915 matches
-
a criteriului, un cunoscător se deosebește de un non cunoscător prin aceea că deține pe langă formă să și o altă formă, care este receptata fără materia inițială a obiectului și care are în cunoscător un mod de a fi intențional, si de nota privitoare la rolul imaterialității, obținem: un cunoscător deține pe langă forma lui și o altă formă, care are în el un mod de a fi intențional; un non cunoscător nu deține decât forma lui, care are în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectului și care are în cunoscător un mod de a fi intențional, si de nota privitoare la rolul imaterialității, obținem: un cunoscător deține pe langă forma lui și o altă formă, care are în el un mod de a fi intențional; un non cunoscător nu deține decât forma lui, care are în el un mod de a fi natural. Această poziție a fost împărtășită de mai mulți interpreți ai lui Toma, printre care Anthony Lisska. Acesta definește cunoscătorul accentuând tot rolul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
interpreți ai lui Toma, printre care Anthony Lisska. Acesta definește cunoscătorul accentuând tot rolul intenționalității în raport cu cel al imaterialității, spunând că „un cunoscător are capa citatea sau abilitatea ontologica, înrădăcinată în esență sau natură cunoscătorului, de a dobândi în mod intențional forme sau structuri ale altor lucruri“. Mai mult, Lisska vede în distincția dintre esse intenționale și esse naturale un acord între Toma și Franz Brentano, care, încercând să circumscrie domeniul psihologiei, diferenția fenomenele psihice, determinate ca fiind intenționale, de cele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în raport cu cel al imaterialității, spunând că „un cunoscător are capa citatea sau abilitatea ontologica, înrădăcinată în esență sau natură cunoscătorului, de a dobândi în mod intențional forme sau structuri ale altor lucruri“. Mai mult, Lisska vede în distincția dintre esse intenționale și esse naturale un acord între Toma și Franz Brentano, care, încercând să circumscrie domeniul psihologiei, diferenția fenomenele psihice, determinate ca fiind intenționale, de cele fizice. Paralelă dintre Toma și Brentano în ceea ce privește intenționalitatea nu este nouă, ba chiar se poate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în mod intențional forme sau structuri ale altor lucruri“. Mai mult, Lisska vede în distincția dintre esse intenționale și esse naturale un acord între Toma și Franz Brentano, care, încercând să circumscrie domeniul psihologiei, diferenția fenomenele psihice, determinate ca fiind intenționale, de cele fizice. Paralelă dintre Toma și Brentano în ceea ce privește intenționalitatea nu este nouă, ba chiar se poate observa, printre exegeții tomiști, o oarecare favorizare a explicitării intenționalității și, implicit, a problemei cunoașterii la Toma din Aquino, prin recurs la Brentano
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fenomen psihic conține în sine ceva ca obiect, deși nu fiecare în același mod. În reprezentare este ceva reprezentat, în judecată este ceva acceptat [anerkannt] sau respins, în iubire, iubit, în ură, urât, în dorința este ceva dorit. Această inexistentă intenționala este caracteristică exclusiv fenomenelor psihice. Nici un fenomen fizic nu prezintă ceva asemănător. Și astfel putem defini fenomenele psihice spunând că sunt acele fenomene care conțin intențional în sine un obiect. Într-o notă la acest pasaj, Brentano îl menționează și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
respins, în iubire, iubit, în ură, urât, în dorința este ceva dorit. Această inexistentă intenționala este caracteristică exclusiv fenomenelor psihice. Nici un fenomen fizic nu prezintă ceva asemănător. Și astfel putem defini fenomenele psihice spunând că sunt acele fenomene care conțin intențional în sine un obiect. Într-o notă la acest pasaj, Brentano îl menționează și pe Toma că sursa istorică a imanentei psihice, a existenței în, alături de autori precum Aristotel, Filon din Alexandria, Augustin și Anselm. Pentru Toma, spune Brentano, „obiectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un obiect. Într-o notă la acest pasaj, Brentano îl menționează și pe Toma că sursa istorică a imanentei psihice, a existenței în, alături de autori precum Aristotel, Filon din Alexandria, Augustin și Anselm. Pentru Toma, spune Brentano, „obiectul gândirii este intențional în cel care gândește, obiectul iubirii în cel ce iubește, iar cel al dorinței în cel care do reste“. Citind pasajul din Psihologia din punct de vedere empiric, precum și notele lui Brentano la acest pasaj, pot fi desprinse ur matoarele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în cel ce iubește, iar cel al dorinței în cel care do reste“. Citind pasajul din Psihologia din punct de vedere empiric, precum și notele lui Brentano la acest pasaj, pot fi desprinse ur matoarele idei: 1. ceea ce distinge fenomenele psihice (intenționale) care pentru Brentano sunt reprezentările, judecățile și emoțiile de fenomenele fizice este capacitatea celor dintâi de a conține în mod intențional un obiect, deci intenționalitatea este marca fenomenelor psihice; 2. sursă istorică a intenționalității este, cel putin parțial, de origine
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
empiric, precum și notele lui Brentano la acest pasaj, pot fi desprinse ur matoarele idei: 1. ceea ce distinge fenomenele psihice (intenționale) care pentru Brentano sunt reprezentările, judecățile și emoțiile de fenomenele fizice este capacitatea celor dintâi de a conține în mod intențional un obiect, deci intenționalitatea este marca fenomenelor psihice; 2. sursă istorică a intenționalității este, cel putin parțial, de origine medievală; 3. Toma este unul dintre medievalii la care Brentano a regăsit ideea imanentei intenționale a obiectului în subiect. La o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dintâi de a conține în mod intențional un obiect, deci intenționalitatea este marca fenomenelor psihice; 2. sursă istorică a intenționalității este, cel putin parțial, de origine medievală; 3. Toma este unul dintre medievalii la care Brentano a regăsit ideea imanentei intenționale a obiectului în subiect. La o primă vedere, Lisska pare a avea dreptate când afirmă că distincția dintre modul de a fi natural al unei forme (esse naturale) și modul de a fi intențional al unei forme (esse intenționale) despre
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care Brentano a regăsit ideea imanentei intenționale a obiectului în subiect. La o primă vedere, Lisska pare a avea dreptate când afirmă că distincția dintre modul de a fi natural al unei forme (esse naturale) și modul de a fi intențional al unei forme (esse intenționale) despre care vorbește Toma se supra pune cu distincția dintre fizic și psihic (intențional ) de la Brentano. Lăsând la o parte clasa emoțiilor, reprezentările și judecățile sunt într-adevăr considerate de Toma ca fiind apanajul procesului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imanentei intenționale a obiectului în subiect. La o primă vedere, Lisska pare a avea dreptate când afirmă că distincția dintre modul de a fi natural al unei forme (esse naturale) și modul de a fi intențional al unei forme (esse intenționale) despre care vorbește Toma se supra pune cu distincția dintre fizic și psihic (intențional ) de la Brentano. Lăsând la o parte clasa emoțiilor, reprezentările și judecățile sunt într-adevăr considerate de Toma ca fiind apanajul procesului de cunoaștere, iar actele care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dreptate când afirmă că distincția dintre modul de a fi natural al unei forme (esse naturale) și modul de a fi intențional al unei forme (esse intenționale) despre care vorbește Toma se supra pune cu distincția dintre fizic și psihic (intențional ) de la Brentano. Lăsând la o parte clasa emoțiilor, reprezentările și judecățile sunt într-adevăr considerate de Toma ca fiind apanajul procesului de cunoaștere, iar actele care țin de cunoaștere diferă de cele fizice, conform ultimei variante a criteriului cognitiv, prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
clasa emoțiilor, reprezentările și judecățile sunt într-adevăr considerate de Toma ca fiind apanajul procesului de cunoaștere, iar actele care țin de cunoaștere diferă de cele fizice, conform ultimei variante a criteriului cognitiv, prin aceea că pot recepta în mod intențional formele altor obiecte. Din cele expuse până acum pare că Lisska are dreptate când îi pune laolaltă pe Brentano și pe Toma, cu atat mai mult cu cât Brentano se referă la Toma că la o sursă a teoriei intentionalita
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rolul prioritar al intenționalității în cunoaștere. Anthony Kenny și John Haldane afirmă că universalul, care se poate aplica mai multor lucruri, are un mod de a fi natural (esse naturale) în obiectele din realitate și un mod de a fi intențional (esse intenționale) în gândul unui cunoscător: (I.6.) Conform lui Toma, când mă gândesc la roșeața, ceea ce face ca gândul meu să fie un gând despre roșeața este forma roșeții. Cand ma gandesc la un cal, este la fel a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
al intenționalității în cunoaștere. Anthony Kenny și John Haldane afirmă că universalul, care se poate aplica mai multor lucruri, are un mod de a fi natural (esse naturale) în obiectele din realitate și un mod de a fi intențional (esse intenționale) în gândul unui cunoscător: (I.6.) Conform lui Toma, când mă gândesc la roșeața, ceea ce face ca gândul meu să fie un gând despre roșeața este forma roșeții. Cand ma gandesc la un cal, este la fel a forma calului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
există individualizata și combinată cu materia în calul din realitate și există imaterial și universal în minte. Într-un caz ea are esse naturale, mod natural de a fi, pe când în minte are un mod diferit de a fi, esse intenționale. (I.7.) Așadar, o pisică și ideea de pisică nu diferă în ceea ce privește natura lor, adică ideea de pisică este aceeași în ambele cazuri, ci în moduri de exemplificare a acestei naturi. Felix instantiaza (sau, mai bine, pentru a evita platonismul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Felix instantiaza (sau, mai bine, pentru a evita platonismul, actualizează) o idee de pisică într-un mod de a fi natural (esse naturale), iar în gândirea mea despre el actualizează aceeași formă (qua universal) într-un mod de a fi intențional (esse intenționale). Din cele spuse mai sus despre Brentano și Toma, rețin că intenționalitatea semnifică modul de a fi pe care o formă îl are în mintea unui cunoscător, mod de a fi care asigură conținutul unui act cognitiv. Acest
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sau, mai bine, pentru a evita platonismul, actualizează) o idee de pisică într-un mod de a fi natural (esse naturale), iar în gândirea mea despre el actualizează aceeași formă (qua universal) într-un mod de a fi intențional (esse intenționale). Din cele spuse mai sus despre Brentano și Toma, rețin că intenționalitatea semnifică modul de a fi pe care o formă îl are în mintea unui cunoscător, mod de a fi care asigură conținutul unui act cognitiv. Acest mod de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fie ceea ce este sau ceea ce îl face să fie într-un mod sau altul, este același în lucru și în cunosca tor, doar că în lucru are un mod natural de a fi, pe când în mintea cunoscătorului are un mod intențional de a fi. Observ că există o conexiune între asemănarea dintre aceste con cluzii și ultima formulare a criteriului cognitiv: un cunoscător deține pe langă forma lui și o altă formă, care are în el un mod de a fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de a fi. Observ că există o conexiune între asemănarea dintre aceste con cluzii și ultima formulare a criteriului cognitiv: un cunoscător deține pe langă forma lui și o altă formă, care are în el un mod de a fi intențional; un non-cunoscator nu deține decât forma lui, care are în el un mod de a fi natural. Dacă m-aș opri aici cu definirea cunoscătorului, aș dispune deja de un criteriu cognitiv relativ simplu și clar. Există suficiente argumente textuale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din punct de vedere empiric. Și totuși nu mă pot opri aici, deoarece Toma face în repetate rânduri o afirmație care poate părea cel putin bizară, anume că forma culorii are în aer un mod de a fi imaterial și intențional. Redau aici două astfel de pasaje: (I.8.) Șed propter aliam rationem diaphaneitatis în me dio perspicuo, sequitur quod medium recipiat alio modo speciem coloris quam sit în corpore colorato, în quo est diapha num terminatum, ut infra dicetur. Actus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
colorato, în quo est diapha num terminatum, ut infra dicetur. Actus enim sunt în susceptivis secundum modum ipsorum: et ideo color est quidem în corpore colorato sicut qualitas completă în suo esse naturali; în medio autem incompletă secundum quoddam esse intenționale; alioquin non posset secundum idem medium videri album et nigrum. Albedo autem et nigredo, prout sunt formae completae în esse naturali, non possunt simul esse în eodem: șed secundum praedictum esse incomple tum sunt în eodem, quia iște modus essendi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acestora din urmă: și, de aceea, culoarea este în tr-adevar în corpul colorat că o calitate completă în modul său de a fi natural; dar în mediu [culoarea este în mod] incomplet, în acord cu un mod de a fi intențional; de altfel, prin același mediu nu se poate vedea și ceva alb, și ceva negru. În măsura în care albul și negrul sunt forme complete în modul [lor] de a fi natural, nu pot fi și multan în același [loc]; dar, în acord
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]