848 matches
-
Eminescu (Editura Librăriei Socec I. C. București, 1883/1884), urmată de încă 11 ediții, N. Georgescu scrie cel mai cuprinzător studiu pe care-l cunoaștem, fiind de părere că organizarea, arhitectura interioară în catene și verigi a volumului din 1883, așadar, intenționalitatea auctorială este cea a Poetului, și nu a lui Maiorescu, editorul ce-a avut doar curajul istoric de a gira ediția. Este vorba, ne spune N. Georgescu, de un volum inițiatic al celui ce, spre deosebire de Dante, străbătător prin abisala ficțiune
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
un sens "ocrotit", fundamental altul, esențialmente contrar celui de suprafață. Ironia este un joc în spațiul limbajului și în, firește, interiorul modalității de semnificare, de naștere a semnului lingvistic. Prin excelență duplicitar, modul ironic născut în limbaj se manifestă ca intenționalitate dublă, atît în privința vorbirii, cît și în aceea, esențială, a receptării. Verbul ironistului este acaparator, învăluitor pentru victimă, dar în același timp sarcastic în urechea "cititorului" aflat pe calea adecvată a înțelegerii. Miere și otravă, sau, în termeni mai neutri
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
tragedia și caracterizarea ei - oribilă. Abia mai târziu povestitorul acestor întâmplări evocă inspirația, un alt factor important: O inspirațiune... - eu ca poet am totdeauna inspirațiuni! Dintre toate povestirile de natură dramatică din teatrul lui Caragiale, cea de față are o intenționalitate și o limpede conștiință estetică; ea nu este o simplă informare care poate să cuprindă, în textura ei, anumite elemente epice sau dramatice; este un produs artistic de natura unei tragedii, de tăria unei furtuni și de consistența epică a
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
stima prin intenția totalizatoare într-un cuvânt, unui întreg monumental -, Cezar Petrescu nu-și va convinge defel criticii de seriozitatea și semnificația demersului sau scriptural. Și cu atât mai puțin de necesitatea abordării bucăților sale fantastice de pe aceleași poziții (că intenționalitate ascunsă ori că realizare efectivă) precum mult mai cunoscutele segmente realiste, între care Întunecare (1927-1928), Calea Victoriei (1930), Oraș patriarhal (1932), La Paradis General (1930) sau Aurul negru (1934). Până la capăt, cel puțin în critică vremii, proza lui fantastică va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
altă parte, ceea ce se așteaptă, ceea ce se dorește. Discursul nuanțează dialogul că expresie-conținut prin cauze și efecte, intenții și finalități narative. Între acestea se stabilește o anume organizare dinamică, mereu provocatoare, mereu semnalând ideea de nou datorită contrastului care echilibrează intenționalitatea discursului. Și totuși, în orice comunitate, societate, curent sau grupare culturală, există un fel de denivelare de discursuri: unele se desacralizează și intră în uzul dezorganizării cotidiene sau dispar odată cu actul enunțării lor; altele rămân persuasive doar în registrul nonliterar
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
cu care s-a operat în interiorul sistemului motivațional, apreciat ca funcțional în raport cu obiectivele ce exprimă optimizarea procesului de învățământ, a fost următoarea: extrinsecă - intrinsecă; stimulativă - inhibitivă; pozitivă - negativă; apropiată - de perspectivă; superficială - profundă; înaltă, medie și scăzută; specifică (corespunzătoare unei intenționalități evidente și specifice pentru situațiile de învățare) și nespecifică (incidentală). Din combinațiile multiplicative ale acestora și grefarea pe probleme de conținut, obiective, forme și metodologie a procesului didactic a rezultat următoarea tipologie motivațională cu care s-a operat în multe
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de asemenea activitatea variată a copiilor: jocul, activitățile obligatorii și anumite forme de muncă accesibile vârstei lor. Urmărind aceste activități putem sesiza stilul de muncă, deprinderile și interesele, aptitudinile, cunoștințele, spiritul de observație. Observația trebuie să aibă un caracter de intenționalitate și selectivitate. Este necesar ca ea să se desfășoare diferențiat, să conțină informații asupra aspectelor tipice ale activității și conduitei copilului. În culegerea materialului faptic, notațiile și însemnările curente trebuie să fie separate de interpretarea lor psihologică și pedagogică. Astfel
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
scop. Fără îndoială, percepția realității este foarte importantă în înțelegerea modului în care personajele își construiesc traseul existențial. Distincția pe care Heidegger o făcea în Ființă și timp, între diferitele moduri de a percepe lumea își are originea în teoria intenționalității a lui Husserl: ,,eu nu percep pentru a percepe, ci pentru a mă orienta, pentru a-mi croi un drum, pentru a mă ocupa de ceva anume"262. Nefiindu-i străin propriul destin, personajul blecherian va încerca să se orienteze
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
faptul că pe linia celor afirmate mai sus omul primitiv nu întrevede legalitatea fizică și nu crede decît în intențiile capricioase. Omul epocii noastre concepe legalitatea fizică, îi scapă în schimb legalitatea intențiilor și a motivelor. El nu mai proiectează intenționalitatea în obiectele înconjurătoare, ci în lumea de dincolo și rămîne înclinat să creadă într-o intenție supremă, oarecum capricioasă, înzestrată cu sentimente de aprobare și dezaprobare, care ar supraveghea activitatea umană, împărțind recompense și pedepse. Sau, din contra, este tentat
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ce trebuie asumată pe durata vieții. Motivațiile supra-conștiente sînt reprezentate sub forma divinităților, iar cele subconștiente sînt simbolizate de monștri. Spiritele ajutătoare sau ostile răspîndite potrivit animismului în întreaga natură sînt înlocuite de spiritul care îl animă pe om: propria intenționalitate vital rațională sau irațională. Forța sugestivă a tradițiilor constituie temelia credințelor, a animismului. Dar, dacă ar acționa singură, transmiterea sugestivă ar duce la credința de nezdruncinat în orice afirmație, fie ea adevărată sau falsă. Ca să nu fie de la bun început
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
acestora spre satisfacție, originea motivelor acțiunilor raționale sau iraționale. Semnificația magică primitivă a obiectelor a fost în acest context un transfer fizic a cărui intenție secretă era încă din epoca animistă exigența de a ordona dorințele sub amenințarea culpabilității față de intenționalitatea naturii ambiante (angoasa de a trezi ostilitatea spiritelor proiectate în obiecte). Este important aici să înțelegem perfect evoluția religiozității, care apare deja în era animistă,faptul că intenționalitatea nu este doar proiectată în natura înconjurătoare, ci și mai ales în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
din epoca animistă exigența de a ordona dorințele sub amenințarea culpabilității față de intenționalitatea naturii ambiante (angoasa de a trezi ostilitatea spiritelor proiectate în obiecte). Este important aici să înțelegem perfect evoluția religiozității, care apare deja în era animistă,faptul că intenționalitatea nu este doar proiectată în natura înconjurătoare, ci și mai ales în strămoșul divinizat, care, în calitate de judecător transcendent și supranatural al fiilor conmunității tribale, este un prim semn al divinității judecătoare, simbol comun tuturor mitologiilor. Credințele indiferent de fondul lor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
care, în calitate de judecător transcendent și supranatural al fiilor conmunității tribale, este un prim semn al divinității judecătoare, simbol comun tuturor mitologiilor. Credințele indiferent de fondul lor imaginativ nu-și pot deocamdată asuma funcția directoare decît dacă prefigurează exigența etică: autoarmonizarea intenționalității secrete a fiecăruia, care trebuie realizată în timpul vieții, exigență esențială deja subiacentă animismului Gîndirea magică a copilăriei omenirii confundă încă obiectul și subiectul: ea face din obiect un subiect personificat. Întregul sens al evoluției constă în a face din subiect
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
forma lui cea mai evoluată. Spiritele multiple proiectate de animism în fiecare ființă și în toate obiectele sînt condensate într-un singur Spirit, creatorul și organizatorul universului. Ca și în era animismului, se poate vorbi despre proiecția spiritului și a intenționalității umane, adică despre o explicație pe linia antropomorfismului a misterioasei intenționalități organizatoare răspîndită în toată natura, care dirijează toate fenomenele naturale. În cadrul simbolului Dumnezeului unic semnificația morală și cea metafizică constituie un singur tot. Simbol al creației manifeste, Dumnezeu este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fiecare ființă și în toate obiectele sînt condensate într-un singur Spirit, creatorul și organizatorul universului. Ca și în era animismului, se poate vorbi despre proiecția spiritului și a intenționalității umane, adică despre o explicație pe linia antropomorfismului a misterioasei intenționalități organizatoare răspîndită în toată natura, care dirijează toate fenomenele naturale. În cadrul simbolului Dumnezeului unic semnificația morală și cea metafizică constituie un singur tot. Simbol al creației manifeste, Dumnezeu este personificat în plan metafizic și devine simbolic "Creatorul". El veghează asupra
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
istoria evoluției organismelor psihosomatice și nu numai de cea a materiei-somă, așa cum pretinde materialismul științelor vieții, care ca să se opună cît mai radical posibil credinței într-un dumnezeu real și intețiilor lui față de om -, face tot posibilul ca să nege orice intenționalitate, nu numai misterioasa intenționalitate finală a întregii naturi evolutiv manifestă, ci și manifesta intenționaliate mctivantă a speciei gînditoare, coborînd astfel evoluția la nivelul unui joc al hazardului și facînd din om un automat. Aceste constatări preliminarii sînt indispensabile, deoarece necesitatea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și nu numai de cea a materiei-somă, așa cum pretinde materialismul științelor vieții, care ca să se opună cît mai radical posibil credinței într-un dumnezeu real și intețiilor lui față de om -, face tot posibilul ca să nege orice intenționalitate, nu numai misterioasa intenționalitate finală a întregii naturi evolutiv manifestă, ci și manifesta intenționaliate mctivantă a speciei gînditoare, coborînd astfel evoluția la nivelul unui joc al hazardului și facînd din om un automat. Aceste constatări preliminarii sînt indispensabile, deoarece necesitatea de a analiza simbolul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
reflectează și gîndește înainte de a cizela un obiect mterial, și "Dumnezeu-Creatorul" este imaginat gîndindu-se înainte de a fi creat universului material. Spiritul lui Dumnezeu este încarnat și materializat aici. Apariția lui manifestă este deci " Spiritul lui Dumnezeu: Sfîntul Duh", simbol al intenționalității orga-nizaroare evidente și misterioase răspîndite în toată natura. Dat fiind că toate simbolurile sînt formate prin intermediul idealizării calităților umane, simbolizarea exclude imperfecțiunea dorinței omenești din simbolul lui Dumnezeu, dorință constrînsă să aștepte satisfacerea ei. Dumnezeu își declară intenția creatoare: "Să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fizica este așadar o știință exactă, științele vieții devin inexacte imitînd-o. Știință a mișcărilor materiei, fizica se mulțumește să lupte exclusiv împotriva necunoscutului din ambianța exterioară universal lărgită. Efortul științific care caută să explice armonia universului material proiectează în exterior intenționalitatea organizatoare și o numește "Forță". Noțiunea de forță are caracter metafizic în fizică. Formulele matematice nu explică "forța"; dimpotrivă, organizarea armonioasă care poate fi formulată matematic este cea care ne obligă să tragem concluzia existenței unei misterioase forțe organizatoare. Imaginea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
intenția misterioasă: fizica face din ea un concept abstract (forța). Dar imaginația și abstractizarea, imaginea și conceptul, nu sînt decît antropomorfizări ale misterului manifest. Ca să se constituie ca știință, fizica a debutat deci fără să-și dea seama prin proiectarea intenționalității psihice în lumea exterioară, așa cum făcea la modul primitiv și animismul. Pentru a îngloba legi, lumea și viața în cercetarea ei, va fi oare știința nevoită să descrie același cerc evolutiv care a dus cultura mitică de la animarea lumii înconjurătoare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
caracteristică a speciei gînditoare. Psihicul și soma sînt inseparabile. Nu există psihic fără soma, nici soma (materie animată) fără psihic. Paralelismul lor nu constituie o stabilizare și CU ATÎT MAI PUȚIN O PRESTABILIRE, ci o evoluție atît manifestă prin modalitățile intenționalității ei finale, cît și misterioasă prin originile sale. Aceste constatări fundamentale elimină din științele asupra vieții orice speculație metafizică (Spirit absolut sau Materie absolută) și o înlocuiesc cu necesitatea studierii biogenezei evolutive atît a vieții psihice, cît și a somei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
că mitul utilizează simbolul "Dumnezeu-Spirit" în sensul celei de a doua persoane a simbolului trinitar. Sensul acesta nu are nici o legătură cu existența transcendentă a unui Dumnezeu real Spirit pur absolut, ci dimpotrivă, semnificația subiacentă a simbolului constituie imanența misterioasei intenționalități evolutive răspîndite în toată natura. Abstracția teoretică a filosofiei, care face din Dumnezeu un Spirit absolut, este o idee complicată lipsită de orice valoare simbolică care valorează mai puțin decît imaginea naivă a unui dumnezeu întrupat. Trupul există în apariție
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
reale, a simbolului manifest care este realitatea aparentă. 2. Simbolul "sufletului" 1) SUFLET ȘI PSIHIC Așa cum Dumnezeu este simbolul personificat al misterului creației sufletul este simbolul personificat al misterului animării manifestat sub forma elanului animant. Elanul nu este altceva decît intenționalitatea motivantă supraconștient călăuzită: dorința esențială a armonizării, în vederea obținerii satisfacției esențiale: bucuria. Ceea ce se opune autosatisfacției, dorinței esențiale supraconștient imanente, elanului animant, este egocentrismul vanitos și falsa lui promisiune de satisfacere (subconștient imanentă). Elanul animant și combativitatea lui clar definite
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
vanitos și falsa lui promisiune de satisfacere (subconștient imanentă). Elanul animant și combativitatea lui clar definite nu constituie așadar deloc o manifestare supranaturală Este vorba despre un fenomen natural, deoarece el este imanent naturii umane, imanent întregii naturi sub forma intenționalității misterioase evolutive a naturii. Introducerea unor noțiuni ca elan evolutiv și intenționalitate finalistă misterioasă a naturii nu este deloc obscură sau ocultă. Dimpotrivă, ocultismul constă în a vrea să explicăm cu ajutorul noțiunilor metafizice (Spirit absolut sau Materie absolută) fenomenele existente
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
combativitatea lui clar definite nu constituie așadar deloc o manifestare supranaturală Este vorba despre un fenomen natural, deoarece el este imanent naturii umane, imanent întregii naturi sub forma intenționalității misterioase evolutive a naturii. Introducerea unor noțiuni ca elan evolutiv și intenționalitate finalistă misterioasă a naturii nu este deloc obscură sau ocultă. Dimpotrivă, ocultismul constă în a vrea să explicăm cu ajutorul noțiunilor metafizice (Spirit absolut sau Materie absolută) fenomenele existente: spirit și materie, psihic și lume, și inter-reacțiile dintre ele. În termeni
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]