1,803 matches
-
apropie personajul blecherian de Antoine Roquentin, personajul lui Jean-Paul Sartre din celebrul roman cu același nume, deoarece ambii eroi trăiesc acest sentiment ca fiind rezultatul existenței însăși. În al doilea rând, Blecher este heideggerian, sfârșitul Întâmplărilor deschizând lungul șir al interogațiilor despre moarte privită din perspectiva celui aflat în deplinătatea vieții sale. 4.2. Inimi cicatrizate sau discurs despre suferința impusă de boală 4.2.1. Personajul blecherian sau ipostaza de a-fi-întru moarte Romanul Inimi cicatrizate are ca moto un citat
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
că Blecher renunță să gândească ființa într-o ființare anume. Regimurile existențiale pe care le propune autorul sunt atât de variate, încât discursul său narativ pare a avea un singur scop: ,,rebotezarea fenomenologică a omului"268. În Inimi cicatrizate, orice interogație referitoare la ființa sa devine interogație referitoare la timp. Personajul blecherian este gândit pornind de la timp și, am adăuga, de la timpul pe care îl mai are. Imaginea timpului care se scurge, și implicit a omului gândit în asemenea context o
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
într-o ființare anume. Regimurile existențiale pe care le propune autorul sunt atât de variate, încât discursul său narativ pare a avea un singur scop: ,,rebotezarea fenomenologică a omului"268. În Inimi cicatrizate, orice interogație referitoare la ființa sa devine interogație referitoare la timp. Personajul blecherian este gândit pornind de la timp și, am adăuga, de la timpul pe care îl mai are. Imaginea timpului care se scurge, și implicit a omului gândit în asemenea context o avem încă din primele pagini ale
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Moartea lui Quitonce, ca de altfel a tuturor personajelor care vor urma, are rolul de a îngheța afectiv sentimentele lui Emanuel. Același efect îl produce aupra lui Aschenbach, personajul din Moartea la Veneția, al lui Thomas Mann, dispariția tinerei fete. Interogația din finalul romanului Muntele vrăjit, al aceluiași autor: ,,oare din această sărbătoare a morții, din pârjolul netrebnic care a incendiat de jur împrejur cerul acestei înserări ploioase, se va înălța într-o zi dragostea?"276, trădează, în fapt, aceeași lipsă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
pe săptămînă și mîncam același lucru cu ceilalți, m-am Îngrășat 6 kg și mă simțeam Îngrozitor. Doctorul Paskowitz era uimit. Încerca să dovedească cît de sănătoasă era pentru toată lumea o dietă compusă din mîncare naturală (contrazicea prejudecățile convenționale prin interogația „Cum poți fi plin de viață dacă te hrănești cu mîncare moartă?”) și eu nu mă potriveam În teoria sa. Mă prinsese entuziasmul unei diete naturale și mă așteptam ca experimentul să funcționeze. N-am trișat mîncînd noaptea pungi cu
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
instructiv-educațional, incipient, într-o societate ce nu și-a consumat, pe deplin, modernitatea. Când spun acest lucru, am în vedere cele două tentative istorice de modernizare a României liberal-capitalistă și comunist-etatistă -, prima brutal întreruptă, a doua funciarmente eșuată. Tranziția atitudinală. Interogații, opțiuni, ipoteze În contextul unei necesare și posibile tranziții atitudinale, cercetarea partidelor și ideologiilor din România postcomunistă ridică anumite întrebări. O primă întrebare ar fi următoarea: ce fel de partide și ideologii există și cum interacționează acestea într-o societate
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
proiect" și, mai ales, înșelătoare și periculoase. Analiza "deficitului ideologic" și remodelarea ideologicului evoluează, așadar, pe fondul confruntării gândirii științifice și filosofice cu două tipuri de abordare: (neo) pozitivistă, inspirată de universalismul și determinismul raționalismului modern și hermeneutică, expresie a interogațiilor, redefinirilor și invențiilor ce frământă spiritualitatea modernității târzii. În timp ce cunoașterea pozitivistă și obiectivantă a servit drept bază de legitimare sistemelor stabile și realizării consensului, hermeneutica, înțeleasă ca o cercetare a "fenomenului comprehensiunii" și recunoaștere a falimentului determinismului hiper-raționalist, a îndreptat
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2001. </ref> identifică pentru mass-media: funcția informativă; funcția corelativă; funcția continuativă; funcția de divertisment și amuzament; funcția mobilizatoare. Noile sisteme media sunt diverse și livrează cantități copleșitoare de informații, pentru consultarea cărora cetățenii depun minimum de efort. Rămân, desigur, toate interogațiile cu privire la capacitatea indivizilor de a filtra informația primită astfel încât să evite sau să reducă riscul de a-și însuși informații denaturate voit sau nu. Intens dezbătută pe alocuri, ideea unei legi a presei a generat tensiuni ce nu se atenuează
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
se solicite afilierea. Departe de asta, anul 2010 a accentuat direcția prefigurată în anul anterior. Manifestările și consecințele în plan strict jurnalistic sunt prea proeminente pentru a fi justificată vreo prezentare a lor aici. Concomitent însă, au apărut nu doar interogații și îngrijorări, ci și consecințe în zona politicului. Se pune întrebarea: care să fie miza esențială a acestei înfruntări care capătă proporții epice? Interese economico-financiare? Acestea au existat întotdeauna, cel puțin la aceeași intensitate. Încrâncenări viscerale? Nici acestea nu au
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
și exploatează cu artă momentele de mare tensiune psihică. Participând afectiv la povestire, el învăluie oamenii și întâmplările într-un umor fin, superior, venit din sesizarea aspectului oarecum comic al comportamentului și zbaterii omenești, sau intervine direct în text cu interogații, exclamații, ironii, diatribe, incriminări, atunci când sunt încălcate brutal, cu cruzime, normele firești ale dreptății și moralei. Depărtându-se de recuzita proprie scrierilor de Curte, de retorica bizantină, cronica are un aer natural, frust și realist. Dimensiunea orală este dată în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
din grădina mea (1983). Proza narativă este - ca, de altfel, și poezia și eseistica - eminamente meditativă. Lirice, prin autoproiecția în fabulos, prin subiectivitate în genere, piesele ce compun Cele patru anotimpuri (1977) narează aventuri cerebrale, devenind implicit moduri ale unei interogații. Într-o capelă cufundată în întuneric, ochiul descoperă, în lumina chibriturilor, roiuri de fluturi. Desenele de pe aripile fluturilor le reproduc pe cele din vitralii. Ridicați în aer, viermii înaripați execută un dans bizar, halucinant, dând un spectacol de o frumusețe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
au dezvoltat cu monarhia de o varietate covârșitoare au marcat decisiv istoria statelor europene. 2.1. Suveranitate și separația puterilor în Evul Mediu 43 "Să fie oare adevărat că Evul Mediu n-a cunoscut conceptul de suveranitate?" De la această incitantă interogație pornește într-o recentă lucrare Michel Senellart 44, în discursul asupra regimenul-ui medieval. Răspunsul său este fundamentat pe noțiunea de suveranitate (superioritas) apărută mult mai devreme decât se credea -, care a constituit obiectul unei reglementări juridice și instituționale, în perioada
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Înțelegerea celor spuse, dezvoltarea atitudinii de ascultare etc.; dezvoltă abilitatea de a folosi tot felul de structuri lingvistice În manieră flexibilă precum: omonime, sinonime, antonime, formele de singular și plural, sensul propriu și figurat, similitudini și deosebiri, prepoziții, conjuncții, locuțiuni, interogații etc.; Linda Hagood, profesor de educație specială la TSBVI Outreach Texas, În lucrarea cu titlul “Conversația fără limbaj: Cum să construim interacțiuni de calitate la copiii cu surdo cecitate“ este de părere că pentru copiii cu abilități limitate de limbaj
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
unei idei prin gesturi. Din limbajul mimico-gestual lipsesc anumite categorii morfologice cum ar fi: articolul, numeralul, instrumentele gramaticale etc.Verbul are doar prezent, trecut și viitor,nu există categoria de mod, imperativul este transpus prin expresia feței, la fel și interogația și exclamația, nu se face distincția dintre pronumele și adjectivul posesiv, genurile sunt indicate prin „mama” și „tata”. În limbajul mimico-gestual, ochii servesc În a arăta persoana care vorbește, pe sine se arată cu degetul și despre cine se vorbește
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
sunt purtate de o nebuloasă aspirație spre afirmare socială, de o puternică dorință de a trăi intens. În fuga permanentă de monotonie și plictis, de involuție biologică și de conștiința morții, „sensul unic” al vieții este satisfacerea instinctului vital, fără interogații și angajări. Însă această cale nu neutralizează obsesia unui „altceva” nedefinit. Autorul folosește o formulă epică modernă, structurându-și cartea în trei părți, cu trei naratori - Povestește ea..., Povestește el..., Și acum autorul. Scris în alt registru, romanul Fericirea nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285406_a_286735]
-
formulat, între altele, întrebări semnificative despre actualitatea poetului și publicistului, noi perspective critice de abordare a operei literare, inclusiv a segmentelor abia acum recuperate, sau a conturat interesul asupra relevanței unei biografii complete și autentice, ca să amintim doar cîteva dintre interogațiile cercetătorilor, ale căror răspunsuri însă fie se lasă așteptate, fie au rămas la stadiul unor propuneri mai mult sau mai puțin întemeiate. Neîndoielnic că, pragmatic vorbind, asemenea întâlniri amenințate nu o dată de redundanță și festivism își propun, declarativ, schimbări radicale
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
exterioară, de "dispută", a polemicii filosofice ("polemica în calitate de judecată culminează cu Nietzsche") și cea "interiorizată", care rezidă în dinamica evolutivă a conceptului, așadar în calitate de "proces" culminând cu "dialectica hegeliană". Prima spune autorul este exclusivă: afront universal, a doua inclusivă, prin interogație rațională." Indisociabilitatea acestei subtile și intime legături demonstrează caracterul dialectic (ca metodă de aflare și impunere a adevărului), eristic (ca artă de a purta disputa uzând de o argumentație subtilă și de artificii retorice) și sofistic (dat de întrebuințarea în
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
vă puneți, invariabil, ca un barometru nedres, e lipsa din mintea dumneavoastră luminoasă a urâtului simț critic, care împiedică pe român să se înnămolească într-o doctrină, până la nas". În scrisorile deschise argheziene există o recuzită retorică specifică, din care interogația, exclamația, epitropa și anafora sunt figuri predilecte, mărci ale unei oralități aparent spontane, care imprimă discursului accentele unui monolog teatralizat. Fie că este ironic aluzivă (" Cine v-a împins să vă opriți la mine și să-mi afirmați [...] o iubire
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Nu sunteți dumneavoastră acel A.C. Cuza care afișa pe vremuri un liber-cugetism naiv și cam găgăuț?)" sau, în sfârșit, trece din regimul dedublării în cel al transparenței, imputând interogativ ("De ce pentru articolele mele să trageți la răspundere pe colaboratorii mei?"), interogația are, la Arghezi, o funcție complementară pe de o parte relevă tensiunea emoțională și dinamismul participării la dialog, iar pe de altă parte, grație conținutului virtual (acuzație, reproș, resentimente etc.) pe care îl transmite, accentuează, printr-o tehnică subsidiară, simulând
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
încolo, devansează concluzia subiectivă, prin generalizare, din final: "Spiritul meschin al popilor a fost întotdeauna înclinat spre jignirea celorlalți, spre stăpânirea spiritului public [...]. Trebuie însă statul să patroneze aceste apucături, această minoritate stupidă și mânjită?"189. Aici, forța asertivă a interogației retorice amplifică agresivitatea inferenței polemice, prelungind-o prin uzul epitetului descalificant. În planul dialogismului retoric, acuza tranșantă echivalează cu deconspirarea brutală a falsului și imposturii, ca un act justițiar căruia lectorul trebuie să i se solidarizeze. Din perspectiva ideologică a
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
din nou, ideea că interesele grupului sunt mai presus decât interesele individuale. Pluralul persoanei întâi de altfel, marcă a discursului polemic eminescian, întărește în text aceeași convingere. O altă tehnică frecvent uzitată este cea a simulării ignoranței sau naivității, prin interogații retorice ce reactivează, deopotrivă în mintea preopinentului și a lectorului-jurat, un răspuns cvasi-cunoscut, bazat pe un adevăr incontestabil. La acuzațiile liberalilor că Partidul Conservator, monopolizând scena politică românească de-a lungul istoirei recente, a comis o serie întreagă de erori
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și de metodă în cercetare, vidul conținuitstic, mascat de forme promițătoare, falsul progres, sincronizarea forțată cu apusul etc., adică tot atâtea metehne ale politicii liberale. Textul în sine, destul de amplu, poartă marca unei oralități de tribună, uzând din abundență de interogații, exclamații, false îndemnuri și încurajări, prescripții, verdicte etc. (de altfel, următoarea indicația metatextuală: "Această încercare critică, să nu se uite, era menită a se citi ca o conferență la Ateneul român", indiferent de autenticitatea ei, plasează discursul în sfera oratoriei
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a cărui forță persuasivă rezidă în intensitatea asertivă a enunțării. Într-un pasaj de acest fel, violența acuzațiilor este atenuată de suita interogativă. E o stratagemă prin care polemistul se sustrage atacului direct și pasează, subtil, lectorului această sarcină. Aici, interogația retorică incită la ofensivă, mizând pe reacția rațională a oricărui receptor care-și reprezintă indicibilul printr-o evidență. "Naționaliștii nu pierd niciun prilej ca să speculeze pentru ochii prostimii ceea ce prostimea nu știe, și cu o seninătate imbecilă, dacă n-ar
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
inserție într-un singur paragraf a noțiunii de apărare ("apăr", "mă apără", "nu-mi fac apărarea mea", "această apărare ne privește") combinată cu asertivitatea retorică prezentă prin cele mi importante figuri ale sale (hiperbatul, preteriția, protestarea de bună credință, acumularea, interogația oratorică, expresia hiperbolică)301, accentuează dimensiunea pragmatică a expunerii; secvențele argumentative propriu-zise, cele narativ-descriptive, inserții metadiscursive, toate vizează persuadarea lectorului sensibil atât la evidențe, cât mai ales la montura artistică a textului privit global. Practic, dialogismul este indisociabil de ceea ce
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Din primăvară până în toamnă. În acest registru, Arghezi (dacă, ignorăm, desigur, tema în dezbatere, și anume refuzul de a accepta compromisul politizării bisericii ortodoxe, și privim doar intensitatea afectivă a discursului, vehemența criticii și poza retorică, dată de exclamații și interogații de mare forță persuasivă, dar și de unele accente arhaice ale exprimării) ne apare ca avatar al publiciștilor pre și postpașoptiști: "Dusu-s-a vreodată Sinodul la poporul din care a ieșit, cocoșat și moale de picioare, ca un avorton
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]