23,182 matches
-
input-uri în sistemul dinamic, „substanțe nutritive” sau, în genere, ceea ce hrănește acțiunile agenților; - diversitatea actorilor; - starea generală a sistemului - stabil sau în deplasare spre o nouă stare („tranziție de fază”); - legături slabe - nu toți actorii sunt conectați între ei; - interacțiunea între actori, competiția sau „coevoluția lor”. Randell adaptează acest model abstract la dinamica participării comunitare (caseta 6). Caseta 6tc "Caseta 6" Reguli ale spațiilor de participare (apud Randell, 2004, pp. 147-148)tc "Reguli ale spațiilor de participare (apud Randell, 2004
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
apară mai ușor și să se dezvolte în mai mare măsură în condițiile în care: - informația circulă mai bine în mediul comunitar-regional; - populația din zona de referință este mai diversă sub aspect economic, social și cultural și este legată prin interacțiuni parțiale, prin distanțare de modelul comunităților mici în care fiecare se cunoaște cu fiecare; - există condiții instituționale și culturale pentru o competiție deschisă, reglementată; - au fost depășite fazele inițiale de formare a grupului de participare și de acomodare reciprocă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
necesară o conștiință publică a necesității schimbării, iar informațiile despre șansele de reușită sau despre obstacole vor fi și ele importante în cristalizarea mișcării sociale. Diferitele forme de capital - social, material, relațional sau simbolic -, precum și caracteristicile comunității - diversitate, modele de interacțiune socială, funcționalitatea instituțiilor publice - influențează participarea comunitară prin intermediul celor trei variabile intermediare menționate. Modelul, în ansamblu, susține ipoteza că nu există o formă de capital dominantă în determinarea participării. Probabil că, în funcție de situația socială, una sau alta dintre formele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
realizarea și în evaluarea proiectului/acțiunii contestatare. b) diferitele forme de capital individual/familial și caracteristicile comunității locale pot influența participarea numai prin intermediul unui set de variabile intermediare cu rol de „filtru”, de convertor între resurse/diversitatea socială/modelele de interacțiune/funcționalitatea instituțională; c) variabilele intermediare măsoară caracteristici ale antreprenoriatului social, oportunităților de informare și ale definirii sociale a situației asociate cu schimbarea comunitară; d) filtrul sau ecranul care ghidează nemijlocit se află sub influența directă a unor forme cumulative de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
satelor tradiționale și cu minorități religioase. În fine, definirile sociale ale situației personale diferă puternic de la un tip de sat la altul. Izolarea aduce cu ea optimism. Întreaga dinamică de tip cultural poartă amprenta compoziției sociale a populației și intensității interacțiunii cu orașul. Satele cu un nivel de dezvoltare peste medie și cu o orientare valorică accentuată spre modernitate sunt mult mai active sub aspectul interacțiunii cu orașul. Ponderea celor care merg cel puțin o dată pe săptămână la oraș pentru cumpărături
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ea optimism. Întreaga dinamică de tip cultural poartă amprenta compoziției sociale a populației și intensității interacțiunii cu orașul. Satele cu un nivel de dezvoltare peste medie și cu o orientare valorică accentuată spre modernitate sunt mult mai active sub aspectul interacțiunii cu orașul. Ponderea celor care merg cel puțin o dată pe săptămână la oraș pentru cumpărături este de aproape trei ori mai mare în satele de imigrare și în cele moderne, comparativ cu situația din satele tradiționale sau izolate (tabelul 12
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
difuze în domeniul identitar-etnic 1tc "Ideologii difuze în domeniul identitar‑etnic1" Tema majoră implicată în acest subcapitol este cea a concepțiilor socialedespre egalitate și libertate. Ce drepturi au minoritarii în concepția majoritarilor, majoritarii în viziunea minoritarilor, cum poate fi organizată interacțiunea socială astfel încât organismul social să lucreze în condiții de diversitate socială și culturală în creștere? Care sunt, în ultimă instanță, la nivel de conștiință socială difuză, ecourile clasicei triade a principiilor de „egalitate-libertate-fraternitate”? Datele de sondaj de opinie permit nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dar, în același timp, dacă nu trăiește în medii de izolare, va fi tentată să răspundă la modul corect din punct de vedere politic susținând opțiunea pentru democrație. Radicalismul în ideologiile socialetc "Radicalismul în ideologiile sociale" Invocarea soluțiilor radicale în interacțiunea dintre grupurile sociale la nivelul ideologiilor difuze este simptomatică pentru problemele sociale actuale sau potențiale. Voi încerca în continuare să identific câteva dintre zonele ideologiilor sociale difuze în care apar semne de acceptare a unor mijloace de tip radical precum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
naturale, după trauma comunistă. Tematica identitară a postcomunismului a fost monopolizată în bună măsură de politicieni sau, în genere, de elite. Identitățile grupale sunt, fără îndoială, construite în bună măsură de elite. Nu pot fi reduse însă numai la atât. Interacțiunea socială difuză în cadrul grupului care își caută sau își afirmă identitatea și între acesta și alte grupuri constituie un al doilea tip fundamental de proces constitutiv pentru discursul și realitățile identitare. Asupra acestei ultime componente, investigația științifică și mediatizarea sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
costurilor de tranzacție sau de convertire a diferitelor forme de capital ce pot fi asociate unui agent uman. Comunitate - grupare umană caracterizată prin probabilitate sporită de unitate valorică a membrilor ei. Sursele orientării comunitare pot fi asociate în principal cu interacțiunea, similitudini de status sau opțiuni personale. Dacă probabilitatea de unitate valorică este dată de similitudinile de status (rezidență, ocupație, vârstă, etnie etc.), atunci avem de-a face cu comunități de tip „etic”. Comunitățile de tip „emic” sunt cele în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de tip „etic”. Comunitățile de tip „emic” sunt cele în care unitatea valorică nu mai este de tip potențial, ci actual, și pot fi comunități de credință, de prietenie, ideologiceetc. Comunitățile acționale sau pragmatice își au fundamentul în acțiuni sau interacțiuni comune. Comunitățile de unitate multiplă sunt bazate pe similitudini de status, pe interacțiune și pe orientări valorice efective. Principalele tipuri de comunități umane sunt cele de status, de orientare valorică și de interacțiune. Comuniune - relație socială și formă de grupare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nu mai este de tip potențial, ci actual, și pot fi comunități de credință, de prietenie, ideologiceetc. Comunitățile acționale sau pragmatice își au fundamentul în acțiuni sau interacțiuni comune. Comunitățile de unitate multiplă sunt bazate pe similitudini de status, pe interacțiune și pe orientări valorice efective. Principalele tipuri de comunități umane sunt cele de status, de orientare valorică și de interacțiune. Comuniune - relație socială și formă de grupare umană caracterizate prin unitate valorică și identificare afectivă a celor aflați în interacțiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pragmatice își au fundamentul în acțiuni sau interacțiuni comune. Comunitățile de unitate multiplă sunt bazate pe similitudini de status, pe interacțiune și pe orientări valorice efective. Principalele tipuri de comunități umane sunt cele de status, de orientare valorică și de interacțiune. Comuniune - relație socială și formă de grupare umană caracterizate prin unitate valorică și identificare afectivă a celor aflați în interacțiune actuală sau potențială. În funcție de domeniul de manifestare, de valorile care o fundamentează, comuniunea poate fi religioasă, familială, fraternă, de credință
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
interacțiune și pe orientări valorice efective. Principalele tipuri de comunități umane sunt cele de status, de orientare valorică și de interacțiune. Comuniune - relație socială și formă de grupare umană caracterizate prin unitate valorică și identificare afectivă a celor aflați în interacțiune actuală sau potențială. În funcție de domeniul de manifestare, de valorile care o fundamentează, comuniunea poate fi religioasă, familială, fraternă, de credință, de iubire etc. Din multe puncte de vedere, comuniunea este prototipul comunității. Consolidare a potențialului de acțiune (capacity building) - acțiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
modul în care oamenii se raportează unii la alții, în condiții de diversitate socioculturală și de diferențiere a resurselor de putere. Evaluarea implicată în conceptul de extremism este dublă. Pe de o parte, se referă la raportul între modelele de interacțiune umană și normele democrației, iar pe de altă parte, vizează natura radicală sau normală a mijloacelor de acțiune. Acest conținut evaluativ face ca granițele conceptului să fie fluctuante, imprecise. Diferiți judecători, în funcție de diferite scări de valori sau interese politice, operează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la realizarea unor construcții cu funcționalitate socială și economică optimă, la dezvoltarea unor structuri administrative și culturale care să permită utilizarea obiectelor construite cât mai eficient din punct de vedere social și uman, la care se adaugă explicarea și prognoza interacțiunilor complexe dintre om și mediul său construit. Conceptele-cheie cu care operează sociologia mediului construit sunt fie specifice - mod de locuire, cerințe și nevoi de locuire, mobilitate locativă, funcțiuni ale locuinței, calitatea și confortul de locuire, adaptabilitatea locuinței, vecinătate, satisfacție de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rol de facilitator sau animator, dar este, mai ales, omul de interfață între comunitate și o instituție care promovează un anumit model în dezvoltarea locală. Reformă - „clasă de schimbări de tip societal declanșate de proiecte ale elitelor și implementate prin interacțiunea elite-mase, în baza unor mecanisme de persuasiune, contagiune sau constrângere” (Sandu, 1999, p. 9). Relație socială - acțiuni orientate în funcție de așteptările reciproce ale unui set de actori. Probabilitatea de condiționare subiectivă reciprocă este cea care dă fundamentul relațiilor sociale. Acestea sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rațională, relativ durabilă la nivelul agentului care o adoptă, caracterizată prin ordonare algoritmică, efort pentru acumulare și distribuire de resurse în vederea realizării scopului în situații de conflict sau cooperare care impun alegeri majore ca mod de rezolvare. Toleranță - „mod de interacțiune socială bazat pe valorizarea egalității drepturilor de afirmare umană și a relativității contextuale a valorilor” (Sandu, 2003, p. 24). „Discriminare” se referă la adoptarea unor comportamente de tratare inechitabilă a unor persoane în baza apartenenței lor de grup. Referentul principal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
aspect demografic prin ponderea populației urbane în totalul populației din teritoriul de referință. Locuirea urbană este caracterizată în principal prin: a) ocupare preponderent neagricolă și valori ridicate de b) densitate de locuire, c) densitate instituțională, d) eterogenitate socială și e) interacțiuni sociale bazate pe anonimat/reguli formale. Creșterea gradului de urbanizare în sens social se poate referi la accentuarea oricăreia dintre caracteristicile menționate, în spațiul urban sau rural. Valoare - strategie de acțiune generalizată, dezirabilă. Cinstea, încrederea, curajul, hărnicia sunt exemple de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
valorizate pozitiv pe spații sociale largi sunt, în consecință, dezirabile. Vecinătate - 1. „relație socială constituită între persoane care locuiesc sau lucreazăîn apropiere. Persoanele aflate în situație de vecinătate adoptă unele față de altele comportamente condiționate de șansele sporite de intercunoaștere și interacțiune pe care le au (cooperare sau conflict, evitare etc.). Modelul tradițional al relației de vecinătate de tip sătesc, caracterizat printr-o interacțiune intensă, tinde să fie înlocuit în noile ansambluri urbane prin relații de vecinătate cu intensitate minimă, bazate pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Persoanele aflate în situație de vecinătate adoptă unele față de altele comportamente condiționate de șansele sporite de intercunoaștere și interacțiune pe care le au (cooperare sau conflict, evitare etc.). Modelul tradițional al relației de vecinătate de tip sătesc, caracterizat printr-o interacțiune intensă, tinde să fie înlocuit în noile ansambluri urbane prin relații de vecinătate cu intensitate minimă, bazate pe raporturi de anonimat. Chiar și în astfel de condiții, relațiile de vecinătate pot câștiga în intensitate și încărcătură afectivă odată cu creșterea vechimii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunicare nu presupune numai schimburi de cuvinte, idei și informații, ci și sentimente, emoții, trăiri. Noi suntem vital conectați unii cu alții, dependenți unii de alții, iar atitudinea noastră față de semenii noștri ar trebui să fie pozitivă, pentru că în această interacțiune umană, orice atitudine exercitată într-un anumit punct se va reflecta asupra întregului, deci implicit asupra noastră. Aparținem cu toții, unui tot universal și este clar că nu ne putem sustrage legilor universale. Deoarece funcționăm în conexiune cu ceilalți, avem nevoie
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
al secreției de mucus și a deshidratării cu glucocorticoizi; - inducția unui grad înalt de diferențiere a stratului epitelial cu antiTNF; - restituirea arhitecturii anatomice a mucoasei inflamate cu imunosupresoare; - supresia biofilmului aderent 5A5A; - reducerea detergenților din alimente; - stimularea imunității cu probiotice. INTERACȚIUNEA E. COLI ÎN NEOPLAZII COLONICE ȘI IBD CU CELULELE EPITELIALE, CELULELE M ȘI MACROFAGELE Pacienții cu cancer colonic (CC) și colita ulceroasă (CU) au o anomalie de sinteză a glicoproteinelor de mucoasă, care va facilita interacțiunea AIEC cu celulele epiteliale
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92059_a_92554]
-
stimularea imunității cu probiotice. INTERACȚIUNEA E. COLI ÎN NEOPLAZII COLONICE ȘI IBD CU CELULELE EPITELIALE, CELULELE M ȘI MACROFAGELE Pacienții cu cancer colonic (CC) și colita ulceroasă (CU) au o anomalie de sinteză a glicoproteinelor de mucoasă, care va facilita interacțiunea AIEC cu celulele epiteliale. Biopsiile din mucoasa colonică în CC și CU au demonstrat prezența unui mare număr de AIEC. În boala Crohn celulele M (= enterocitele din plăcile Payer și foliculii limfoizi) sunt poarta de intrare pentru bacterii, inclusiv AIEC
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92059_a_92554]
-
importanță în cercetarea efectelor biologice ale radiațiilor. Este evident că o celulă vie va avea de suferit dacă moleculele sale sunt expuse unei asemenea acțiuni de scindare care va duce la alterarea celulei, cel mai adesea fatală a acesteia. În urma interacțiunii radiațiilor cu materia cu parcurs mai mare sau mai mic în funcție de durata acestora se produc alte două efecte, fotoelectric și Compton, acestea fiind evidente când ținta interacționată este de natură anorganică. Nu însă și neapărat. Organismul uman, deși celulele constituente
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]