471 matches
-
de siguranță a personalului. Dimensiunea informală a organizării îndeplinește următoarele funcții: - de securitate, de protecție a membrilor organizației față de exigențele prea ridicate și depersonalizate ale organizării de tip formal; - de integrare a indivizilor umani în organizație; - de reglementare a relațiilor interindividuale, permițându-i fiecărui individ să privească în „oglinda socială a grupului” din care face parte și să confrunte această imagine cu imaginea despre sine, cu scopul de a-și reîntregi confortul psihic. Comparația dintre cele două tipuri de structuri evidențiază
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
bine corelată cu măsurătorile pe bază de clamp, determinarea SI este adesea chestionabilă la subiecții cu secreție de insulină diminuată. 4. Testul Infuziei Quadruple Acest test, realizat în 1970 de Shen, Reaven și Farquhar (34) are ca principiu măsurarea variațiilor interindividuale ale captării tisulare a glucozei în condițiile realizării unor niveluri egale (sau foarte apropiate) ale insulinemiei. Infuzia se administrează continuu pe durata a 150 minute. Autorii au găsit că, după primele 90 minute ale infuziei se ajunge la o stare
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92229_a_92724]
-
a insulinei blocate), la steady-state, rata infuziei glucozei (care este constantă și predeterminată în condițiile specificate prin protocol) este egală cu rata captării tisulare a glucozei. Nivelurile insulinemiei sunt constante și egale, în schimb nivelul glicemiei la steady-state prezintă variații interindividuale: nivelurile mai mari ale glicemiei sunt produse „de o rezistență (impedanță) la captarea glucozei, cel mai probabil la nivelul transportului prin membrana celulară dar posibil incluzând de asemenea utilizarea intracelulară a glucozei.” (34) Investigând prin această metodă două grupe de
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92229_a_92724]
-
de capacități operatorii, însă are de învățat și multe lucruri. Ființând ca o materializare și o specializare tehnologizantă, internetul are reverberații atât la nivelul psihologiei individuale, cât și la nivelul dinamicii sau interacțiunii sociale. El predispune la altfel de raporturi interindividuale, la un alt tip de consum al timpului, la un alt mod de vizare a alterității. Efectele acestuia au fost catalogate fie pozitive, prin degajarea de oportunități de tot felul, dar și negative, prin atrofierea unor deschideri socio-relaționale, prin claustrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prin multiplicarea legăturilor dintre educați, prin derularea unor activități cognitive ce presupun asamblări sau adiționări continue de valori ale cunoașterii. Învățarea colaborativă este aceaă Ăstrategie pedagogică în care se favorizează interdependența cognitivă și socială între educați, luând în calcul diferențele interindividuale și imprimând un rol activ agenților educativi. (vezi Deguerry, 2004) Alteritatea (tutorele, coechipierul, egalul) este indispensabilă în învățarea bazată pe tehnologiile moderne. Punerea în acord, dezbaterea, întâlnirea directă sau mediată, sincronă sau amânată sunt utile în construirea împreună a cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Este vorba, în primul rând, de înțelesul diferit pe care subiecții îl atribuie unuia și aceluiași cuvânt, intervenind astfel un factor necontrolat, deoarece în prelucrarea datelor noi operăm cu răspunsurile subiecților ca și cum ele ar avea un referențial ontic identic. Polisemia interindividuală e cu atât mai pronunțată cu cât noțiunea exprimată de cuvânt e mai complexă și abstractă. Cuvinte ca „tradiție”, „progres”, „valori” sunt în mai mare măsură interpretabile decât cele de „mâncare”, „plimbare” etc. Teoria cogniției sociale accentuează însă că în
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mare măsură interpretabile decât cele de „mâncare”, „plimbare” etc. Teoria cogniției sociale accentuează însă că în joc nu e doar aspectul semantic, ci că, prin schemele mentale și cadrul de referință, întrebări și propoziții întregi capătă alte înțelesuri. Însă diferențele interindividuale sau intergrupale de acest gen nu trebuie exagerate, doar că este nevoie, așa cum am mai arătat, ca proiectantul chestionarului să fie foarte atent la formularea întrebărilor. Funcționarea mecanismelor prin cadre de referință, scheme mentale, tipificări, atribuiri vizează și relația cognitivă
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
adoptarea strategiilor de optimizare a comunicării. Dintre acestea, considerăm că cele mai potrivite specificului școlii sunt: * promovarea comunicării asertive, care să favorizeze deschiderea, cooperarea, comportamentele adaptative, implicarea personală, fiind un posibil remediu pentru comportamentele "agresive" sau defensive, pentru rezolvarea conflictelor interindividuale sau de grup etc.; * multiplicarea canalelor de comunicare, ce ar oferi șanse sporite receptării corecte și înțelegerii mesajului; * utilizarea frecventă a feed-back-ului; * creșterea numărului de întâlniri formale sau informale ca ocazii de cunoaștere și intercunoaștere; * precizarea clară a obiectivelor sau
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
resursa umană organizația școlară nu-și este suficientă sieși, nu poate trăi și nici nu se poate dezvolta. Pe de altă parte, dezvoltarea școlii nu poate fi semnificată în absența dezvoltării personalului acesteia. Este nevoie de o demultiplicare a experiențelor interindividuale în materie de promovare a schimbării. Promovarea schimbării la nivelul educației nu poate rămâne în afara cadrului de analiză și soluționare a unor aspecte de genul: cum putem percepe schimbarea, cum vom reuși să ne adaptăm acesteia, care sunt competențele care
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
practice necesare implicării corespunzătoare în educația copiilor. De toate acestea este responsabilă fiecare școală sau liceu împreună cu instituțiile comunitare de profil. Capitolul 4 PARTENERIATUL ȘCOALĂ-FAMILIE PERSPECTIVA ADOLESCENȚILOR IMPLICAREA PĂRINȚILOR ÎN ACTIVITĂȚILE DE ÎNVĂȚARE ACASĂ În cadrul grupului primar al familiei relațiile interindividuale sînt directe, la fel și relațiile de comunicare, ceea ce înlesnește cunoașterea reciprocă, apariția raporturilor afective, a normelor, atitudinilor și comportamentelor specifice. Prin acțiunile ei, familia funcționează ca mediator între individ și alte părți ale societății, așa cum este școala. Pentru aceasta
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
la agresivitatea umană daca ea ar fi de natură instinctuală, ar fi de asteptat să Întâlnim foarte multe asemănări Între oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului agresiv. Dar, realitatea a demonstrat și demonstrează continuu că există mari diferențe interindividuale În manifestarea agresivității. Sunt populații, comunități care aproape că nu cunosc agresivitatea și altele care se manifestă deosebit de agresiv. De aexmplu, În cadrul unei statistici oferite de Archer și Gartner, privitoare la rata omiciderilor, În perioada anilor ’70 situatia (exprimata la
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
evoluează în interiorul unui sistem anarhic. Critica de mai sus are, la rândul ei, puncte slabe, având dezavantajul că elimină prea multe variabile (în definitiv, nu se poate presupune dezvoltarea relațiilor dintre state fără a se lua în considerare adâncirea celor interindividuale, mai ales în condițiile globalizării). Se ajunge astfel la al doilea tip de critici aduse teoriei comunităților de securitate, care vizează fundamentele constructiviste ale acesteia. Observațiile din această categorie se referă, de exemplu, la faptul că originile normelor membrilor unei
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
atenție sporită din partea școlii, concretizată în elaborarea programelor psihopedagogice individualizate, care vizează restabilirea echilibrului între elev și școală. Este vorba despre trecerea de la psihologia diferențială la pedagogia diferențială, trecere a cărei necesitate a fost subliniată încă de Ed. Claparede. Diferențele interindividuale sunt definitorii pentru gradul de „educabilitate” a elevului. Îi putem ajuta pe elevii slabi la învățătură doar cu condiția cunoașterii formei concrete de manifestare a nereușitei lor școlare. Starea de insucces nu poate fi tratată la modul general și absolut
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
educație a părinților enumerăm: părinții doresc să se informeze asupra dezvoltării copilului și asupra rolurilor educative pe care le au; există suficiente informații și competențe utile care pot fi sistematizate și transmise părinților; implicarea părinților În educație Îmbogățește calitatea relațiilor interindividuale În comunitate; lucrul cu părinții amplifică rezultatele obținute În activitățile socioeducative desfășurate cu copii la școală sau În alte instituții; educația părinților favorizează emanciparea adultului și copilului, activează autonomia, Îmbogățește personalitatea, Încurajează maturizarea prin dezvoltarea responsabilităților sociale; parinții devin parteneri
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
aici ne aflăm în lumea normalității pure: un univers în care diferențele sînt șterse cu bună știință, în care mediocritatea este promovată sîrguincios, fără grabă prin filme ( și implicit modele) care proclamă natural o situație complet ne-naturală lipsa diferențelor interindividuale. Subiectul "comediei" se reduce la peripețiile unui tip oarecare ce se trezește ( la propriu) prins într-o serie de evenimente în urma cărora este condamant pentru... violență și obligat să execute un număr oarecare de ore de terapie ( să mai amintim
În căutatrea sentimentelor pierdute by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/13719_a_15044]
-
progres, iar pe de altă parte competiția a contribuit la crearea civilizației”. Capitolul II II. 1. Delimitări conceptuale „Instituția socială reprezintă un complex de relații organizaționale de tip formal, cu un caracter relativ stabil, care facilitează conexiunea și dinamica relațiilor interindividuale, intergrupale, intercomunitare, funcție de năzuințe, aspirații, interese sociale și personale ale oamenilor.” N. Goodman definește societatea modernă ca fiind o societate de organizații formale. Acestea sunt considerate grupuri secundare, constituite în mod voluntar, în baza unor obiective precise și cu o
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
idee; argumentul mi se pare corect și pentru că explică foarte multe cazuri. Unul dintre acestea, și o dovadă în același timp, este reacția comunităților și societăților în fața pericolelor comune: organizarea civilă este abandonată în favoarea uneia colectiviste, structurată în jurul leadership-ului : relațiile interindividuale se subordonează scopului comun, iar principiul de coordonare socială devine unul ierarhic sau corporativ. Aceasta este un reflex social indus evolutiv, bazat pe modelul arhaic de supraviețuire, colectivist, la care se face aici referire. Acest argument îmi permite să speculez
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
gen, configurate în virtutea rolurilor de gen asociate bărbaților și femeilor, se regăsesc în imaginea lor socială, mai avantajoasă pentru unii și mai dezavantajoasă pentru alții. Reprezentările de gen sunt reprezentări sociale în măsura în care, desfășurându-se în societate, surprind raporturi și relații interindividuale și sunt politice în măsura în care transmit relații de putere. Reprezentările de gen se regăsesc la nivelul vieții cotidiene, în modul cum este înțeleasă și explicată realitatea socială, cum sunt definite problemele comune, cum sunt formulate măsurile de politici publice. Reprezentarea socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
mpiedicarea edific?rîi societ??îi moderne pe care Spencer o vede egalitar? ?i pa?nic?, fondat? nu pe reglarea de c?tre stat, ci pe �nflorirea membrilor s?i cei mai dota?i ?i pe liberul joc al rela?iilor interindividuale. Mai mult dec�ț liberalismul s?u radical, naturalismul lui Spencer ?i amoralismul s?u afi?at au ?ocat pe contemporanii care erau de partea reformei ?i a profilaxiei sociale. Totu?i, o parte din ipotezele sale au fost reluate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ns? adev?ratul continuator al formalismului lui Simmel ?i teoreticianul �sistematic� cel mai consecvent al acestei genera?îi. De la catedră să de economie creat? �n 1919 la K�ln, el promoveaz? o teorie a socialului că ansamblu al rela?iilor interindividuale a c?ror cristalizare produce �formele� esen?iale ale oric?rui fenomen observabil. Că ?i magistrul s?u, el refuz? o concep?ie realist? despre social: obiectul sociologiei este studiul proceselor care asociaz? sau disociaz? ?i opun indivizii ?i grupurile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
programe de recuperare fizică, incluși în activități care să dezvolte interacțiunea și comunicarea cu cei din jur. Manifestările din sfera motricității trebuie privite în strânsă relație cu dezvoltarea intelectuală, cu expresia verbală și grafică, cu maturizarea afectiv-motivațională și calitatea relațiilor interindividuale ca expresie a maturizării sociale. Nu de puține ori, pot fi întâlniți copii care prezintă o slabă dezvoltare a mișcărilor mai complicate ale mâinii, dificultăți în trecerea de la o mișcare la alta sau în executarea unor mișcări pe baza anumitor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a celor standardizate, este legată de înțelesul diferit pe care îl atribuie subiecții unuia și aceluiași cuvânt, intervenind o variabilă necontrolată importantă, deoarece în prelucrarea datelor noi operăm cu răspunsurile subiecților ca și cum ei ar avea același referențial ontic. Întrucât polisemia interindividuală este cu atât mai pronunțată cu cât noțiunea exprimată de cuvânt este mai complexă și abstractă, problema capătă o deosebită acuitate în cazul studierii valorilor. Și nu e vorba numai de cuvinte. Întrebările sau propozițiile în întregime ca entități semantice
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de regulă, 20-30 (Bannister, 1973). Tehnica lui Kelly vizează obținerea repertoriului de „constructe” prin care subiecții își „însușesc” lumea, interpretează și anticipează evenimentele. În concepția autorului, constructele - funcționând ca atribute sau propoziții bipolare - sunt personale, aceasta însemnând existența unor diferențe interindividuale marcante referitoare la: constructele utilizate; întinderea repertoriului; modul de organizare în sistem (ordonare, supraordonare etc.); rigiditatea sau flexibilitatea constructelor. Este ușor de sesizat oportunitatea metodei lui Kelly pentru investigarea valorilor. În fond, o mare parte dintre termenii cu ajutorul cărora subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mariajului. Cazul Nayartc "3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayar" Mariajul este o instituție ce se găsește în orice societate și cultură. El este o uniune dintre indivizi de sex opus, recunoscută și legitimată social. Mariajul diferă de alte uniuni interindividuale (cum ar fi prieteniile, familiile incomplete) prin următoarele caracteristici (apud Tischler et al., 1986): se desfășoară într-o manieră publică (și, de obicei, formală); contactele sexuale dintre parteneri figurează ca un element explicit al relației; constituie condiția esențială pentru legitimizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
științelor. Pentru pedagogie, psihologie și activitatea sportivă aportul statisticii a fost ceva mai tardiv ca în alte științe. El se situează aproximativ la începutul secolului nostru, odată cu transferul investigațiilor psihofiziologice de laborator inițiate de Wundt cu scopul măsurării diferențelor psihice interindividuale ai cărei precursori au fost Binet, Galton și Claparede. Metodele statistice au găsit în aceste domenii un teren deosebit de favorabil, convingând pe tot mai mulți că suportul matematic al argumentelor este necesar să fie suficient de familiar specialiștilor din aceste
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]