688 matches
-
totodată îi dă posibilitatea să înțeleagă trecutul, prezentul și viitorul națiunii sale. Socializarea politică parcurge mai multe etape, în fiecare din ele agenții socializării sunt diferiți sau au ponderi diferite. În școli și universități, elevii și studenții trebuie să-și interiorizeze principalele concepții și valori democratice și să își formeze comportamente politice adecvate. Formarea atitudinilor și comportamentelor specifice culturii politice democratice a viitorilor cetățeni contribuie la dezvoltarea unor instituții sociale stabile, bine integrate în sistemul politic democratic. Cultura politică a unui
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de așteptări le găsim în aproape fiecare aspect al vieții și operează neobservat atâta timp cât ele o fac eficient. Această rețea a așteptărilor sociale față de comportamentul social, uneori însoțită de sancțiuni, formează ceea ce mulți dintre sociologi numesc organizare socială. Așteptările sunt interiorizate de membrii societății și asigură funcționarea lină, normală a societății. De obicei, oamenii acționează așa cum alții se așteaptă să acționeze, iar conceptele morale de "drept", "natural" și "bun" devin asociate cu aceste moduri obișnuite de comportare. Nu totdeauna regulile funcționează
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
un număr de grupuri care sunt total incapabile să respecte normele general acceptate. Dependenții de droguri și alcool, obsedații de jocurile de noroc, spre exemplu, au puțină putere să modifice pattern-urile comportamentului lor deviant. Mulți dintre acești indivizi au interiorizat normele sociale într-o perioadă timpurie a vieții lor dar par, din motive care nu sunt pe deplin înțelese, că nu au nici un control asupra comportării lor. Cu alcoolicii, dependenții de jocuri de noroc și alții de acest fel, evident
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acesteia ori o defini-ție acceptată a naturii ei. Dar nu toate conflictele de valori dintr-o societate derivă din eșecul acceptării existenței sau naturii situației problemă. Avem în vedere faptul că valorile conflictuale se difuzează în societate și ele sunt interiorizate de personalitățile individuale în timpul creșterii acestora. Expunerea constantă la valori conflictuale poate conduce, în cele din urmă, la inabilitatea individului de a susține valori autentice. Întrebările care trebuiesc puse în abordarea conflictului de valori pentru analiza problemelor sociale sunt: * Care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nr. 15, 1985-6, pp. 215-231 apud N. S. Thompson, Chaucer..., ed. cit., p. 42. (trad. n.) 567 Vittore Branca, op. cit., p. 169. 154 întâmplările schimbătoare ale vieții.”568 Nu este, precum și Chaucer de altfel, genul de creator care să se interiorizeze, să cugete profund și cu o atitudine gravă asupra problemelor cu care se confruntă omenirea, nu întâmplător era numit de contemporanii săi „Giovanni cel liniștit”. Aduce viața în prim plan, alungând departe extazul, cugetările melancolice. „Lumea spiritului dispare: apare lumea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nr. 15, 1985-6, pp. 215-231 apud N. S. Thompson, Chaucer..., ed. cit., p. 42. (trad. n.) 567 Vittore Branca, op. cit., p. 169. 154 întâmplările schimbătoare ale vieții.”568 Nu este, precum și Chaucer de altfel, genul de creator care să se interiorizeze, să cugete profund și cu o atitudine gravă asupra problemelor cu care se confruntă omenirea, nu întâmplător era numit de contemporanii săi „Giovanni cel liniștit”. Aduce viața în prim plan, alungând departe extazul, cugetările melancolice. „Lumea spiritului dispare: apare lumea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de plauzibilitate, atribuite de pedagogi ilustrației. În limbajul curent, ceea ce se întâmplă într-o lecție este faptul că istoria "se predă" deci, "se înmânează" elevilor, de către profesori. Cunoașterea este transmisă preponderent prin expunere și prin explicații verbale, iar mesajul se interiorizează, adică se memorizează, prin "învățare". Evaluarea gradului de însușire a cunoștințelor se realizează, în mare măsură, prin aceleași mijloace expozitive. Acesta este circuitul obișnuit ale comunicării școlare, orală, înainte de toate. Memorizarea, ca și verificarea sa, se realizează, pentru majoritatea elevilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Boas el a propus crearea unui nou cîmp de studiu intitulat kinezica. Studiile sale au atribuit comunicării gestuale următoarele caracteristici: * stricta codificare (sau caracterul non aleator); * dependența de o comunitate socio-culturală (fiecare cultură are propriile sale norme de interacțiuni), norme interiorizate prin socializare; * integrarea într-un sistem plurinivelar (implicînd utilizarea spațiului și a timpului, precum și ¨parakinezica¨ sau prozodia gesturilor: intensitate, durată, amplitudine, flux); * contextualizarea (semnificația nu decurge din gest în sine, ci din situație în sens larg cf. supra exemplul O.
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
securitate, încredere. Putem enunța astfel un set de obiective, proceduri pentru un management al libertății educaților, în condiții de leadership: • să caute singuri sub îndrumare, • să rezolve în grup prin colaborare și cooperare, • să comunice, • să trăiască satisfacția succesului, • să interiorizeze și să aplice valori variate, • să-și antreneze înțelegerea și creativitatea, • să analizeze cu curaj și să depășească obstacolele, • să participe la proiecte alternative și decizii, • să cunoască și să aplice criterii obiective și raționale în de evaluare/autoevaluare, • să
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
vieții. Cel intervievat poate oferi despre sine o imagine care corespunde modului în care el se vede, cum ar dori să fie văzut, cum ar dori să fie sau pur și simplu conformă cu modelul social pe care l-a interiorizat. Deseori, intervievatorul îi pune întrebări pe care nu și le-a pus niciodată până atunci: răspunsul său riscă să fie improvizat. Se poate să existe o distanță sau o contradicție între valorile afirmate și valorile reale care dictează acțiunile. Pentru
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Odată cu creștinismul, imaginea omului despre sine s-a schimbat radical. A fost creat după imaginea lui Dumnezeu, este o persoană unică, mântuită, iubită. Termenul demnitate nu este menționat ca atare în Evanghelii, dar îl putem identifica prin transcriere. Credincioșii au interiorizat profund această va-loare și se inspiră din ea atunci când sunt batjocoriți, asemenea țăranilor englezi de la Marea Revoltă de la 1381: "Suntem oameni făcuți după asemănarea lui Dumnezeu, iar ei ne tratează ca pe niște animale sălbatice". (Le Goff, 1982, p. 276
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de la "Muzica populară... Nu îmi place!" (S2) la "Ascult muzică populară cam de trei ori pe săptămână" (S15). Cei cărora nu le place declară că totuși ascultă acest tip de muzică la petreceri, nunți, botezuri ș.a. Dorind să vedem în ce măsură interiorizează acest gen de muzică, am întrebat subiecții dacă fredonează sau cântă melodii populare românești. Răspunsurile ne relevă faptul că, cu puține excepții legate de ocazii speciale ("la chefuri"), majoritatea nu cântă deloc. Un indicator interesant pentru acest domeniu ne arată
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
schimbat hainele de peste zi, cu altele de o anumită eleganță. Ceea ce ar fi resimțit ca o constrângere apăsătoare într-un alt mediu social devine o exigență personală, dispozițiile astfel căpătate neputând fi resimțite ca opresive de către cei care le-au interiorizat, ci din contra, ca o realizare a sinelui. La École des Roches, în anii 1990 se organizau concursuri de elocvență, în scopul de a-i învăța pe elevi să se exprime în public. Cu ajutorul unui magnetofon, se analizau răspunsurile date
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
să fie cât mai activă. „Nu este suficient să fii clar, logic, interesant. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie asimilat și, deci, el cere o receptivitate activă. Elementele credinței, cu riscul de a rămâne exterioare ființei profunde, trebuie să fie interiorizate. Nu ai parte de credință, decât în măsura în care aderi în mod vital la Mesaj”. Ar trebuie ca expozeul profesorului să urmeze un curs mai mult inductiv decât deductiv. Profesorul de religie va recurge la o logică aparte a expunerii sale. Logica
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Herodot a subliniat principala meteahnă a tracilor: dezbinarea. El profetiza că nu vor fi niciodată puternici, fiindcă nu sunt uniți. Pe acest fond arhe-mioritic s-au născut și structurile statale românești, încât, de la bun început, triunghiul imperial extern s-a "interiorizat", iar lipsa de unitate a dus la crearea a trei state românești, care nici ele n-au cuprins întreaga românitate din juru-le. Spre deosebire de statele puternice din Europa și Asia, românii și-au croit organizarea statală după un soi de "democrație
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
care "vorbirea și sistemul ei, limba, dă simțurilor, intuițiilor, reprezentărilor o a doua ființare-în-fapt, mai înaltă decît ființa lor faptică imediată, în genere o existență, care își are valabilitatea în domeniul reprezentării"55. În continuare, acesta arată că inteligența (= intelectul) interiorizează relația implicată de semn, transformînd-o dintr-o legătură singulară într-o legătură universală, adică stabilă, în care numele (= forma semnului) și semnificația sînt legate din perspectiva ei în mod obiectiv. În acest context, intuiția în care constă la început numele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fi competent", "capacitatea de a se pronunța, de a decide pe baza unei bune cunoașteri", dintr-o astfel de calitate decur-gînd "dreptul, autoritatea de a se pronunța într-un domeniu". De aceea, în esență, competența lingvistică este "sistemul de reguli interiorizate de subiecții vorbitori care, datorită științei lor lingvistice, îi face capabili de a realiza și de a înțelege un număr infinit de fraze inedite, conforme spiritului limbii și normelor ei de funcționare". Competența unui subiect vorbitor explică deci posibilitatea sa
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
folosirea formelor limbii, nu se manifestă, așadar, în mod singular, ea fiind însoțită de și corelată cu alte competențe care asigură realizarea textelor și transmiterea mesajelor. Cînd este definită competența lingvistică se spune că ea este "un sistem de reguli interiorizate de subiecții vorbitori". Cuvîntul interiorizat vizează însă un fapt de conștiință raportabil la conștiința lingvistică. Eugen C o ș e r i u261 arată că prin sintagma competență lingvistică se redă un corespondent pentru ceea ce în spaniolă se spune saber
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
spațiu interacțional, a unui mod de comunicare și de interinfluențare. În sensul psihologic al termenului, grupul reprezintă un ansamblu de indivizi care sunt În interacțiune Într-un context dat. Psihologia cognitivă definește grupul drept o colecție de persoane care a interiorizat aceeași identitate drept componentă a imaginii de sine. Pentru psiholog, grupul este, În primul rând, laboratorul În care se pun bazele comportamentului social. El Încearcă să Înțeleagă cum se transformă actele individuale În fenomene psihosociale În cadrul grupului. Psihologia socială a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
nădăjduiam să scape o sămînță și în sufletul meu, să mă învețe zborul perfect. Era ca o bucurie amăruie, precum un miez de poezie. Nu aveam cui să mărturisesc, dar trăiam pînă dincolo de limitele firii, într-o veșnicie albastră. Am interiorizat pasărea înspinată și sufletul meu a învățat zborul, se înalță ca vîntul pînă în tării și cîntă, cîntă pe limba păsărilor. Și cum poveștile se repetă, într-o bună zi s-a îndrăgostit și el de o roză, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
deși a fost, împreună cu R. Aron, printre liberalii cei mai celebri ai secolului trecut. Nu accepta nici un fel de tiranie politică sau mentală. Cîți se mai pot lăuda astăzi cu o asemenea consecvență ? Opera sa ne oferă șansa de a interioriza complexitatea, ca și marile neîmpliniri ale secolului al XX-lea. Este o operă deschisă, care permite continuări multiple. Mi-e greu să-i înțeleg pe arici, care utilizează un singur criteriu de explicare a realității, iar adeseori au doar o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
din admirație pentru realizările tânărului stat, fie din anti-arabism, moștenire a războiului din Algeria. Ceea ce se repercutează asupra populației evreiești franceze, care se simte astfel legitimată și parte integrantă din societate. Valorizarea Israelului de către Franța este astfel de două ori interiorizată de grupul evreu. O anchetă realizată în primele două zile ale Războiului de Șase Zile arată că 98% dintre parizieni simpatizau cu Israelul, iar numai 2% cu țările arabe. Iar dintr-o anchetă realizată în toată Franța între 8 și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
numai pentru cei cu virtuți de hlamidă, coroană și sceptru, așa că au rămas pentru anul următor, în succesiunea de după Hristos, stabilită de Diogene al nostru aproximativ. Dar să nu credeți că a rămas exterior (bradul, nu porcul), pentru că l-am interiorizat rapid, eu fiind atît de virtuos!... Astfel Arborele meu Sephirot mă locuiește deja, mă umple, e aproape eu însumi (care am existență în sine), de la magnificența (Doamne, iar o văd pe soacră-mea) lui Kether la năbădăioasa de Shekinah, care
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
știrbită demnitatea. Astfel încât societatea de hiperconsum este marcată atât de amplificarea sentimentului de excludere socială, cât și de accentuarea dorințelor de identitate, de demnitate și de recunoaștere a valorii individuale. Pe de o parte, normele și valorile consumeriste sunt puternic interiorizate de către tinerii din marile cartiere mărginașe. Pe de altă parte, viața precară și sărăcia îi împiedică să participe plenar la activitățile de consum și la divertismentele specifice pieței. Din această contradicție rezultă o exacerbare a sentimentului de excludere și de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
liber" Începând din anii ’80, presa a devenit, într-o mare măsură, purtătoarea de cuvânt a tinerilor dinamici și ambițioși (yuppies) și a altor pasionați de reușită: începea să se instaureze imaginarul social al carierelor fulgerătoare. Dar în ce măsură este împărtășit, interiorizat de către mase acest model? Obsesia performanței? Febra acțiunii de dragul acțiunii? Nu chiar aceasta e imaginea reflectată de pasiunea colectivă pentru vacanțe, așteptarea weekendurilor și a „podurilor” peste zilele de luni sau vineri, dorința de a găsi un mai bun echilibru
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]