4). Totuși în aceeași pagină ne spune că relatarea lui London despre viața săracilor și șomerilor din East End-ul Londrei la granița dintre secolele al XIX-lea și al XX
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din urmă Lounsberry sugerează că jurnalismul literar/nonficțiunea "trebuie să posede un limbaj finisat pentru că scopul final este acela de a fi literatură" (xv). Tocmai datorită acestor încercări de a teoretiza localizarea formei, ceea ce aș numi retorica "externă" și caracteristicile intenționale arată că mai sunt multe de dezbătut, nu în ultimul rând ce anume poate constituie "scrisul cu stil". Dar Lounsberry trece peste aceste caracteristici exterioare în aplicarea taxonomiei ei, și efortul ei se îndreaptă spre categoriile literare și de retorică
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]