609 matches
-
Comarnescu, și m-au ridicat pe mine, «spioana». Ultima imagine a tatălui meu a fost, într-adevăr, aceea a unui om prăbușit pe masa din sufragerie, plângând, dar nu în hohote, cum s-a spus, pentru că era o fire reținută, interiorizată...” De subliniat că acest număr al revistei din Timișoara este în întregime unul foarte bun, care se citește cu interes. Despre elemente Revista APOSTROF își invită colaboratorii să scrie „o reverie” despre unul dintre cele patru elemente primordiale din care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
convenții transindividuale, adică tot ce definea exteriorul în accepțiunea curentă a termenului. Dar noțiunea de pliere anulează opoziția, insă: interiorul devine pur și simplu un fel de revers al exteriorului. Sîntem, în adîncul nostru, o sumă de reguli și practici interiorizate, asumate într-un anumit fel, particularizate. Mult zgomot pentru nimic, ar putea protesta unii. Nu asta ne învață mai toți teoreticienii postmodernismului? Ba da, iar Nikolas Roșe este unul dintre ei.
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
iar în ultima perioadă și de tineri. Era bucuros la premiere, dar lucid. Nu se îmbăta cu apă rece, deși era teribil de fericit, firește, cînd își auzea și își vedea piesele sus, pe scenă. Și emoționat, dar reținut și interiorizat. În editorialele revistei Scena, pe o temă sau la eveniment, lua pulsul unei situații, unui moment, problematiza, teoretiza, exemplifica. Întotdeauna la obiect, pentru că avea pe ce se baza. Știa și urmărea ce se întîmplă în lung și-n lat. A
Adio, Dolfi! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14259_a_15584]
-
obiect, pentru că avea pe ce se baza. Știa și urmărea ce se întîmplă în lung și-n lat. A suferit teribil cînd revista a trebuit să dispară. Ceva s-a rupt în el. Dar și-a asumat, tot tăcut și interiorizat, durerea. Rubrica săptămînală din Dilema îi dădea confortul prezenței, al esențializării unei idei, unei chestiuni. Un extraordinar exercițiu al condeiului scriitorului pus în pagină în una dintre cele mai prestigioase reviste de cultură și atitudine. Diogene cîinele, Platon, Socrate, Apa
Adio, Dolfi! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14259_a_15584]
-
o imagine terna, aproape monotona, chiar și atunci când pretextul era figurativ. Se putea observa limpede, anca de la primele sale ieșiri an lume, că gestul tânărului pictor era mai liber și se manifestă mult mai firesc an registrul grav, meditativ și interiorizat. Dar această opțiune pentru tonul surd și pentru enunțul discret nu excludea cu totul materia cromatică și substanțialitatea picturii. O anumita voluptate a tusei și o bună comunicare cu materialitatea ei erau vizibile fără a fi, ansa, exhibate că o
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
viața pentru alții, o să vedeți voi. O fermă de capre, ăsta era visul lui. [...] în casa lui nu exista nici un colțișor de intimitate. Copiii dormeau în culcușurile lor, câte trei sau patru într-o cameră. Unii dintre ei erau liniștiți, interiorizați, ocrotiți. Din Nissy, însă, a ieșit o sălbăticiune. La grădiniță era vestită pentru că-i mușca pe ceilalți copii și chiar pe profesoare, și a trebuit să fie retrasă din clasă. John Poe a ars-o zdravăn, drept care fata a început
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
sațietate prin exces de sinonime. Vorbind de pildă de efectul pe care trebuie să-l aibă un text, Pătulescu scrie: „Textul, așadar, ca transă provocată, ca înlănțuire simulată, ca demers mintal indus, coerent și articulat, gratuit sau nu, ca efort interiorizat și incert compus din secvențe multiple, etajate, sincrone și atipice.“ (p. 53). Iată maniera de a scrie a lui Vlad Pătulescu: excrescență morfologică prin enumerare în exces, rezultatul fiind un polimer verbal, alcătuit din catene care sunt alăturate prin simplă
Acromegalia verbală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5018_a_6343]
-
simple confruntări abstracte. Universurile modulare și o imaginație sprijinită pe o anumită rigoare tehnică se intersectează cu o sensibilitate delicată și cu o percepție în permanență stare de vibrație. Marian Dobre este pictor pur și simplu. Unul cu o privire interiorizata și reculeasă care, mai înainte de a-i dezvălui ochiului existența unui obiect, a unui reper, îi semnalează conștiinței faptul că miracolul și iluzia joacă, asemenea flacărilor deasupra comorii, dincolo de înfățișarea frusta a materiei. Și tot pictură, atunci cînd nu transcrie
Singurătatea artistului si stilistica solidaritătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17557_a_18882]
-
epocii. Lévinas aduce o gîndire radical altfel, nu numai prin opoziție cu alte filozofii contemporane, cît prin simpla comparare cu reflexele noastre de a fi în cotidian, cu felul nostru de a trăi în virtutea unor principii vagi, generice, dar adînc interiorizate, și tocmai de aceea atît de puternice. A-l înțelege pe Lévinas, mai mult, a-l accepta, mi se pare, din acest motiv, un lucru dificil. Dar totodată esențial. Oricît de inflamat retoric ar părea asemenea vorbe astăzi, mie mi-
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
în considerare postmodernismul, acest concept atît de lax, drept un clasicism al modernismului, de ce nu l-am numi pe autorul Paradisului suspinelor un... postmodernist? Adevărul este că Ion Vinea învedera un temperament nu tocmai potrivit aventurii avangardiste, ci, dimpotrivă, unul interiorizat, pasiv, cu tangențe bacoviene. Visător cu toate farurile conștiinței poetice întoarse spre viața interioară, macerat de tristeți fără soluție, de la un punct încolo indicibile, poetul a schimbat aparatul expresiei simboliste cu cel al avangardei, fără a-și eclipsa natura afectivă
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
de povestirea viețașului, propriile pulsiuni criminale. Ca Hannibal Lecter din Tăcerea mieilor, deținuții sunt puternici și siguri pe ei, iar discursul lor, prin conținut și modulație, îngrozește. Diferența specifică e că Eugen Istodor nu oferă la schimb secvențe autobiografice, precum interiorizata agentă a FBI-ului, ci... țigări Carpați fără filtru, ness, cartele telefonice, ba chiar adidași cu numărul solicitat de pușcăriaș. Vremurile, și afară, în libertate, și înăuntru, după gratii, s-au mai schimbat. Legea celui mai tare, legea junglei a
Cele mai frumoase tâlhării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10173_a_11498]
-
existențială și recuzită naturist-campestră, tradiție biblică și „livrescă” profund asimilate, rigoare formală clasicizantă etc. indică o modernizare a tradiției, dar și o asumare a ei prin ruptură, ca referință obsedantă sau ca umbră, în orice caz ca prezență. Oricît de interiorizat imaginar și de transfigurat prin descompuneri moderniste, peisajul Herței, al provinciei moldoveneș ti sau al Sinaiei rămîne, totuși, peisaj local concret, la fel de intim asimilat ca și tradiția iudaică și biblică - evident, departe de bucolismul grațios al lui Francis Jammes sau
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
amintirile despre Abe, aparent fărîmițate și fără legătură, sunt sudate doar de obsesiile și traumele celui care povestește. Scriitor evreu, profesor la Universitatea din Chicago, Chick este o personalitate reținută, fără mari orgolii intelectuale, dar cultivat, lipsit de exuberanțe, temperat, interiorizat și foarte atent să nu fie criticat sau luat peste picior. Este căsătorit cu Vela, om de știință de succes, născută în România, o femeie deosebit de frumoasă, care, conștientă de farmecele ei, îi subjugă întreaga emotivitate și sexualitate. Narcisiacă insensibilă
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
finită, dar, într-un fel, inepuizabilă prin continuele actualizări. De o sociabilitate structurală, predispus, nu numai prin natura meseriei (este economist la o editură și administratorul unui bloc...), la contacte și discuții cu feluriți indivizi, Glabserg e și un ins interiorizat, întors către el însuși, bâjbâind ca într-o cameră obscură printre propriile amintiri și senzații. Are, cum spune, o imaginație maladivă și e "bolnav de hipermemorie". În diferite secvențe ale parcursului său cotidian, diurn, asociațiile declanșate de o figură sau
Nu mai suntem tineri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7888_a_9213]
-
ea". S-a pretins că I.D. Sîrbu ar fi fost un ins maleabil, versatil, amoral. Însă una din fațetele cele mai caracteristice ale Jurnalului lasă o mărturie tocmai asupra devotamentului și lealității sale față de părinți, față de limba română, patria sa interiorizată, față de marii săi dascăli, în frunte cu Lucian Blaga, față de prietenii din rîndurile Cercului literar. Înțelegînd a-și păstra verticalitatea morală, tînărul scriitor și universitar preferă a renunța la carieră atunci cînd i se cer compromisuri: "I se cerea "de la
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
și la Beckett, indicațiile sînt mai mult decît riguroase și, în consecință, imaginile, obiectele, chiar chipurile actorilor pot semăna teribil. Și povestea asta l-a determinat pe Radu Afrim să șlefuiască serios, migălos fiecare parte din universul și din delirul interiorizat, revărsat în habitat-ul intim de frații Paul și Luise. Aș spune că spectacolul are patru piloni: regizorul Radu Afrim, scenografa Iuliana Vâlsan, actorii Cezar Antal și Lucreția Mandric. O apariție specială este aici Andreea Gavriliu, flexibilă ca o plastilină
Voluptatea detaliului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6263_a_7588]
-
să se fi oprit printre noi. Sensul de stabilitate i-l dă planul orizontal puternic care susține planul vertical al trunchiului-corp. Contrastul expresiv pe care mizează sculptorița este între precizia decorativă cu care sunt cioplite și colorate aripile și expresia interiorizată a chipului pe de o parte, și compactitatea volumului principal, corpul, care păstrează rigiditatea trunchiului de copac. Varietatea și originalitatea soluțiilor cu care artiștii au venit în întâmpinarea provocării materialului se adaogă la eforturile sculpturii românești de azi, aflată într-
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
ea la fel de tulburată și nu îndrăznea să spună nimic. “Cum așa?! Cum se poate așa ceva?!...” exclamă el într-un târziu, negăsind pentru moment altceva de zis. Îl auzi pe Sever replicând sarcastic: “Ei, uite că se poate, tată socrule!” Revolta interiorizată îi ascuțise parcă și mai mult trăsăturile feței, iar ochii îi căpătaseră o nuanță de albastru metalic. “A venit un nene urât și rău, bunicule, și-a zis să ne luăm tălpășița din casa noastră!” se auzi glăsciorul isteț al
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
gesturilor, ceremonialul rememorării afective și atitudinea vag elegiacă, melancolia difuză ce se așterne extatic peste lucruri sunt constante de viziune și atitudine, după cum contemplarea lumii sub spectrul unui decor revolut produce o mișcare abulică a eului liric, temperament retractil și interiorizat, altfel. O dominantă esențială a poeziei lui Emil Brumaru este aceea a artificiului și convenționalismului rococo, a galanteriei ce traduce voința de a transcende precaritățile realului, de a reda un contur idilizant și idealizant al lucrurilor din jur, chiar a
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
orice fel și se desface printr-o credință idealista în prejudecăți. Poemele lui șunt poemele celui care neagă, la început, totul, chiar faptul că le scrie, ca apoi, să construiască, cu oboseală, obiectul desfigurat (descompus) cu furie. Cînd concentrate și interiorizate (Poeme sororale, Sobolanca) cînd desfășurate pe spații mari și intangibile, poeziile lui Sergiu Filip șunt o fugă, permanentă, șunt un fel de acțiune ideală, centrifuga, însă, din care cad, uneori, picături, bolnave, de sudoare. Departe de a scrie o poezie
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
iluminează ochii săi spirituali. Logosul, precum vinul o exaltă și devine prada acelei sobria ebrietas de care a vorbit Filon. E o ipostază ce nu are nimic de-a face cu inconștiența, un fel de extaz exterior respins de Origene. ... Interiorizat, el se află în profunzimile ființei, rezultat al stării de jubilație menținută de contemplativ de la intrarea sa în mister, al tăcerii în fața tainelor revelate prin har. Sufletul pătrunde într-o altă dimensiune: a cunoașterii supreme. Cele cinci simțuri spirituale percep
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
un titlu ca ăsta (precum "Cocoșul") ai dat lovitura marțială. Val GHEORGHIU între epifanie și erezie Ceea ce în sculptură este, îndeobște, particularizat și identificat ca atare, la Paciurea devine categorie, concept, construcție mentală pură. Însă revanșa definitivă a sculpturii ,,orientale", interiorizate, depozitară a principiilor și nu simplă ilustrație a individualității, față de sculptura ,,occidentală", pozitivistă și în prag de epuizare ca resurse expresive, se va realiza prin concepția și prin acțiunea lui Brâncuși. Deși contemporan strict cu Paciurea, din punct de vedere
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
nu-mi pasă cine câștigă/ am să te lovesc prin surprindere". Martelanta anamneză psihică a poetei, bolnave de confesiune și transfigurare, nu exclude ingrediente de sorginte soresciană, adică elegie, umor, tandrețe, și nici repertoriul postmodern de măști terifiante, eventual horror, interiorizat, în ciuda aparentei detașări. Frecvența oximoronică și gesticulația suprarealistă atestă o artă poetică antimelodramă, necalofilă și minimalistă, în siajul poeziei provocatoare a unor Soviany, Marian Drăghici, Mariana Marin, Paul Vinicius ș.a. Atunci când renunță la o prea strictă logică gramaticală, scutindu-și
Cuplul în iarnă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10781_a_12106]
-
basarabeni, cu bine-temperatul Arcadie Suceveanu, președintele Uniunii Scriitorilor moldoveni, cu sensibilul Teo Chiriac, adjunctul său, cu lucidul Vitalie Ciobanu, cu neobositul traducător și poet Leo Butnaru, cu apreciatul Dumitru Crudu (zărit doar câteva clipe înainte de plecarea spre Cricova), cu bucovineanul interiorizat IlieTudor Zegrea, cu evanescentul poet Nicolae Popa, Irina Nechit, alții, comunicarea-comuniunea a fost fraternă și spontană... Nu doar literatura contemporană, ci și cea modernistă a veacului trecut a stat în atenția organizatorilor de la ICR. Blaga a fost omagiat printr-o
Chișinău, primăvara unui alt început by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2495_a_3820]
-
contează cititorii, chiar și cei care merg la cules de căpșuni în Spania. Pentru ceilalți scriitori, e o absurditate. Iar eu le dau perfectă dreptate. Cerința pieței sau a Europei (sunt două instanțe nu radical diferite), dacă nu e asumată, interiorizată, nu valorează nimic. Adevăratul scriitor, cel de vocație excepțională, năzuiește să se exprime pe sine și nu să-i mulțumească, meschin și vulgar, pe alții. Deci, ne întoarcem la dilema inițială, esențială: în această ecuație, cine primează, scriitorul sau cititorul
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]