1,350 matches
-
prin ședințe individuale, cât și prin ședințe de grup. De serviciile de consiliere psihologică beneficiază toți tinerii încadrați în centrul nostru, dar și părinții acestora sau persoanele care se ocupă de îngrijirea lor. Tehnicile folosite în cadrul consilierii psihologice sunt: tehnica interogativă, tehnica ascultării, tehnica tăcerii, tehnica reflectării, tehnica sumarizării, identificarea temei, exprimarea afectelor, modelarea afectelor, interpretarea. Prin consiliere psihologică încercăm să ajutăm tinerii în rezolvarea problemelor cu care se confruntă, dezvoltarea unor comportamente care să le permită să se integreze socioprofesional
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
unde puteau să se plaseze în acea seară. Cei cinci rămași se priveau unii pe alții din felurite unghiuri morale de vedere. Gonzalv fixa insistent pe Ioanide spre a-i Linge-blide (fr.). smulge știrea, în vreme ce acesta, ignorîndu-l, se uita discret interogativ în ochii lui Saferian, care voia să spună cu clătinări blânde din cap că doctorul Rapig Sahazizian și nepotul său Kevorg sosise, așa că o încercare cu privire la Sultana se putea începe. Ioanide părea a înțelege ceea ce clipea din ochi Manigomian. În
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
complice. - Sunt oricând gata să-ți dau un sfat bun. - Ce sfat? ripostă fata disprețuitor. Vreau să scap de chinul acesta. Te rog să vii cu mine. Arhitectul nu îndrăzni a mai cere lămuriri cu vorba, deschise numai ochi mari, interogativi. - Tata a chemat un cunoscut al nostru, un doctor, care a venit cu un nepot, Kevorg. Doctorul zice că trebuie să mă mărit și-mi propune pe nepotul său. - Nu știam de asta, minți moale Ioanide, care însă eraperfect în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Tudor Ioanide ia salariu la dumneavoastră, insistă arhitectul. Vânzătorul, care n-avea figura obișnuit comună a băieților de prăvălie, părând mai curând un mărunt intelectual, trădă o mică ezitare. Într-o ușă din fund se ivi un om cu priviri interogative, atras de conversație, un personaj inedit în comerțul de cafele, după stofa hainei, după părul scurt și ochelari, arătând a austriac sau german. - Domnul întreabă, zise vânzătorul către el, dacă avemun impiegat Tudor Ioanide. Individul cu ochelari scrută pe Ioanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în pupilele lui unele sclipiri de inteligență. - Ce fel de afacere? - Păi, spuse ofițerul alunecând firesc de la planul misticla cel real, cafeaua spune adevărul. Ți s-a oferit o afacere bună prin mine. G. Călinescu Hagienuș se uită la toți interogativ. Petrișor își mută scaunul lângă locul tatălui său și, prin mișcări insensibile, ceilalți se strânseră astfel în jurul orientalistului încît acesta se afla ca și arestat într-un cerc. Petrișor continuă: - O persoană a văzut cavoul mamei făcut de dumneata la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
retragă din sfera cunoașterii definițiile date și să le plaseze, cu acordul celor ce le dăduseră, în sfera opiniei, a ceea ce e aparent. Ce rost are truda lui Socrate, de vreme ce nu are ca rezultat o definiție așteptată? După atăta efort interogativ încă ne aflăm în ipostaza de a știi că nu știm nimic. Atunci la ce bun efortul interogativ dacă nu e urmat de o reușită în planul cunoașterii? Recunoașterea opiniilor ca opinii și distincția între filosofi și filodocși este esențială
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
opiniei, a ceea ce e aparent. Ce rost are truda lui Socrate, de vreme ce nu are ca rezultat o definiție așteptată? După atăta efort interogativ încă ne aflăm în ipostaza de a știi că nu știm nimic. Atunci la ce bun efortul interogativ dacă nu e urmat de o reușită în planul cunoașterii? Recunoașterea opiniilor ca opinii și distincția între filosofi și filodocși este esențială. Este o pregătire pentru cunoaștere, o epurare a minții de părere, o purificare a ei în vederea primirii adevărului
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
timpului său. Apoi se găndește care e rostul acestei splendori. Găndul său devine din ce în ce mai alarmat, mai negator. Defrișează într-una, aruncă la pămănt ceea ce părea trainic, valoros: bogăția, fastul, gloria, ba chiar și înțelepciunea și știința. Dacă pănă acum entuziasmul interogativ condusese demersul, de acum se instalează ura, ca premisă a despărțirii: „Atunci am urăt viața căci nu mi-a plăcut ce se face subt soare.” Dacă începi să îți urăști viața, nici munca aceea care ți-o umpluse de sens
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
își are temeiul numai în pizma unuia asupra altuia. Și aceasta este deșertăciune și goană după vănt.” Acum că planul fizic (subt soare) și-a descoperit subțirimea, e firesc ca deznădejdea să ia locul oricărui entuziasm, chiar și a celui interogativ. Interogațiile însă, problematizările nu sunt sterile, deși pustiitoare sunt. E ca și cum certitudinile descoperite ca false ar fi incendiate sub laserul îndoielii. În urma lor n-ar rămăne aparent nimic, dar solul abia acum ar deveni fertil iar rădăcinile interogațiilor abia acum
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
cu inimă bună vinul; căci de mult a găsit Dumnezeu bucurie în ce faci tu acum.” Viața devine o enclavă a faptei, o insulă a făptuirii, o oportunitate care trebuie asimilată. Din nou conexiunea la entuziasmul inițial, cel premergător demersului interogativ, a fost posibilă, acum finitudinea vieții a fost asumată, iar deznădejdea transgresată, de vreme ce am convenit că toate sunt daruri divine de care nu poți decăt să te bucuri. „Tot ce găsește măna ta să facă, fă cu toată puterea ta
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
de determinări tematice, modale și formale, relativ constant și transistorice’’. Cel care adoptă modelul teoretic propus de Genette la noi, pentru a-l aplica unei astfel de cercetări este Ioan Vultur, pentru care proiectul comunicativ fantastic este definit ca interacțiune interogativă între subiectul produselor și cel receptor care vizează provocarea lectorului să soluționeze și să caute, prin dezvoltarea unei structuri de contrast antinomice, paradoxală în raport cu cunoașterea comună. Iar, frontierele fantasticului (fabulosul feeric, miraculosul mistico-magic și superstițios, ocultismul inițiatic, literatura științifico fantastică
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
îmi joc nu viața, ci eternitatea, nu împlinirea sau ratarea, ci mântuirea sau damnarea mea, cel care pune întrebarea și mă judecă se pierde într-o indeterminare supremă. Cu cât sânt mai mari miza, răspunderea și vina, cu atât instanța interogativă îmi este mai neclară. La drept vorbind, eu nu mi-l pot reprezenta nicicum pe cel care mă întreabă, așa cum nu-mi pot reprezenta circumstanțele interogării și așa cum criteriile de judecare îmi rămân neștiute. Pedeapsa, oricât de strivitoare ar fi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înlocuirea literelor ș și ț cu sh sau tz e pe cale de dispariție în mesaje, dar văd că a trecut în mediul real la numele unor poeți. Semnele de punctuație nu preocupă intelocutorii și de aici unele confuzii între propozițiile interogative și cele afirmative. Multe ar mai fi de zis, dar „tr sa plc, mai vb”! În final, „ms pt atenție, vă sal al dvs...” Femei, femei... e lumea plină de reviste Înainte vreme nu apăreau reviste pentru femei. Sau, dacă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
celui care Întreabă 16. Eul autentic, scrie Ricoeur, „se constituie prin actul Întrebării”17. Răspunsul implicit la Întrebările repetate, sincopate, ale eului Îl formează confesiunea. Firește, „chestionările” sale provin dintr-o mare incertitudine, din dorința clarificării și a cunoașterii. Eul interogativ acționează ca o ființă pentru care există problema ființei, a existenței 18. Incapabil să-și asume până la capăt responsabilitatea de centru al construcției, eul se mărginește la Întrebare și la promisiunea răspunsului. Eșecuri sigure, eșecuri de fiecare clipă, incorporate celei
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
8. Constrîngerea patternurilor culturale sau convențiile gestualității O altă direcție fertilă de investigare a limbajului gestual ar fi pro-blema convenționalizării, existentă și în limbajul verbal: de la un sens literal inițial (sensul descriptiv al lui C'est une bonne journée sau interogativ al lui How do you do ?) s-a ajuns prin convenționalizarea unei implicații conversaționale la Bonjour sau How do you do ca simpli indicatori de salut. Această convenționalitate a fost relevată la modul comic de Balzac (La peau de chagrin
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al mitului o înviere într-o lume misterioasă de apoi? Unica posibilitate, făgăduită în mit, a unei asemenea speranțe escatologice trebuie să fi trezit interesul omului din perioada elenismului. Incapacitatea religiilor antice greco-romane de a oferi un răspuns îndestulător acestui interogativ palpitant al omului au determinat orientarea acestuia spre noile forme de credință, a căror forță de atracție era sporită continuu de natura misterioasă și neobișnuită al ceremonialului de inițiere. Ceremonialul părea un ecou din viața de dincolo, iar acestuia i
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
atenția este orientată spre identificarea resurselor mobilizabile pentru fiecare competență, delimitarea resurselor pentru categoriile de cunoaștere: cunoștințe declarative (date semnificative, informații, concepte), cunoștințe procedurale (de aplicare, de precizare a cauzei unui eveniment, de transformare a unei fraze afirmative în una interogativă), cunoștințe de comunicare și colaborare (a ști să fii, a asculta un interlocutor, a transmite un mesaj). 3.5. Condiții de implementare Pornind de la acest model de proiect conceptual general, ca aplicare a paradigmei actuale a curriculumului centrat pe competențe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în situații dificile, dramatice, dar găsind mijloace de compensare, comutare a interesului sau a nivelului de acțiune. Metode de educație propriu-zisă, cu valențe în autoeducație Educația intelectuală • Studiul individual • Metodele de explorare • Metodele de comunicare • Metodele de reflecție personală • Metodele interogative • ReCategorii Metode și procedee Metode de educație propriu-zisă, cu valențe în autoeducație zolvarea de probleme • Tehnicile de lectură • Observarea independentă • Simularea • Experiența cognitivă • Exercițiul • Proiectul • Tehnicile de creativitate • Tehnicile de prelucrare și structurare mentală • Reflecția Educația morală • Explicația • Tehnici de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
material elastic, de formă cilindrică (eventual protejat suplimentar într-o carcasă metalică); e) partea cilindrică ce adăpostește rezervorul; f) umplere prin pompare; g) ușor; h) relativ casant; i) culoare uni. Alături de „înregistrarea atributelor", de mare răspândire se bucură și lista interogativă elaborată de Alex Osborn (anexa 9 ). Lista de întrebări (interogativă sau de verificare) este un instrument pentru stimularea imaginației creatoare, „Actele creative ale inteligenței" (întrebările), sunt grupate în nouă categorii: alte utilizări, adaptare, modificare, mărire, combinare, micșorare, înlocuire, reorganizare, inversare
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
carcasă metalică); e) partea cilindrică ce adăpostește rezervorul; f) umplere prin pompare; g) ușor; h) relativ casant; i) culoare uni. Alături de „înregistrarea atributelor", de mare răspândire se bucură și lista interogativă elaborată de Alex Osborn (anexa 9 ). Lista de întrebări (interogativă sau de verificare) este un instrument pentru stimularea imaginației creatoare, „Actele creative ale inteligenței" (întrebările), sunt grupate în nouă categorii: alte utilizări, adaptare, modificare, mărire, combinare, micșorare, înlocuire, reorganizare, inversare. Astfel întrebările cu care asaltăm obiectul de cercetare se întretaie
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
pentru stimularea imaginației creatoare, „Actele creative ale inteligenței" (întrebările), sunt grupate în nouă categorii: alte utilizări, adaptare, modificare, mărire, combinare, micșorare, înlocuire, reorganizare, inversare. Astfel întrebările cu care asaltăm obiectul de cercetare se întretaie oferind posibilități multiple de abordare. Lista interogativă a lui Osborn se folosește neapărat în condiții de evaluare suspendată, deși brainstorming -ul nu apelează întotdeauna la ea. Listele își mai găsesc utilizarea în tehnicile de relaționare forțată între elemente, obiecte, idei, funcții și calități ale unor lucruri. Acestea
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
în identificarea soluțiilor și în realizarea practică a obiectului propus; Activități de învățare: exercițiu de relaționare forțată: scrieți pe tabla o listă de obiecte. Cereți elevilor să le combine în diferite moduri pentru a crea un nou produs. aplicarea listei interogative a lui Osborn asupra ideii găsite (anexa 9); exersarea originalității; aplicație practică: „Invenția mea” - realizarea obiectului găsit (eventual doar din hârtie, alegând tehnica de lucru și tipurile de hârtie necesare). creativitatea promovată în familia și școală (barieră sau stimul)Vreau
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
forțe; să persevereze în identificarea solțiilor și în realizarea practică a obiectului propus; exercițiu de relaționare forțată: scrieți pe tabla o listă de obiecte. Cereți elevilor să le combine în diferite moduri pentru a crea un nou produs. Aplicarea listei interogative a lui Osborn asupra ideii găsite; exersarea originalității. Obiecte utile „Invenția mea” creativitatea promovată în familia, școală și societate (barieră sau stimul) să conștientizeze necesitatea dezvoltării propriului potențial creativ; să constate studiu de caz - „Locul I” discuții referitoare la aspecte
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
pentru a le pune în aplicare. Puteți să împărțiți clasa în grupe, dacă elevii lucrează la mai multe din ideile listate. b. Îmbunătățiți și refaceți ideile. c. Împărtășiți soluția clasei sau soluțiile individuale pentru rezolvarea problemelor clasei. Anexa 9 LISTA INTEROGATIVĂ (DE VERIFICARE) (a lui Alex Osborn) ALTE UTILIZĂRI Ce alte utilizări ar putea avea în forma actuală ? În ce alte produse ar putea fi utilizat materialul meu ? Dacă ar fi modificat ? Ce putem face cu deșeurile ? ADAPTARE Cu ce seamănă
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
să judecați Cine merită să fie ales șef al statului? Cine este omul pe care țara poate conta? Cine este în măsură să asigure stabilitatea, de care se leagă toate speranțele noastre? • schemă rezultativa. Deși timpul verbal este prezent, forma interogativa a propozițiilor ne determină să menționam folosirea implicită a modalității aletice (pouvoir être) în sintagma "cine este omul" și a modalității actualizante (pouvoir faire) în sintagma "cine este în măsură". În ceea ce privește aspectualizarea, se observă o anume ambiguitate în cadrul procesului identitar
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]