795 matches
-
Milton Friedman critică relația exprimată de curba Philips și demonstrează că, pe termen lung, inflația și șomajul evoluează independent, acreditînd ideea unei rate "naturale" a șomajului, pe care nici o politică inflaționistă nu poate să o reducă. Pe parcursul anilor '80, datorită internaționalizării economiilor și constrîngerii exercitate din exterior asupra fiecărei economii naționale, guvernele țărilor industrializate și-au concentrat eforturile în primul rînd asupra inflației, considerîndu-se că aceasta provoacă și șomajul, acționîndu-se prin măsuri cum sînt: * controlul prețurilor și salariilor, cu caracter tranzitoriu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
este mai mare decît cea a instrumentelor lor"6. Apoi, impactul politicii monetare și/sau bugetare într-o țară anume variază de la un an la altul, afectat fiind și de modificarea profundă a structurilor monetare și financiare, ca urmare a internaționalizării piețelor și a succeselor inovațiilor financiare. Politica economică trebuie să vizeze, permanent, păstrarea marilor echilibre ale economiei între obiectivele ce pot forma laturile unui "careu magic": creșterea, stabilitatea prețurilor, ocuparea mîinii de lucru și echilibrul extern. Conform principiului lui Robert
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
moderată pentru produsele industriale și sensibilă pentru servicii. Controlul prețurilor este larg contestat, din cauza distorsiunilor pe care le antrenează în materie de prețuri relative. 13.4. VIITORUL POLITICII MACROECONOMICE În ultimul timp, contextul politicii macroeconomice a cunoscut două evoluții majore : internaționalizarea crescîndă a economiilor și dificultățile accentuate ale aparatului productiv. Deschiderea economiilor a progresat foarte mult în ultimele decenii. Creșterea schimburilor comerciale a fost mai puternică decît cea a producției, avîntul investițiilor directe internaționale a fost încă și mai rapid, dar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mecanismele, normele juridice și instituțiile cu caracter național, regional sau cu vocație universală pe baza cărora aceste relații se desfășoară. Această economie mondială este rezultatul unui proces ce a început în secolul trecut o dată cu avîntul luat de schimburile internaționale. Acestei internaționalizări a schimburilor i s-a adăugat internaționalizarea producției, al cărei vector îl constituie firmele multinaționale. Noua strategie a firmelor, desfășurată la scară mondială, s-a însoțit de o internaționalizare a capitalurilor și monedelor. 19.1. INTERNAȚIONALIZAREA SCHIMBURILOR 19.1.1
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
național, regional sau cu vocație universală pe baza cărora aceste relații se desfășoară. Această economie mondială este rezultatul unui proces ce a început în secolul trecut o dată cu avîntul luat de schimburile internaționale. Acestei internaționalizări a schimburilor i s-a adăugat internaționalizarea producției, al cărei vector îl constituie firmele multinaționale. Noua strategie a firmelor, desfășurată la scară mondială, s-a însoțit de o internaționalizare a capitalurilor și monedelor. 19.1. INTERNAȚIONALIZAREA SCHIMBURILOR 19.1.1. Liber schimb contra protecționism După Adam Smith
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
început în secolul trecut o dată cu avîntul luat de schimburile internaționale. Acestei internaționalizări a schimburilor i s-a adăugat internaționalizarea producției, al cărei vector îl constituie firmele multinaționale. Noua strategie a firmelor, desfășurată la scară mondială, s-a însoțit de o internaționalizare a capitalurilor și monedelor. 19.1. INTERNAȚIONALIZAREA SCHIMBURILOR 19.1.1. Liber schimb contra protecționism După Adam Smith, autorul teoriei avantajelor absolute în comerțul internațional, fiecare țară își sporește bogăția specializîndu-se, producînd și exportînd produsele pentru care posedă un avantaj
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de schimburile internaționale. Acestei internaționalizări a schimburilor i s-a adăugat internaționalizarea producției, al cărei vector îl constituie firmele multinaționale. Noua strategie a firmelor, desfășurată la scară mondială, s-a însoțit de o internaționalizare a capitalurilor și monedelor. 19.1. INTERNAȚIONALIZAREA SCHIMBURILOR 19.1.1. Liber schimb contra protecționism După Adam Smith, autorul teoriei avantajelor absolute în comerțul internațional, fiecare țară își sporește bogăția specializîndu-se, producînd și exportînd produsele pentru care posedă un avantaj absolut, generat de costurile de producție inferioare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
el se transformă într-un comerț tot mai "captiv", în sensul că o parte tot mai mare a schimburilor internaționale se efectuează între filiale ale firmelor multinaționale, comerțul internațional devenind astfel, parțial, o "problemă internă" a marilor firme. 19.2. INTERNAȚIONALIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A CAPITALURILOR 19.2.1. Avîntul firmelor multinaționale Toate marile întreprinderi sînt astăzi firme multinaționale sau transnaționale, altfel spus firme compuse dintr-o societate mamă, localizată în țara de origine sau într-un "paradis fiscal", și mai multe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sau companii-mamut, restul fiind state. În noul mileniu, rolul jucat de corporațiile multinaționale este unul de prim plan, dominant, acestea continuînd să își diversifice portofoliul de bunuri și servicii, să creeze și să difuzeze noi tehnologii, plus că procesul de internaționalizare este în continuare unul foarte dinamic. Cea mai mare companie a lumii, Exxon Mobil, depășește PIB-ul nominal al unor țări ca Austria, Danemarca, Grecia, Finlanda, Portugalia, Israel, Chile, Egipt, Cehia, Irlanda, România, Ungaria și lista poate continua. Topul Fortune
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Aceste tipuri de strategii pot urmări atingerea următoarelor obiective specifice: • implantarea locală. Înlocuirea exporturilor printr-o externalizare (implantare) în zona respectivă permite conturarea tarifelor vamale; • reducerea costurilor. Conform acestei optici pot fi avute în vedere: o reducerea costurilor salariale prin internaționalizarea producției în țările unde prețul mîinii de lucru este mai mic; o reducerea prelevărilor fiscale prin implantarea în țările unde povara fiscală este mai mică sau în zone speciale așa-numitele zone economice libere; o reducerea costurilor de transport, producînd
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
culturală; o să urmărească implementarea unei strategii de diferențiere a produselor oferite (un brand solid, inovații și tehnologii noi), element care va oferi avantaje nete în fața concurenților și consumatorilor (a se vedea revoluția tehnologică începută de Apple). 19.2.3. Efectele internaționalizării producției Efectele internaționalizării producției pot fi: a) efecte asupra legilor pieții. O treime din comerțul internațional fiind un schimb intern al firmelor internaționale (comerț "captiv"), el scapă legilor pieții. b) efecte asupra diviziunii internaționale a muncii. Se asistă la valuri
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
implementarea unei strategii de diferențiere a produselor oferite (un brand solid, inovații și tehnologii noi), element care va oferi avantaje nete în fața concurenților și consumatorilor (a se vedea revoluția tehnologică începută de Apple). 19.2.3. Efectele internaționalizării producției Efectele internaționalizării producției pot fi: a) efecte asupra legilor pieții. O treime din comerțul internațional fiind un schimb intern al firmelor internaționale (comerț "captiv"), el scapă legilor pieții. b) efecte asupra diviziunii internaționale a muncii. Se asistă la valuri de delocalizări ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
justifică prin diferențele care se propagă între state privind înzestrarea relativă diferită cu factori de producție. O companie își va externaliza afacerile sau o parte din ele în țara care oferă factorul de producție abundent. Concepte de bază: * crah bursier; * internaționalizarea producției și a schimburilor; * firme multinaționale; * liber schimb; * protecționism; * Organizația Mondială a Comerțului (fostă GATT); * clauza națiunii celei mai favorizate; * protecționism selectiv, protecționism regional și protecționism deghizat; * diviziunea internațională a muncii; * țări dezvoltate și țări emergente; * structura comerțului internațional; * "paradis
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Cooperare și Dezvoltare Economică; * Grupul celor 7+1; * mondializare sau globalizare economică. Probleme de studiat: * Care este caracteristica cea mai pregnantă a lumii de astăzi? * Ce este economia mondială? * Ce este un crah bursier? * Ce importanță și ce consecințe are internaționalizarea schimburilor? Dar a producției? * În ce constă doctrina liberului schimb în comerțul internațional? Cine sînt principalii săi reprezentanți? * În ce constă doctrina protecționismului? Cine sînt principalii săi reprezentanți? * Care sînt avantajele protecționismului? * Care sînt formele protecționismului? * Cum evoluează comerțul internațional
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Cum evoluează comerțul internațional în raport cu producția mondială? Dar cu diviziunea internațională a muncii? * Care sînt orientările comerțului internațional contemporan? * Care este structura comerțului internațional actual? * Caracterizați evoluția firmelor multinaționale în economia contemporană? Care sînt obiectivele lor strategice? * Care sînt efectele internaționalizării producției? * În ce constă, în esență, mondializarea economiei capitaliste? Capitolul 20 SISTEMUL MONETAR INTERNAȚIONAL Internaționalizarea schimburilor necesită mijloace internaționale de plată. Întreaga perioadă de avînt a comerțului internațional a cunoscut, în același timp, un ansamblu de reguli monetare care l-
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
orientările comerțului internațional contemporan? * Care este structura comerțului internațional actual? * Caracterizați evoluția firmelor multinaționale în economia contemporană? Care sînt obiectivele lor strategice? * Care sînt efectele internaționalizării producției? * În ce constă, în esență, mondializarea economiei capitaliste? Capitolul 20 SISTEMUL MONETAR INTERNAȚIONAL Internaționalizarea schimburilor necesită mijloace internaționale de plată. Întreaga perioadă de avînt a comerțului internațional a cunoscut, în același timp, un ansamblu de reguli monetare care l-au și favorizat. A fost mai întîi etalonul-aur (secolul al XIX-lea), apoi sistemul de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
persoanelor și ale societăților și cultivă armonia și împlinirea acestora."8 În ce ne privește, considerăm că globalizarea este un fenomen și un proces complex, caracterizat, în principal, prin: * tendință profundă de regăsire a unității; * creșterea interdependențelor la nivel global; * internaționalizarea schimburilor și a producției; * liberalizarea piețelor; * libera circulație a capitalurilor, informațiilor, persoanelor și mărfurilor; * a treia revoluție industrială și transnaționalizarea tehnologiei; * dominația firmelor multinaționale; * intensificarea concurenței (hiperconcurența) la nivel global; * comprimarea timpului și a spațiului; * afirmarea culturii contractului; * nașterea unei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
accepțiuni, globalizarea apare ca un fenomen dinainte pregătit, în cercuri neoficiale, cu mult timp înainte ca el să devină vizibil. Perioada 1800 pînă la primul război mondial este considerată una în care a avut loc o creștere fără precedent a internaționalizării. Occidentul a introdus în viața de zi cu zi invenții extraordinare precum vaporul cu aburi, calea ferată, mașina cu motor care au înlocuit vechile și lentele mijloace de transport. S-au dinamizat transportul, comerțul internațional, investițiile, precum și procesul migrațional. În
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
continentale, regionale și concurenței acestora. Căci mondializarea se însoțește de o integrare economică și o cooperare instituțională la nivel regional. Care sînt fundamentele economice, sociologice și administrativ-instituționale ale acestui proces? În ultimii ani s-a produs o regionalizare și o internaționalizare crescîndă a producției și a finanțelor, deci atît a economiei reale, cît și a celei monetare. În plus, importanța crescîndă a unor zone și țări avansate sau nou-industrializate a antrenat schimbări majore în diviziunea internațională a muncii, în fluxurile internaționale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cel mai adesea sub forma sporului de profit, a cărui realizare rămîne incertă. c) Orice investiție implică dezafectarea temporară, dar certă, a unor resurse curente (materiale, financiare, de muncă) al căror cost urmează a fi suplinit de efectele nete viitoare. Internaționalizarea crescîndă a vieții economice a făcut ca, În cadrul domeniilor de cercetare economică, domeniul investițiilor internaționale să aibă o pondere mereu În creștere. Aceasta se datorează faptului că investițiile constituie un mijloc important, prioritar În creșterea și perfecționarea capitalului fix care
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
tot mai globalizate . Un produs finit: reprezintă tot mai mult rezultatul combinării unor inputuri materiale și servicii ale căror surse de proveniență sunt tot mai diversificate, fiind localizate În cele mai diferite colțuri ale lumii Motivele cele mai frecvente ale internaționalizării activității industriale și apariția, În cele din urmă, a industriei globale pot fi grupate În patru mari categorii și anume: motive ce țin de oportunitățile strategice ale firmei; dorința de extindere a activității și de cucerire a unor noi piețe
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de experiență organizațională și talent managerial. Dacă se poate afirma că practicile perfectate la nivelul firmei-mamă sunt diseminate către filialele din țară și din străinătate, la fel de adevărat este că dezvoltarea de tip rețea, tot mai integrată În contextul strategiilor de internaționalizare, a permis acumularea de expertiză managerială și organizațională de către firmele-mamă printr-un flux În sens invers, dinspre filialele din strainătate. Contribuția pachetului investițional depinde Însă, considerabil de propriile capacități și competențe tehnologice ale țării-gazdă, necesare utilizării unor tehnologii noi, adaptării
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
factori de influență asupra atractivității investiționale În viziunea diferitor școli economice. 10. Definiți conceptul de model investițional. 11. Descrieți principalele modele investiționale. 12. Definiți conceptul de industrie globală . 13. Descrieți componentele capitalului antreprenorial . 14. Descrieți motivele cele mai frecvente ale internaționalizării activității industriale. 15. În ce constă influența hotărîtoare a competențelor manageriale și organizaționale transferate de CTN asupa competitivității firmelor și performanța economică a țărilor receptoare. Teste-grilă: 1. Acțiunea de investire sub aspect macroeconomic presupune: a) achiziția de bunuri de echipament
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Totalitatea fluxurilor de ISD pe plan mondial sunt generate de corporațiile transnaționale, respectivele fluxuri reprezentînd elementul definitoriu al acestora. Implicarea economică internațională a firmelor se face În mod evident cu renunțarea la piață ca spațiu și mijloc de tranzacționare, prin internaționalizare. Iar internaționalizarea este o consecință firească a procesului de evoluție a unei firme. Cu cît o firmă se dezvoltă mai mult, cu atît va căuta să se diversifice (atît În planul obiectului de activitate, cît și În plan geografic), va
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de ISD pe plan mondial sunt generate de corporațiile transnaționale, respectivele fluxuri reprezentînd elementul definitoriu al acestora. Implicarea economică internațională a firmelor se face În mod evident cu renunțarea la piață ca spațiu și mijloc de tranzacționare, prin internaționalizare. Iar internaționalizarea este o consecință firească a procesului de evoluție a unei firme. Cu cît o firmă se dezvoltă mai mult, cu atît va căuta să se diversifice (atît În planul obiectului de activitate, cît și În plan geografic), va căuta să
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]