428 matches
-
sau de figuri de stil). Stereotipul este o construcție de lectură, depinzînd de interpretarea receptorului și de cunoștințele sale enciclopedice, de experiențele lui culturale. M. Bahtin leagă fenomenul stereotipiei de dialogismul generalizat, de intertext și de interdiscurs. V. dialogism, interdiscurs, intertext, stereotipie. LIPPMANN 1922; BARTHES 1972; AMOSSY - HERSCHBERG PIERROT 1997; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. SA STEREOTIPIE. În limbă funcționează îmbinări libere de cuvinte, îmbinări fixe (discursul repetat) și îmbinări care se situează la limita primelor două tipuri. Se consideră că revenirea frecventă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Videle vagoane de călători părăsite pe linia moartă, Strada Drumul Sondelor, gară de două fete cu bluza la fel, să nu se certe, perechea cu copil de țîță, ce ai de gînd să faci în fața altui text decît tine? intervii, intertext, plîngi! plecarea din Videle balanță lină dintre ce este și ce vine, curba căii ferate spre Giurgiu și racordul ei spre vest, faci geografia aparentă a țării cînd geografia ei secretă ești tu! la nivel de călătorie paradoxul călătorului care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
București, Editura Minerva, 1973. * Munteanu, Ștefan, Stil și expresivitate poetică, București, Editura Științifică, 1972. * Munteanu, George, Sub semnul lui Aristarc, București, Editura Eminescu, 1975. * Murărașu, D., Mihai Eminescu. Viața și opera, București, Editura Eminescu, 1983. * Mureșanu Ionescu, Marina, Eminescu și intertextul romantic, Ediția a II-a revăzută, Iași, Editura Junimea, 2004. * Negoițescu, I., Poezia lui Eminescu, Ediția a IV-a, îngrijită de Dan Damaschin, Prefață de Petru Poantă, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1995. * Nica, Ion, Mihai Eminescu. Structura somato-psihică, Cu un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Perfecționarea auzului fonematic și îmbogățirea vocabularului, RBed;. 36, nr. 2, 1987, 27 [v.t.c. nr. 1593]. [38] CARLTON, CHARLES M., Teaching Romanian: Theory and Practice, RRL, 32, nr. l, 1987, 53-62. [39] CATAROȘ, ANGELA; DUȚIANU, DANA; STAICU, TATIANA, Text, intertext. Tehnici de explicare a textului, BullD-Pitești, 2. 1987, 50-55. [40] CĂRPUȘOR, LUCREȚIA, Activizarea și îmbogățirea vocabularului preșcolar, RPed, 36. 1, nr. 2, 1987, 31 [v.t.c. nr. 1593]. [41] CHIOREANU, ANGELA, A vorbi și a scrie corect limba română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
înțeles al umanului sau în orizontul cărui umanism? În ce măsură parafrazez (involuntar) cele citite sau gândesc ceva nou? Răspunsul la această întrebare necesită o întreagă teorie a cunoașterii. Fără a forța o cale de mijloc, sunt sigur că mă desfășor în intertext, că ceea ce doresc a fi gânduri proprii sunt forme (uneori, sper, inedite) de legătură între idei preluate într-o modalitate personală de la alți gânditori. Poate că esența lui a gândi (în mod original) trebuie căutată mai curând în viitor decât
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
perspectivei din care este făcută. Faptul că ideatica (poate chiar ideologia) propusă prin intermediul criticii ar putea să nu fie evidentă pentru cel care o promovează ar trebui să slăbească aderența etichetei pe care ne grăbim să i-o lipim. * În intertextul actualelor critici pot fi regăsite fundamentele unor viitoare așezări sociale. Costumul este simbolul caracterului: odată îmbrăcat ar trebui să reamintească respectarea tuturor regulilor. El constituie "uniforma" civilizației. * Forța, consensul și manipularea sunt trei dintre ingredientele necesare oricărei puteri politice. De
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cel puțin așa cum peritextul și începutul culegerii îl construesc în mod intertextual și intercultural. Limba titlului nu este independentă de sistemul textului. Deși situat la periferia peritextuală, titlul capătă sens împreună cu textele care-l urmează (cotexte) și în rețeaua de intertexte antice convocate, în rețeaua de intercultură și de interlimbaj hispanic și grecesc. Culegerea fiind compusă din texte în proză și din texte versificate, Caillois insistă asupra îngrijirii cu care a tradus partea versificată, în timp ce despre textele în proză declară următoarele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ianuarie acela de argint", în care "soarele de-o sută de ori și-a răsfrânt în ierni adânci sau senine", "n-am fost și eu cu cei mulți care-au încheiat brățara țării", "drumul de-argint spre Milcov" și singurul intertext marcat grafic cu ghilimete, ""...să dăm mână cu mână..."") niște evidențe politice - istoria fiind și ea, cum știm, vasală, în cel mai înalt grad, a politicului. Încetul cu încetul, versurile, pentru întâia oară având lungimea tipic ivănesciană, legănătoare și deceleratoare
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA CRISTINA CIOBANU Poezia generației albatrosiste - Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu, Dimitrie Stelaru, Ion Caraion Prefață de Vasile SPIRIDON INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: Generația Albatros/albatrosistă, ironie, cotidian, intertext, social, anticalofilism, prozaism, banal, avangardă, literatura-reportaj, autenticitate, demitizare, demetaforizare, autoreferențialitatea/metatextul, poetica certitudinilor și a incertitudinilor, poezie contemporană, dialogism, limbajul sincopat, paratext, viziune deformatoare, poezie ludică, frondă, inovație stilistică, eros, obsesia morții, real, imaginar. Domnului prof. univ. dr. Nicolae Ioana
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Tematizarea unor obsesii / 119 2.1. Acvatic, erotic și mortuar. Călătorie spre inimă / 119 2.2. Ancorarea în cotidian. Pecetea coșmarului / 143 3. Modalități de structurare a discursului liric / 151 3.1. Acumulări, destructurări, forme de dialogism / 152 3.2. Intertext. Certitudine și incertitudine - jocul probabilităților / 165 3.3. (Auto)Ironia - modalitate de structurare a poeticului / 178 3.4. Poemul ekphrastic / 188 ALBATROSISMUL - ECOURI ÎN LITERATURA CONTEMPORANĂ / 195 1. Albatrosismul - contururi / 195 2. Ecouri în poezia contemporană / 197 3. Sub zodia
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
așteaptă pe marginea serii, un arbore de sugativă,/ (...) Purtam în nări o respirație de vată/și pe ochi, ca un stindard,/ voaletă de alge." După un debut de succes cu volumul Cântarea Cântărilor, caracterizat printr-o poezie aluzivă, bazată pe intertext care stârnise și admirația lui Arghezi, Marcel Breslașu se orientează spre o literatură didactică, Niște fabule - mici și mari pentru mari și mici (1946) sau chiar spre o lirică angajată, agitatorie, în centrul căreia e aceeași "luptă de clasă" care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
avântului căutătorului de ideal: "Încolo nu mai e nimic" (Eumene). Poemul, atât de citat, Înger vagabond, în care Stelaru își conturează, în același mod teatral cu care-și va obișnui cititorii, portretul, îl înscrie în linia vechilor poeți rătăcitori. Și intertextul devine evident prin sublinierea motivelor preluate de la Fr. Villon: "îngerul vagabond", ceata de "vagabonzi, hoți, nebuni", moartea prin spânzurare. Acel "noi", subliniat prin anaforă, îl face exponentul unei întregi comunități, unei generații nefericite, dar e, totodată, un plural al autorității
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mai puține titlurile evident metaforice (Demonul sângelui, Fruntea Soarelui-Rece). Titlurile acestea descriptive, multe dintre ele formate dintr-un singur cuvânt, maximum două sunt oricum redimensionate, redefinite prin textul în sine, nimic nu rămâne atât de simplu precum pare. 3.2. Intertext. Certitudine și incertitudine - jocul probabilităților Discutarea și rediscutarea modalităților de scriitură este un procedeu care-i apropie pe acești poeți de literatura postmodernistă. La Tonegaru, Alegorie generală pune în discuție, încă din titlu, o modalitate de contrucție a textului. Procedeul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în cel interior, o reflectare care structurează astfel viziunile psihice, oarecum reversul a ceea ce propunea literatura anterioară. Ideea este subliniată și de final: "La porțile aurorii constelațiile admirau exaltate/ cum sub fruntea prințului planeta respiră". Textul se închide iarăși în intertext, sugerând pierderea în marea literaturii universale. Tot cu imagini desprinse din sfera închiderii se deschide și Cules de rod, universul se micșorează, totul se reduce la imaginea cârciumii. Tragicul devine și aici banalitate: "Tavanul se lăsase mai jos apăsând peste
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
niciodată n-am văzut atâta infinit!/ Călătorii din corabie scoteau mâinile pe ferestre/ și constelațiile curgeau violete de parcă se topea întregul zenit". Pe lângă senzația de lichefiere a universului, dincolo de proiectarea unei lumini ciudate asupra tabloului, referința la spiritul romantic sugerează intertextul, acceptarea experienței romantice, preluarea ei, dar și detașarea de aceasta. Grotescul e prezent și în Fanții, imaginarul poetic face acum referire la mlaștina, o altă sugestie a acvaticului mortuar, "sudoarea mlaștinii", "miasma grea", "smârcuri". "Cu talie de miri ies fanții
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
refuză. Poezia are un anumit tragism, inspiră o tristețe ascunsă, disimulată în indiferența cu care e construit universul poetic, dar marcat prin trimiterea la El Greco. Refacerea textului din altele e subliniată și de trimitele la "parafraze", textul se pierde-n intertext, singurele modificări sunt date de renunțarea la registrul solemn și tratarea vechilor teme în registrul banalului. Un titlu ca Puțin alcool, pe lângă propunerea ca temă a beției, aduce și ironia prin modalizatorul de cantitate puțin. Afirmarea incertitudinii pe finalul primului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cele câteva file/ și, în orice caz, liniștea să amenințe ca o armă". Pretutindeni, la Geo Dumitrescu, regăsim aceeași tratare ironică a clișeelor poeziei de meditație, a tradiției interogațiilor existențiale: Cine oftează/ visând pe-al nemuririi bolovan?" Lumea văzută ca intertext, criza apropiată de cea a spiritului postmodern, sub presiunea unei civilizații sufocante se regăsesc și în versurile lui Ion Caraion: "Orașele reci/ au intrat pe ferestre în biblioteci/ și până în ziuă au ars într-o ladă." (Oxidare). Poezia pe cale de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
work. Authentic literary works are able to diminish the errors; the flaws of the person who created them and, in the words of Ion Caraion, the writer can no longer be expelled from literature. Keywords: The Albatross Generation, irony, quotidian, intertext, social, anti-aestheticism, prosaism, day-to-day life, avant-garde, the report literature, originality, demitization, demetaphorization, self-reference/metatext, the poetics of certitude and incertitude, the modern poetry, dialogism, the syncope language, paratext, distorsioning vision, ludic poetry, opposition, stylistic innovation, Eros, the obsession with death
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
littéraire authentique est en mesure d'estomper les fautes, les défauts de celui qui l'a réalisée, comme disait Ion Caraion, celui -ci ne peut pas être chassé de la littérature. (Traducere de Gina Baciu) Mots-clés : Génération Albatros / " albatrosiste ", ironie, quotidien, intertexte, social, prosaïsme, banal, avant-garde, littérature-reportage, authenticité, autoréférentiel, poétique des certitudes et des incertitudes, poésie contemporaine, dialogisme, langage syncopé, paratexte, vision déformatrice, poésie ludique, fronde, innovation stylistique, éros, obsession de la mort, réel, imaginaire. În seria LITERE au mai apărut (selectiv): Comicul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
permis descifrarea ei complexă ca fenomen de cultură și literatura din perspectiva estetică și interdisciplinara. Exegeza personajului și a operei, descompusa și recompusa, urmează un demers hermeneutic dublu: analitic și sintetic. Interpretarea exploatează virtualitățile sugerate de personaj, text, context și intertext. Pariziana, incitantă și ireductibila la o singură formulă critică, implică redimensionări în câmpul estetic și reinterpretări în universul românesc. Plasarea în prim-planul analizei a unui personaj central al literaturii franceze din secolul al XIX-lea renovează interpretarea intrigii românești
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sale idealizate, - dimensiunea romanesca interpretării sale estetice în scrierile artistice, - dimensiunea teatrală reflectă interpretarea fenomenologica. Exegeza personajului și a operei, descompusa și recompusa, urmează un demers hermeneutic dublu: analitic și sintetic. Interpretarea exploatează virtualitățile sugerate de personaj, text, context și intertext. Analiza femeii pariziene ne-a oferit posibilitatea recitirii prozei franceze și reinterpretării personajului feminin dintr-o perspectivă nouă, descoperind aspecte inedite, sintetizatoare și integratoare ale subiectului în discuție. Identitatea complexă a personajului Parizienei se dezvăluie prin conjugarea mai multor profiluri
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
perfect îndreptățite, nu epuizau totuși capitalul de noutate adus de Gabriela Adameșteanu în formula romanescă a Întâlnirii. De la proza „esopică“ a nuvelei din 1989, romanul din 2003 trecea în zona divagației lirice, a dialogului cu umbrele, a referinței cețoase la intertextul Odiseei și al unui trecut greu de scos la iveală. Romanul reprezenta o amplă încercare a personajului de a stabili un dialog cu morții: cum mortuis, in lingua mortua. De aici lungile pasaje liric-monologate, de aici transformarea dialogurilor în intersectări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
pieptul ei fraged". Trad. A. Lévy, cartea a II-a, "Fiole", p. 261. Aici accesul la scenă este mediatizat prin evocări indirecte, destinate intenționat unui public de literați: comparații cu o natură codată (triluri de păsări) și aluzii la un intertext literar (cei doi eroi dintr-o celebră piesă de teatru din secolul al XIV-lea, Xixiang, și un poet din secolul al III-lea î.Hr.). Cât despre "minunatul corn", acesta este un simbol al uniunii sufletelor de când poetul Li Shangyin
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
în "relația care se stabilește, scenariul întâlnirii, dinamica ce o animă, dorințele, strategiile etc." (Lohisse, 2002, p. 106); * contextul verbal: cotextul ("antecedentul și consecventul discursului" Rovența-Frumușani, 2000, p. 31; cf. Gramatica II, 2005, p. 781; Maingueneau, 2007, pp. 25-27) și intertextul (universul de semnificații, discursuri și reprezentări la care se referă un mesaj Lohisse, 2002, p. 106), contextul idiomatic (Coșeriu, 1985, pp. 222-223), contextul verbal propriu-zis, alături de cel paraverbal și de cel nonverbal "sprachlich-kommunikativer Kontext" și "andere kommunikative Kontexte (parasprachlich Kommunikativer
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
1.3. Funcția conativă / 15 I.1.4. Funcția metalingvistică / 16 I.1.5. Funcția poetică / 17 I.1.6. Funcția fatică / 18 I.1.6. 1. Aspecte controversate ale faticului în limbajul publicistic / 19 I.1.6.2. Rolul intertextului în titlul jurnalistic / 22 I.1.7. Lingvistică și imagine în publicitate / 28 I.1.8. Tehnica arhetipului cultural în argumentarea publicitară / 34 Capitolul II. Terminologia / 39 II.1. Repere istorice și evoluție / 39 II.1.1. Școala de la Viena
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]