733 matches
-
având drept limite arcada crurală și cel de-al IVlea inel al marelui adductor, de unde ia denumirea de arteră poplitee. Situată în partea antero-internă a coapsei, artera este mai superficială la origine devenind profundă spre final, datorită traiectului ei prin interstițiul care separă mușchii extensori de cei adductori ai coapsei și faptului că mușchiul croitor (sartorius) încrucișează artera trecând înaintea ei în porțiunea sa mijlocie (între ligamentul inghinal, mușchiul lung adductor și mușchiul sartorius se descrie triunghiul femural Scarpa - trigonum femurale
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
din cazuri - Bardsley JL, Staple TW 1970). ARTERA TIBIALA ANTERIOARA (a. tibialis anterior) ramul anterior de bifurcație al arterei poplitee se îndreaptă de la arcada solearului pe fața anterioară a gambei (în loja anterioară a gambei), deasupra membranei interosoase în profunzimea interstițiului dintre mușchiul tibial anterior (medial) și extensorul lung al degetelor apoi al halucelui (lateral) la retinaculul inferior al extesorilor continuându-se cu artera dorsală a piciorului (a. dorsalis pedis). Ramuri colaterale: artera recurenta tibială posterioară (a. recurrens tibialis posterior), artera
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
1 minut volumul plasmatic poate crește cu 15% datorită intervenției mecanismelor de regalre a volumului plasmatic. În timpul primelor minute de efort fizic intens se produce o scădere a volumului sangvin cu câteva sute de mililitri, tot prin trecerea plasmei în interstiții. În ceea ce privește variațiile sezoniere ale volemiei, aceasta este mai mare vara, cu 15-30%, deoarece intervine în termoreglare, și mai scăzută iarna. O ușoară creștere a volemiei se constată și în timpul digestiei, când are loc absorbția lichidelor ingerate. Reglarea volemiei presupune reglarea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
care acționează pe cele două fețe ale peretelui capilar și care au valori diferite. Astfel, în interiorul capilarului acționează presiunea hidostatică a sângelui cu o valoare de 30 până la 40 mm Hg care face ca lichidul să treacă din plasmă în interstițiu. O altă forță care acționează în interiorul capilarului este presiunea coloidosmotică, de 25 până la 32 mm Hg, care împiedică trecerea lichidului din plasmă în interstițiu. În interstițiu acționează două forțe de presiune: presiunea coloidosmotică a lichidului interstițial (5 mm Hg) care
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
valoare de 30 până la 40 mm Hg care face ca lichidul să treacă din plasmă în interstițiu. O altă forță care acționează în interiorul capilarului este presiunea coloidosmotică, de 25 până la 32 mm Hg, care împiedică trecerea lichidului din plasmă în interstițiu. În interstițiu acționează două forțe de presiune: presiunea coloidosmotică a lichidului interstițial (5 mm Hg) care atrage lichidul din capilar în interstițiu și presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (6 mm Hg) care favorizează trecerea lichidului din plasmă în interstițiu. Mecanism
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
30 până la 40 mm Hg care face ca lichidul să treacă din plasmă în interstițiu. O altă forță care acționează în interiorul capilarului este presiunea coloidosmotică, de 25 până la 32 mm Hg, care împiedică trecerea lichidului din plasmă în interstițiu. În interstițiu acționează două forțe de presiune: presiunea coloidosmotică a lichidului interstițial (5 mm Hg) care atrage lichidul din capilar în interstițiu și presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (6 mm Hg) care favorizează trecerea lichidului din plasmă în interstițiu. Mecanism renal. Atunci când
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în interiorul capilarului este presiunea coloidosmotică, de 25 până la 32 mm Hg, care împiedică trecerea lichidului din plasmă în interstițiu. În interstițiu acționează două forțe de presiune: presiunea coloidosmotică a lichidului interstițial (5 mm Hg) care atrage lichidul din capilar în interstițiu și presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (6 mm Hg) care favorizează trecerea lichidului din plasmă în interstițiu. Mecanism renal. Atunci când volemia ajunge la limita superioară și peste aceasta, diureza crește, iar când volemia ajunge la limita inferioară și sub aceasta
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în interstițiu. În interstițiu acționează două forțe de presiune: presiunea coloidosmotică a lichidului interstițial (5 mm Hg) care atrage lichidul din capilar în interstițiu și presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (6 mm Hg) care favorizează trecerea lichidului din plasmă în interstițiu. Mecanism renal. Atunci când volemia ajunge la limita superioară și peste aceasta, diureza crește, iar când volemia ajunge la limita inferioară și sub aceasta scade și diureza. Mecanism nervos. Se realizează prin receptorii din venele mari juxtacardiace și din atrii, receptori
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ce redistribuie sângele către mușchi, în acest fel mobilizând și rezervele de eritrocite din splină și din ficat. În cursul efortului fizic se produce contracția splinei (hematiile conținute în acest organ fiind aruncate în circulație) iar plasma este filtrată în interstiții în cantitate mărită, rezultatul fiind o poliglobulie de repartiție, ce interesează nu numai elementele seriei roșii, dar și leucocitele și trombocitele. Necesitățile sporite de oxigen impun creșterea debitului cardiac, consecința fiind o mai mare viteză de circulație a sângelui, ce
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
trigliceridele și fosfolipidele. Colesterolul este eliberat în plasmă ca atare sau esterificat. In general lipidele sunt eliberate din enterocite împachetate ca lipoproteine (chilomicroni). Lipoproteinele formate în reticul sunt încorporate în vezicule în aparatul Golgi și apoi eliberate prin exocitoză în interstițiu, de unde trec pasiv în vasul chilifer central (prânzul lipidic are efect limfagog). Acizii grași (mai ales cei cu 8-12 atomi de carbon) pot fi transportați în sânge legați de serumalbumină. Deficitul de lipază pancreatică sau de săruri biliare duce la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de activitatea intensificată a miocardului, poate fi asigurat doar prin creșterea debitului arterial coronarian, prin vasodilatație la acest nivel. Mecanismul implică acțiunea relaxantă exercitată asupra mușchiului neted arterial de către adenozina produsă din ATP în cardiomiocite și eliberată de aici în interstițiu. Statusul hipoxic al miocardului nu se referă la presiunea parțială scăzută a oxigenului, ci la un aport de O2 insuficient față de necesar. In cardiomiocitul hipoxic au loc multiple modificări metabolice corelate (fig. 32). In primul rând inhibarea retrogradă a lanțului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
microcirculației Aportul sanguin este eficient adaptat mai multor necesități tisulare: aport de oxigen și nutrimente (glucoză, acizi grași, aminoacizi), îndepărtarea bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, aducerea la celulele țintă a diverselor substanțe bioactive, limitarea variațiilor concentrațiilor ionice în interstițiu. In multe organe funcții speciale depind direct de o perfuzie sanguină adecvată. Astfel sunt termoliza cutanată si excreția renală. Controlul pe termen scurt (secunde, minute) este realizat prin modificarea diametrului arterial ca rezultat al modificării tonusului mușchiului neted. O creștere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
se pot realiza prin: difuziune, filtrare și reabsorbție, transcitoză. Procesele de difuziune interesează mai ales porii în cazul apei și substanțelor hidrofile și se realizează transmembranar în cazul substanțelor lipofile. Prin diapedeză elementele figurate pot trece din lumenul capilar în interstițiu, precum și din locul de formare în capilare. In mod normal mișcarea prin peretele capilar a apei și substanțelor dizolvate se face în mică măsură prin filtrare și absorbție (~ 0,06 ml/100g/min) și în cea mai mare parte prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
infime în creier și valori mari în ficat. Factorii presionali implicați în procesul de filtrare-reabsorbție Echilibrul Starling (tab. 10) descrie presiunile hidrostatice (h) și coloidosmotice (o) care se sumează algebric, determinând presiunea efectivă pentru filtrarea lichidului din plasma sanguină în interstițiu în sectorul arterial al capilarelor și absorbția acestuia înapoi în plasmă în sectorul venos (fig. 56). De menționat că toate presiunile participante rămân relativ constante de-a lungul capilarului, cu excepția presiunii hidrostatice intraluminale, care scade de la capătul arterial spre cel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
datorită diferitelor presiuni de intrare, determinate de căderea de presiune respectivă în amonte. Dacă sfincterul precapilar închide capilarul presiunea intracapilară este dictată de cea venoasă. Creșterea rezistenței în aval duce la creșterea presiunii intracapilare. In segmentul arterial mișcarea soluției spre interstițiu este favorizată de o presiune însumată de 41 mm Hg, la care se opune o presiune de 28 mm Hg (Po luminală), iar presiunea rezultantă este pozitivă (13 mm Hg), determinând filtrare. In segmentul venos mișcarea lichidului interstițial spre capilar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
17 mm Hg (excluzând efectul diferențelor date de poziția față de cord). La intrarea în capilar presiunea hidrostatică este suficient de mare pentru a determina un efect de fitrare a plasmei prin peretele capilar, în condițiile în care presiunea hidrostatică din interstițiu este în mod normal nulă sau ușor negativă. Astfel, când sfincterul capilar este închis hemodinamica este influențată de presiunea venoasă și predomină fenomenul de absorbție (), iar când sfincterul precapilar este deschis predomină fenomenul de filtrare (fig. 57). Acestei tendințe filtrante
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este închis hemodinamica este influențată de presiunea venoasă și predomină fenomenul de absorbție (), iar când sfincterul precapilar este deschis predomină fenomenul de filtrare (fig. 57). Acestei tendințe filtrante i se opune factorul coloidosmotic. Astfel, concentrația proteică mare a plasmei în comparație cu interstițiul are un efect de retenție a apei în lumenul capilar. Presiunea coloid-osmotică a plasmei este de 28 mmHg; 19 mm Hg datorită proteinelor (60-80 g/l) și 9 mm Hg datorită cationilor suplimentari. Dintre proteinele plasmatice, albumina este cea mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
apei în lumenul capilar. Presiunea coloid-osmotică a plasmei este de 28 mmHg; 19 mm Hg datorită proteinelor (60-80 g/l) și 9 mm Hg datorită cationilor suplimentari. Dintre proteinele plasmatice, albumina este cea mai importantă în determinarea presiunii oncotice. Prin interstițiu se realizează schimburile dintre sânge și celule. Acest spațiu se caracterizează prin: conductanță mare pentru apă (în funcție de conținutul în polizaharide), presiune hidrostatică și coloid osmotică cu implicații în mișcarea apei și în schimbul de substanțe, rol de sită moleculară. Presiunea lichidului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
μm); se utilizează capsule perforate sau micropipete. Mult timp s-a considerat că presiunea hidrostatică interstițială este la nivelul de referință al presiunii atmosferice, dar se pare că există valori negative de 1-2 mmHg (maxim 6-7 mm Hg). Deci în interstițiu se dezvoltă o presiune negativă cu efect de atragere a apei și a substanțelor solvite din sânge. Presiunea negativă interstițială este realizată de drenajul limfatic permanent și este rezultatul interrelației forțelor ce se exercită de o parte și de alta
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
-se în proporție de ~85% prin capilarele sanguine și restul prin cele limfatice. In circulația pulmonară se produce absorbție pe tot parcursul capilarului, iar limfa se formează la acest nivel sub acțiunea unei cantități de proteine plasmatice ce trece în interstițiu. Coeficientul de filtrare capilară este factorul de proporționalitate k din formula debitului de filtrare . Grosimea peretelui capilar și vâscozitatea filtratului fiind relativ constante pot fi incluse în constanta de filtrare a membranei. Aria membranei filtrante fiind necunoscută, se exprimă rata
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
factori: contracția musculaturii scheletice și mișcările corpului, pulsațiile arterelor vecine, compresii locale, ciclul respirator. 16.4. Rolul circulației limfatice Circulația limfatică asigură drenajul lichidului interstițial, cu reglarea presiunii interstițiale, precum și recuperarea de proteine, cu menținerea unei concentrații proteice scăzute în interstițiu. Fluxul limfatic este în funcție de proteinele filtrate. Insuficiența funcțională a circulației limfatice se traduce prin edem (alb, moale, nedureros, generalizat). In ganglionii limfatici se filtrează particule mari (bacterii). Funcția principală a circulației limfatice este de readucere în circulație a excesului de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
se filtrează particule mari (bacterii). Funcția principală a circulației limfatice este de readucere în circulație a excesului de lichid interstițial și de transport al particulelor voluminoase (proteine: ~2 g/dl periferic, ~6 g/dl hepatic, ~4 g/dl central) din interstițiu în sânge; acestea nu pot intra în sânge direct prin peretele capilarelor sanguine. In intestin capilarele limfatice participă la absorbția nutrimentelor, mai ales a lipidelor. ~25% din proteinele plasmatice ajung în sânge pe cale limfatică. Circulația limfatică este un factor de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
proteinele plasmatice ajung în sânge pe cale limfatică. Circulația limfatică este un factor de control al lichidului interstițial privind conținutul de proteine, volumul și presiunea sa. De fapt rolul de drenaj al lichidului interstițial și cel de recuperare a proteinelor din interstițiu sunt interdependente; menținerea unei presiuni oncotice reduse în interstițiu limitează excesul de fluid filtrat din capilarele sanguine, ce ar trebui readus în circulație pe cale limfatică. 17. Introducere în fiziologia respirației Rolul homeostatic principal al aparatului respirator este de a menține
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este un factor de control al lichidului interstițial privind conținutul de proteine, volumul și presiunea sa. De fapt rolul de drenaj al lichidului interstițial și cel de recuperare a proteinelor din interstițiu sunt interdependente; menținerea unei presiuni oncotice reduse în interstițiu limitează excesul de fluid filtrat din capilarele sanguine, ce ar trebui readus în circulație pe cale limfatică. 17. Introducere în fiziologia respirației Rolul homeostatic principal al aparatului respirator este de a menține în limite constante pH-ul și nivelele de oxigen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
necunoscută, dar pare a fi net sub presiunea atmosferică. Presiunea netă conform ecuației Starling este pozitivă, producând astfel un flux net de limfă de ~ 20 ml/h la om în condiții normale. Lichidul care părăsește capilarele (fig. 82) trece prin interstițiul peretelui alveolar către spațiul perivascular și peribronșic, unde presiunea hidrostatică este și mai mică (vezi mai sus) și unde se găsesc numeroase limfatice, care preiau lichidul în exces. 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie Eficiența schimbului de gaze prin bariera alveolo-capilară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]