2,191 matches
-
antrenează în aventura componistică, pentru ca de aici să înceapă drumul unei cariere fabuloase de compozitor celebru de muzică ușoară. A debutat cu melodia „De-ai fi tu salcie la mal” pe care o va cânta inegalabil și cu strălucitor succes interpreta Mihaela Mihai. Cu această melodie, orizontul muzical al muzicii ușoare românești este cucerit definitiv de către tânărul artist Horia Muculescu. Anii s-au adunat în urma muzicianului și odată cu ei, marile bucurii ale muzicii, care au zidit perete între satisfacții și multele
HORIA MOCULESCU. FAPTELE MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382578_a_383907]
-
Noni, președintele Cenaclului „Lectura”, George Militaru, Costel Ghiță, Octavia Crăciun, Elena Trifan. Farmecul poeziei a fost sporit de cel al muzicii de diferite genuri interpretate de persoane de vârste diferite: maestrul flautului Maxim Nicolae, care a asigurat și fundalul sonor, interpreta de muzică populară Georgeta Vasile Măsură, Ansamblul de copii al Școlii de Muzică „Cristea Zalu” din cadrul Asociației Culturale „Bucuriile Muzicii”, București. George Militaru a prezentat cartea „Libertatea gândului de a scrie, publicistică, interviuri, note literare, almanahuri, reviste 1990-2015”, pe care
TRIBUNA SCRIITORILOR FĂRĂ PREJUDECĂŢI, EDIŢIA A III-A, MAI 2015, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382652_a_383981]
-
Bogardo. Dar de viață neînduplecată de nimic să izbucnească, de viață chemată la libertatea de alinare ori patimă a visului. Nimeni nu cântă aceste compoziții mai fin și nestemat ca Stela Enache. Asemenea iubirii râului cu livada, în vocea sensibilei interprete Stela Enache se iubesc vibrația viorii cu mângâierea arcușului. E o iubire cosmică, spirituală...! Nu se semnifică nimic vertiginos în urcarea vocii Stelei Enache până la înaltul omenescului, această voce e un zbor de aripi delicate până la visul desveșmântat de omenesc
FLORIN BOGARDO. IUBIREA RÂULUI CU LIVADA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384123_a_385452]
-
în șir. Și cum nu se putea ca distinsa Doamnă TOAMNA să nu aibă un trubadur să-i cânte de dor și inimă albastră, Marcel Iorga ne-a adus o frumoasă romanță „Minunile toamnei” - versuri: George Popovici, cântată de o interpretă ce a-mpărțit scena cu vedete internaționale precum CC Cath și Paul McCartney, remadcabila soprană Doina Moroșanu, care a impresioinat prin verva încă tinerească și grația artistei complete. Trofeul „CRIZANTEMA DE AUR” a fost câștigat de concurenta din Republica Moldova (Chișinău) TATIANA
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
un tânăr carismatic, cu o voce puternică, dar care nu a reușit să dea melodiilor... dulceața romanței pătimașe: „Nu se poate” Muzica Henry Mălineanu, versurile Mircea Ionescu Quintus. La Premiul II am avut ocazia să ascult o mare doamnă, o interpretă cu har și mult suflet, distinsa Raisa Bârnaz (din Orhei - Republica Moldova) care a impresionat atât prin interpretare, lăsând să picure nostalgic note nostalgice, fiindcă voicea domniei sale o situează printre cele mai autentice cântărețe ale geniului „Romanța sufletului”, iar melodiile „Amintiri
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
fi în viitor primitoare filele unei noi ediții a cărții mele „Timp fără ani. Oglinzile unui veac”. Mai sunt și alte diverse motive pentru care am renunțat la zugrăvirea portretelor în cuvinte ale câtorva artiști, cum este cazul regretabil al interpretei Raveca Săndulescu, pentru care a insistat, de asemenea, maestrul Benone Sinulescu, spunându-mi despre ea că este „o uluitor de sensibilă doinitoare a Banatului și Ardealului”. „Am apreciat-o”, a adăugat maestrul „atât ca artist cât și ca om, a
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
numai că fascinanta artistă s-a retras totalmente din lumea muzicală și nu dă curs niciunei soliocitări de interviu, sau măcar unei scurte convorbiri din care să se poată țese un fragment de prezentare a ei. Am apelat și la interpreta Ileana Constantinescu, rugând-o să mă ajute pentru demersul întâlnirii cu artista Raveca Săndulescu și mi-a spus, că nu este cu putință pentru nimeni de a purta o discuție cu ea, nici măcar telefonic. Este foarte regretabilă și absolut neînțeleasă
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
stat, pe rând, alături, în această piesă, e umbrit. Dimpotrivă! Prezența lor, a fiecăreia, l-a ajutat pe Piersic să găsească nuanțe diferite de interpretare și, uneori, chiar momentul potrivit pentru replici. Am văzut spectacolul și cu Emilia Popescu - prima interpretă a rolului Juliette - și cu Medeea Marinescu, cea care este acum titulară pe această paritură. Fiecare a dăruit personajului nuanțe diferite și, mai ales, fiecare dintre cele două a avut înțelepciunea și bunătatea de a-l lăsa pe Piersic să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93007_a_94299]
-
mai ales hit-uri: ”No more tears”, ”Fall in love tonight”, ”Un vis” (14 milioane de vizualizări pe you tube), ”My passion”, ”Sad eyes”, ”Fără el”, ”Capu sus”, ” Singuri în doi”, ”Floare la ureche”. Extrem de inspirată a fost invitarea remarcabilei interprete Anastasia Lazariuc, mai ales în condițiile în care organizatorii din alte localități, din motive obscure (probabil nu prea sînt familiarizați cu acest gen), ocolesc vedetele muzicii ușoare. Iar Anastasia este din toate punctele de vedere, un star: a absolvit liceul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93274_a_94566]
-
1959 în comuna Dăești), scriitoarea Titina Nica-Țene (născută la 10 iulie 1944 în comuna Șușani), preotul scriitor Virgil Oprescu-Runceanu (născut la 12 iulie 1959 în comuna Runcu), economistul și politicianul Iulian Comănescu (născut la 19 iulie 1939 în comuna Vaideeni), interpreta cântecului popular românesc Nineta Popa (născută la 19 iulie 1959 în comuna Boișoara), academicianul Mugur Constantin Isărescu (născut la 1 august 1949 la Drăgășani), folcloristul și etnologul Gheorghe Deaconu (născut la 22 august 1944 în comuna Ciofrângeni, județul Argeș), profesorul
VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
-
pe un copil. Mai mult de atât, trăiesc o bucurie aparte când știu că trei dintre aceștia sunt din generația mea, 1959: preotul scriitor Leon Dură, născut pe 9 iulie, preotul scriitor Virgil Oprescu-Runceanu, născut pe 12 iulie și marea interpretă a cântecului popular românesc, lovișteanca Nineta Popa, născută pe 19 iulie 1959, eu fiind născut patru luni mai târziu, la 12 noiembrie, și împlinind, ca și aceștia, în 2014, o vârstă „semirotundă”, 55 de ani. Structura volumului este simplă. După
VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
-
la rându-i de cântec, mai mult decât de oricare dintre izvoarele documentare, istorice și culturale. Spicul grâului, frunza viței de vie, turnurile crenelate ale cetății lui Menumorut, Crișurile și peștii reprezintă simbolurile Crișanei cântate de peste patruzeci de ani de interpreta de muzică folclorică Viorica Flintașu. De aceea, cântecul e un simbol spiritual subsumat celorlalte. Cu Viorica Flintașu, Crișana cântă, Crișana visează, Crișana muncește, Crișana se odihnește, suferă, se vindecă, iubește și-și pierde dragostea, joacă, se-nveselește, se îngândurează, uită
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
a luat lucrurile în foarte serios. A cules cântecele și le-a selecționat. Le-a interpretat curat și frumos, cum le-a găsit la izvorul lor, și cum nu mulți ar fi făcut-o. Sunt peste patruzeci de ani de când interpreta Viorica Flintașu rafinează cântecele populare, fără să le tulbure acuratețea și fără să le îmbrace în hainele negustoriei, stricându-le astfel aspectul natural. Le înmiresmează și iluminează într-un folclor pur, zămislit din relația intimă dintre om și natură. Primele
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
Flintașu îl va interpreta cu fervoare, efervescență, dragoste inepuizabilă. A cântat cu o rară intensitate, iluminație și acuratețe în Israel, Danemarca, Norvegia, Rusia, Ungaria, Austria, Germania, Franța, Italia, Olanda, Belgia... dar niciun sân de oriunde, nu a fost pentru cântecele interpretei Viorica Flintașu sânul mamei! Numai sânul Crișanei a fost! El a rămas și va continua să fie cel ce i-a redat artistei căldura, apărarea și dragostea, iar publicului, susur și deopotrivă vuiet de dragoste, frumusețe, energie, suavitate. Timpul, cel
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
de Crișuri și dacă n-ar avea cântecul Vioricăi Flintașu. Fără el ar fi un alt Bihor, mai singur, mai învins, mai înstrăinat, mai însingurat, mai fără dragoste și fără nădejdi, mai fără inimă și fără soare. Dar are cântecele interpretei Viorica Flintașu, unul dintre cele mai darnice de bine pentru toată Crișana și dincolo de ea, în toate zările României! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Viorica Flintașu. Cântecele Crișanei, înmiresmate și iluminate / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
poate chema cu repertoriul ei folcloric, prestigios, curat, cu rădăcină, dar și datorită frumuseții aparte, melodicității catifelate, poeziei cântecului, dragostea, și va răspunde, dorul și va răspunde, veselia, și va răspunde, poate invoca jalea și va răspunde alinarea...! Este o interpretă de muzică folclorică ale cărei cântece rezonează în armonie cu sufletul omenesc!” S-a născut la Șicula, în Arad, din părinți țărani, cu iubire și aptitudini de interpretare a melosului popular, în primul rând de către tatăl ei, un cântăreț știut
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
întotdeauna asociat evenimentelor de promovare a culturii și artei noastre, unul dintre acestea find mirabila festivitate acordată aniversării celebrei soprane Virginia Zeani și publicării cărții închinate biografiei acestei artiste solare a scenei lirice mondiale, „Canta che ti pasa”. Lansarea cărții interpretei Florica Bradu, la Oradea, a ocazionat momente de vastă încărcătură emoțională și larg orizont cultural, moderate de jurnalista dr. Cristina Pușcaș. Artista a fost înconjurată de artiști interpreți de folclor ai Bihorului, și nu numai, oameni de artă și litere
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
vă opriți asupra acestor pagini, așa cum am făcut-o eu, să vă bucurați de versuri și cântări, izvorâte din sufletul românului și surprinse de o mare artistă”. „Fiecare vers popular, fiecare imagine artistică e hrană pentru sufletul meu” reflectă mărturisitor interpreta Florica Bradu. „Am avut o relație specială cu publicul care m-a iubit și îi sunt recunoscătoare. Întotdeauna mi-am dorit să aduc ceva nou atunci când am apărut în fața publicului pentru a-i răsplăti dragostea. Am realizat această carte dintr-
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
loiali șahului împotriva locuitorilor din Tabriz sătui de dictatură și de sărăcie. - Ce muzică vă place? - Orice muzică de calitate. Indiferent de gen. Ascult multă muzică populară românească, având în vedere faptul că soția mea este o cunoscută și apreciată interpretă de muzică populară românească. - Dacă ați fi Președintele României, ce hotărâri ați lua pentru o viață mai bună poporului român? - Nu-mi doresc o astfel de demnitate. Dar dacă, prin absurd aș ajunge într-o astfel de postură aș urmări
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
să găsească interpreți din Ilva Mică, Nepos, Leșu și Șanț, iar în 1952 a fost la Leșu împreună cu Sigismund Toduță și Dariu Pop și au realizat prima culegere de folclor muzical. Acolo au auzit-o pe Maria Precup, o talentată interpretă, cunoscută și sub numele de ,, privighetoarea din Leșu'', dar și cântecele interpretate de localnici la fluiere și trișcă. Simțindu-se legat de aceste locuri, între anii 1953-1956, Tudor Jarda a stăruit să înființeze un cor mixt, pe care l-a
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
drum Adoră luxul, Maria avea o croitoreasa care îi făcea cele mai frumoase rochii. „Avea o croitoreasa care îi făcea rochii frumoase. Purta pe scena rochii frumoase. Nu pregeta să cheltuiască o bună parte din câștig în mîndria ei de interpreta a celui mai pur cântec popular. În viața de toate zilele rămînea însă aceeași modest învesmântata față a moșului Tănase", notează undeva Harry Brauner, cel care i-a stat alături în vremurile de început ale carierei sale. Vicioasa din fire
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
circulație o emisiune de mărci poștale, dedicată aniversării unui secol de la nașterea Mariei Tănase, cea care avea să fie supranumita „Măiastra cântecului popular românesc” sau „privighetoarea din Livadă cu duzi”, artista complexă și reprezentativă a culturii muzicale și spiritualității românești, interpreta de geniu, după unii muzicologi, a cântecului autentic românesc,ne-a comunicat Andreea Rotaru - Specialist Relații Publice. ...ochii mari de otravă și un trup de o zveltețe juvenila. Întreaga ei făptura era asemenea unei salamandre mitologice, coborâte dintr-un basm
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
de teatru și producții cinematografice. Pentru meritele sale artistice, Maria Tănase a fost distinsa cu Premiul de Stat (1955), cu titlul de Artista Emerita (1957) și cu Marele Premiu al Discului decernat de Academia „ Charles Cros ” din Paris (post-mortem, 1965). Interpreta inconfundabila, cu o uriașă capacitate de comunicare cu publicul, Maria Tănase rămâne, după o jumătate de veac de la dispariție, o prezență vie a unicității în tezaurul folclorului românesc pe care l-a stăpânit cu o autoritate profesională exemplara. Emisiunea filatelica
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
impună voința și să se sacrifice pentru realizarea idealurilor. Autoarea însăși este un model de luptă, de învingere a dificultăților, oscilând între chemarea mării și a satului natal. Cartea “Pe aripi de cântec și dor” prezintă povestea de viață a interpretei de muzică populară Elvira Lerințiu, fiică a Bihorului, model de pasiune pentru cântecul popular românesc și de sacrificiu pe altarul artei. Au fost prezentate în continuare cele două cărți ale Elenei Buică: “Liliacul înflorit la poarta înserării” și “Frumoasele vacanțe
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
balade de pe albumul ce poartă prenumele mamei sale, „Doina”, material discografic ce va fi lansat în curând. Casandra Maria Hauși i-a mulțumit, cu această ocazie, etnologului Pamfil Bilțiu, care i-a oferit o parte dintre doinele cuprinse pe album. Interpreta, care a devenit cunoscută după ce, în urmă cu doi ani, a obținut trofeul „Maria Tănase” la cel mai cunoscut festival-concurs folcloric din țară, interpretează, cu vocea sa inconfundabilă, hori cu noduri, cu sau fără acompaniament, aducând în actualitate cântece autentice
MUZICĂ ŞI POEZIE DE ZIUA LUI EMINESCU LA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362446_a_363775]