45,962 matches
-
ce loc ocupă literatura într-un asemenea spațiu, pe vremurile acestea (“dürftiger Zeit”), ce aș răspunde? Aș fi tentat să răspund: un loc cu totul neînsemnat. Dar și răspunsul Nici un loc n-ar fi departe de adevăr. Literatura nu mai interesează în sine. Despre cauzele acestei marginalități s-a tot vorbit; riscând să mi se reproșeze că bat apa în piuă, enumăr totuși în fugă vreo câteva: societatea devenind una deschisă, oferta informațională și, chiar, cea existențială sunt incomparabil mai mari
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
Faifer remarcă la Bezviconi și oarece aptitudini de romancier: o expresivitate voluntară, plăcerea de a povesti și o slăbiciune pentru portretizări. E amintit în acest sens și un volum de amintiri rămas în manuscris (poate s-ar găsi vreo editură interesată). l În același număr din „Convorbiri...”, Mircea Gheorghe semnează un articol de senzație, intitulat „Madame Solario” - o enigmă literară. Cum la sfîrșit e tipărită o notă -The Atlantic Monthly, vol. 289, no. 3, martie 2002 -, fără nici o trimitere în text
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
n-a mai fost scos din partid și din manuale, de unde se dăduse ordin să fie rupte paginile consacrate lui. Cei care l-au rugat atunci să intervină pe Adrian Păunescu, care nici nu se afla în București („Ce vă interesează pe dumneavoastră, doamnă, unde mă aflam eu?”), au fost Octavian Paler, Eugen Simion și Vasile Băran. D.R. Popescu, de la Timișoara, l-a informat pe Adrian Păunescu, care a făcut ce trebuia. Și în documentele de Securitate se consemnează, de către informatori
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
aici, cu o notă de amărăciune sinceră: „Ăsta e avantaj? Ăsta e privilegiu, pe care l-am avut eu, doamnă? Sau e imensa povară pe care trebuia s-o duc fiindcă era vorba de un mare scriitor român? Ce mă interesa pe mine problema lui Gheorghe Zamfir? De ce-l invitam eu în emisiunile mele, în ciuda interdicției, aveam eu un dat, de undeva?” O voce mică-mică de nici nu se aude, propria mea voce, îndărătnică: „Aveați emisiune, ceea ce alții nu aveau” Ce
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
O scriitura în care se percepe ecoul unei posturi simpatetice în raport cu materia tratată în cercuri concentrice, personalitatea lui B. P. Hașdeu integrindu-se în figură unei "elite culturale iar ultima într-un tablou al epocii, fixat cu afectiva adeziune: "M-a interesat să schițez aici, oricît de sumar și de incomplet, se confesează cercetătorul, povestea întotdeauna fascinantă a constituirii și afirmării în arenă publică și culturală a unei elite culturale. Vorbind despre ea, vorbeam, implicit, despre idei care scurticircuiteaza o epocă, despre
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
ramă, alteori se elimină fragmente dintr-o compoziție pentru simplul motiv că sînt mai prost conservate, iar restaurarea diminuează substanțial veniturile. Mulți dintre cei care manipulează direct bunuri artistice sînt oameni care nu știu, nu cunosc și nici nu sînt interesați profund de acest tip de obiect, obiect pe care-l folosesc, însă, fără scrupule și exclusiv din rațiuni lucrative, exact așa cum folosesc proxeneții tinerele pe care le "exporta în străinătate. Concluzia care derivă dintr-o asemenea realitate este una singură
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
ficat... m-a adus în ultimul hal..., mi-am pus în cui toate treburile, treaba mea e să-l urmăresc pe reacționarul ăsta, și’mnealui mă poartă toată ziua numai prin restaurante. M-a nenorocit...»" Nu-i așa că v-ar interesa Terfelogul? l Cartea de Convorbiri cu Ileana Mălăncioiu a lui Daniel Cristea-Enache din care au fost publicate ample extrase în "Apostrof" și "Adevărul literar și artistic" se anunță un eveniment editorial ce va stîrni valuri. Semnalăm în fragmentul din "Adevărul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
și alta se povestește. l Într-un editorial din Evenimentul zilei scrie Cornel Nistorescu. "Adrian Păunescu a devenit nume de școli. Sechelariu e și nume de stadion. Ion Iliescu. Ion Iliescu (deși n-a dat vreun semn că ar fi interesat de așa ceva) e și nume de stradă. Din cîte știm, asemenea minunății nu există în lumea civilizată. Poate prin țări subdezvoltate. În Europa, nu! Ideea asta stupidă a prins totuși în România, la inițiativa lui Adrian Păunescu. Dacă nu mă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
Pentru că ăsta e secretul, iubirea nu moare deodată cu omul iubit, iubirea rămîne... Uite, scriu acum despre tatăl meu și despre satul meu, scriu cînd am chef, și iese la suprafață un fel de Macondo al copilăriei mele. Nu mă interesează încă din punct de vedere literar, ci pur și simplu ca recuperare a unui continent pierdut, care își tot schimbă contururile în interiorul meu. D.P.: Cum îți apare acum toposul copilăriei: edenic sau coșmaresc? M.P.: Nu, n-a fost un eden
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
memorii autentice de ale Apaziei sau de-ale unui sclav al lui Pericle; căci singure memoriile, care sînt un fel de convorbiri intime ale autorului cu cititorul, îmi oferă mărturii despre om în măsura să-mi placă și să mă intereseze." Contemporan mai e Mérimée și în opțiunea de a se fixă asupra terorii în istorie, de-ai scruta meandrele și a o condamnă că faptul uman cel mai abominabil, dincolo de crezul sau credulitatea grupului social. În Cronică domniei lui Carol
O condamnare a vanității by Mircea Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13778_a_15103]
-
Sora, unul din cei mai buni critici tineri de azi. Cronicile ei literare se orientează bine în ansamblul literaturii contemporane și au fraze clare, judecați argumentate, culoare cît trebuie: chiar te lămurește despre ce e vorba în carte, daca te interesează și merită s-o cumperi (sau s-o împrumuți). l Revista HIPERION - CAIETE BOTOȘĂNENE nr. 2 are o secțiune dedicată scriitorilor români din New York (doar cîțiva dintre). Pe lînga altele, sînt publicate și niște fragmente de proza. Primul aparține Mirelei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
din jurul meu, la prietenii mei, adică, și știu că am avut noroc. Nimic nu pare întîmplător, legăturile devin vizibile uneori, faptele mi-au revelat întîlniri extraordinare asupra cărora mi-am propus să poposesc mai des. Este un subiect care mă interesează, despre care am mai vorbit și care mă ancorează în intimitatea ființei mele, în ceea ce sînt eu cu adevărat. Succesiunea unor date, unor energii speciale, unor coincidențe m-a determinat să scriu aceste rînduri. Cu drag și dor. Prin mai
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
că este ultima reprezentațe din această stagiune, știam că este foarte cald la sala TOMA CARAGIU, dar, în același timp, așteptam acest spectacol și n-am vrut să mai amîn. Din multe motive. Pentru Alexandru Tocilescu, în primul rînd. Mă interesa cum va face trecerea de la o poveste japoneză, la una rusească, de la subtilitățle perspectivei asupra vieți, iubirii și morți, subtilităț ale codului japonez explorat în Amanți însîngeraț la Teatrul Națonal, la nuanțele rusești ale căderilor, depresiilor, patimilor și exuberanțelor în jurul
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
în emoța redescoperirii lor. Îmi plac detaliile. Iar Oblomov acesta este un spectacol plin de detalii. Am să-l revăd la toamnă. Sau la iarnă. Am să revin atunci cu alte observați, cu alte stări. Mai mult ca orice mă interesează aici să vă conduc spre o atmosferă specială, spre misterul de pe scenă, spre cîțva dintre cei ce le-au creat. Un suport important este scenariul Mihaelei Tonița-Iordache care nu scapă nimic din scenele majore, care spune povestea teatral, extrem de limpede
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
4 aprilie 1944, ar fi de povestit acea dimineață, amiaza mai cu seamă, petrecute acolo, de la poartă în fundul Grădinii și de acolo la poartă, printre explozii, fum și cadavre. Ar fi de povestit, cu atât mai mult cu cât nu interesează pe nimeni.
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
din Serbia a fost Rasa Sekulovic. Nici unul dintre ei nu și-a dorit munca de redactor constant. A urmat lupta pentru finanțare, ceea ce a cauzat o întârziere de doi ani în apariția revistei. Ai perfectă dreptate când spui că mă interesează valorile literare, nu cele politice. Sunt scriitoare, nu politician: cred că lectura textelor ca literatură e o formă esențială de respect pentru colegii - adesea mai mult decât remarcabili - din țările pe care le acoperă Orient Express. Sunt țări a căror
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
nu mergeam destul de adânc pe calea ideilor. Eram îndrăgostită de critica literară universitară: era incitantă, îndrăzneață, dezinhibată. E un paradox, probabil esențial pentru mine: pe de o parte libertate și aventură, pe de alta disciplină și corectitudine. Ideile care mă interesau erau legate de rolul poeziei. Căutam un mod diferit de simțirea vagă recomandată de Leavis, voiam să pledez pentru poezie, mai ales pentru poezia adevărată. Voiam să descopăr exact cum operează limbajul, cum ne afectează trăirile. Ce poate face limbajul
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
promit că data viitoare nu se vor lăsa duși de nas de pesedei: data viitoare vor vota cu cealaltă lumină a românismului, Vadim Tudor. După ce se conving că porțile fabricii rămân închise, mai trag o raită pe la bodegă și se interesează cum ar putea, totuși, să câștige un ban. În construcții nu prea e loc, și în plus e al naibii de greu, la căpșunile din Spania merg mai ales femeile, în administrație ai nevoie de pile mari (și nici cu studiile nu
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
rezolvarea costumelor personajelor, rămase doar în zona kitsch-ului, îngroșîndu-l, anulînd ceva din derizoriul sumbru al unor vieți pe muchie de cuțit. Personajele par, pe scenă, niște păpuși de carton înzorzonate luxos. Această montare a lui Radu Afrim m-a interesat poate cel mai mult din tot ce-am văzut făcut de el. Fără discuție, miza textului, un suport fundamental, plasează spectacolul în altă zonă, aceea care pe mine mă provoacă să discut, să analizez, să privesc curios, fără să acord
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
la ură și dezgust: "Cine ar crede, urmărindu-mi scrisul încărcat cum se zice de o certă tensiune emoționantă și admirativă, că am multe, foarte multe momente, ceasuri și zile întregi în care nu-mi place nimic, nimic nu mă «interesează» din ceea ce se întîmplă și mi se întîmplă, din ceea ce aflu, din ceea ce ascult, din ceea ce mai ales citesc, în care totul îmi apare sec și derizoriu, pură dilatare verbală, scriptică, lipsită de rost, plictiseală, zădărnicie, platitudine, prefăcătorie, vanitate și
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
Cum se poate face «critică literară» cînd există moartea, cînd există problemele ultime?", nici răspunsul dat: Există totuși un mod de a face critică... Fără a te sustrage problemelor ultime." Reflecțiile autorului se întemeiază pe creația în sine, el este interesat de procesul de creație, de scris, însă nu orice creație îl pune pe gînduri ar fi pierdere de vreme ci numai aceea a geniilor și a scriitorilor importanți. Aici găsește și excepția și regula, și singularitatea, dar și umanitatea în
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
mai amintesc de trenul acela care, încă o dată, a dispărut în plină noapte, lăsându-mă singur și fără bagaje. În schimb, n-am visat niciodată un avion și mi-ar plăcea să știu: oare de ce nu? Cum pe nimeni nu interesează visele altora - dar cum să-ț povestești propria viață fără să vorbești de partea subterană, imaginativă, ireală - n-o să mă mai lungesc prea mult. Încă vreo două vise și am terminat. În primul rând cel cu vărul meu Rafaël redat
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
aceștia și să treacă, firește și cu banii pe care-i administra, de partea celorlalți în anul 82. În 79 se afla în provincia Cilicia ca legat al propretorului Dolabella, adică a guvernatorului. Cu această ocazie el înlesnește în chip interesat o vânzare importantă imobiliară în orașul Milet în favoarea unor trimiși ai regelui Mithridates, cel mai activ și periculos adversar al Romei în epocă; cu alte cuvinte, vânzarea constituia un act de trădare. În 74 Verres devine pretor urban, adică demnitar
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
de valoare, imediat își trimitea ciracii care prin intimidare îi determinau pe proprietari fie să vândă la un preț derizoriu, fie să le dea cadou atotputernicului guvernator. Că nu excela prin gust, asta este cu totul altceva: pe Verres îl interesa numai să epateze, să se poată lăuda cu operele care se găseau în colecția sa. La un moment dat a aflat că în posesia unui oarecare Pamphilius se afla un vas de mare artă, opera unui sculptor celebru din secolul
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
Julian. În această perioadă pictează lucrarea La malul mării și alte două tablori cu o tematica frecvent întîlnită în epoca, inspirate din spectacolul curselor de cai: Curse la Longchamps și La Auteuil. Ceea ce dovedește că tînărul și neliniștitul pictor era interesat și de pictură, si de cursele de cai, si, de ce nu, chiar de pariuri.
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]