1,472 matches
-
același act prin care subiectul uman caută să-și recunoască obiectul, se predă la rândul său obiectului. Nu putem primi prin ochi fără a da în același timp” (apud S. Dungaciu, 2003, 113). Schimbul de priviri introduce reciprocitatea în relațiile interumane. Analizând funcțiile privirii, M. Argyle și J. Dean (1965, 291) menționează: 1. Căutarea informației: indivizii caută un răspuns al acțiunilor lor în ochii celorlalți, care este absolut necesar pentru adaptarea în continuare a discursului; 2. Semnalarea deschiderii canalului de comunicare
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
indezirabilă și de cooperare în scopul vindecării sale. 4.Obligația pentru bolnav de a cere ajutor competent pentru vindecare. 5.2. Comunicarea medic-pacient Întâlnirea dintre medic și pacient este o formă de contact uman și, totodată, o variantă de comunicare interumană; se stabilește un “sistem comunicațional medic-pacient” (I. Oprescu, 1975), care poate fi studiat prin metode lingvistice, psiholingvistice, sociolingvistice, semiotice, etc. - pe scurt, prin metode de antropologie cultural-lingvistică. Contactul medic-pacient este rareori căutat ca un scop în sine, ca o nevoie
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
un “sistem comunicațional medic-pacient” (I. Oprescu, 1975), care poate fi studiat prin metode lingvistice, psiholingvistice, sociolingvistice, semiotice, etc. - pe scurt, prin metode de antropologie cultural-lingvistică. Contactul medic-pacient este rareori căutat ca un scop în sine, ca o nevoie de contact interuman (la diferite nivele: de la nivelul etiologic - Szondi a argumentat existența unei “pulsiuni de contact” - până la nivelul intelectual sau spiritual). În imensa majoritate a cazurilor, el este impus de situația morbidă, ca o condiție a unui diagnostic și a prescrierii unui
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
această bază alungarea adversarului sau a poziției ierarhic-dominantă în grup. O altă funcție ce aparține acestei sfere este cea comunicativă. Printre sunetele pe care se fundamentează vorbirea sunt și dentalele (ca d și t); important în comunicația prin sunete, cea interumană se folosește mult de consoane, în timp ce multe specii animale pot vocaliza. Agresivitatea și aversitatea animală, la fel ca și cea umană, sunt strâns legate de dezvoltarea aparatului dentar (de exemplu: dinții veninoși ai șerpilor, colții mistrețului). Relația sugar și mamă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Dezvoltarea infrastructurii unor sate concomitent cu deteriorarea acesteia în alte sate * Dotarea cu utilități moderne a gospodăriei * Deteriorarea sau dispariția unor clădiri de utilitate publică în rural (școli, dispensare, cămine culturale) * Diversificarea materialelor de construcție Schimbarea psihosocială * Schimbări în relațiile interumane * Schimbări în structura valorică și normativă a unor grupuri sociale * Modalități de petrecere a timpului liber * Aspecte atitudinale legate de încredere, cooperare, competiție, asociere * Trăsături de personalitate specifice omului modern * Interes pentru viața politică și socială * Consum mediatic * Modificarea consumului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
TKF s-a desfășurat În septembrie 2006 la Săo Paolo, În Brazilia. Capitolul 7 TEHNOLOGIA Gigantismul flexibil? Dentsu Utilizării mass-media, ce se asocia ideii de națiune, Îi succedă folosirea unor mijloace de comunicare interactive și special concepute pe baza relației interumane, a valorilor comunitare și a emoțiilor. Trecerea unei societăți de producție industrială de masă la o societate a cunoașterii (digital ecological knowledge) afectează puternic grupul Dentsu, piața și activitățile sale. Marketingul de masă era motorul societății industriale, iar publicitatea făcea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
manifesta capacitatea creativă. Motiv pentru care este bine ca el să fie Încurajat și antrenat să povestească independent. „Foarte Îndrăgită de copii, narațiunea Îndeplinește și rolul de integrare socială, de reglementare morală a comportamentului, de călăuză pe calea descoperirii relațiilor interumane” (Voiculescu, 2001). 6. Metoda descrieriitc "6. Metoda descrierii" Este o metodă de cunoaștere prin atribuire de proprietăți, stăruind asupra aspectelor pregnante de formă, dimensiune, stare de spirit, context de relații etc. În acest sens descrierea este cuprinsă În judecăți și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pătrundă În esență, În conținutul de idei și semnificații al studiilor parcurse, pentru a putea lua atitudine critică, În sensul formării unor opinii personale și judecăți de valoare față de mesajele care-i parvin pe atât de multe canale de comunicare interumană etc. În ultimă analiză, opiniile personale exprimă bogăția și profunzimea de cugetare de care un tânăr sau altul este În stare să dea dovadă. Societatea contemporană pune În fața omului, mai mult ca oricând, numeroase probleme de reflecție științifică, tehnică, filozofică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nemțesc „ein Mann, ein Wort” - „un om, un cuvânt”. Este greu de înțeles faptul că te poți răzgândi, odată ce ai făcut un angajament. Abordarea este valabilă nu numai în relațiile comerciale, ci și în modul în care se construiesc relațiile interumane în interiorul firmei. În schemele pragmatice de analiză a culturii organizaționale se începe de la nivelul artefactelor vizibile, dinspre exteriorul spre interiorul, la propriu și la figurat, al organizației. Interesează „primul contact”, dar și prima impresie asociată oamenilor. Pentru o firmă care
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
zi. În sensul sistemului de valori, tenta feminină înseamnă că există o preocupare pentru confortabil și familial, înainte de a genera un sentiment de panică legat de corelația luxos = scump (ca preț inclus la client). Accentul este pus pe calitatea relațiilor interumane, iar omul este văzut ca fiind elementul esențial al afacerii. Sentimentele inițiale sunt confirmate în discuția cu șefii executivi. Tratamentul de tip deschis și direct este evident. Acest fapt este evident și în momentul în care se accesează site-ul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
comunităților. Un segment important din documentele TCCC, vizibile pe site-ul firmei, se ocupă de acest subiect. Ele au valoare programatică, fiind apoi concretizate în forme operaționale la nivelul entităților sistemului. Aceste entități sunt cele care asigură interfața la nivel interuman între sistem și societate, în general. În România acest rol de „arie largă” revine firmei Coca-Cola HBC. Aceasta își corelează poziția cu cea a subsidiarei TCCC, astfel încât rezultă un ansamblu coerent cu valoare de instrument de marketing social. Analiza modului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Diotimei. E vorba de numita descoperire a frumosului în sine. Agathon e aici un înainte mergător al Diotimei, așa cum e Ioan Botezătorul pentru Isus, încât unul se aseamănă celuilalt, dar cel de-al doilea nu datorează nimic celui dintâi. Relația interumană trebuie depășită; nu se poate ca iubirea să sfârșească toată și întreagă în celălalt, doar în celălalt. E nevoie de altceva. Diferența este esențială: „la Diotima, iubirea se depășește spre altceva decât ea însăși, în timp ce la Agathon ea nu se
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
categorie: profesorii care vor să o părăsească, în schimb, găsesc și alte debușee, de regulă în meserii mai cotate. Exercitarea acestei profesiunii presupune însușirea a trei competențe specifice: a. competență profesională, constând dintr-o cultură tehnică specifică și o competență interumană care-i permite să lucreze totdeauna cu un public (clasa de elevi) și să coopereze cu ceilalți profesori. Capacitatea de a organiza (munca în echipă, diversitatea sarcinilor) și componenta etică completează acest tablou. b. capacitatea de a întreține raporturi satisfăcătoare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Pentru că un sfat dat, mai ales cînd este unul bun, propune o nouă semnificație, care poate schimba o Întreagă optică, dovedită deficitară pînă atunci. * „Nimeni nu poate fi temut și să rămînă În siguranță.” (L.A. Seneca) Se Întîmplă În relațiile interumane ceea ce se petrece, În mod obișnuit În activitatea intelectuală: cu cît un argument prezintă tendința de a se impune mai mult, cu atît va declanșa un „război” al contraargumentelor, care va duce la distrugerea ambițiilor lui. * „Rar sau niciodată vine
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
unor instituții și practici stabile, rezolvare pașnică a problemelor (Ibidem). Metodologia folosită de acești autori pentru studiul comunităților de securitate reflectă afilierea lor la curentul behaviorist din științele sociale. Comunicarea socială, creșterea mobilității persoanelor, a legăturilor economice ori a tranzacțiilor interumane transfrontaliere se numără printre itemii propuși de echipa condusă de Deutsch pentru măsurarea gradului de integrare a unor state (vezi și Jackson și Sørensen, 1999, p. 111). Scrisă în perioada „războiului rece”, cartea lui Deutsch identifică o comunitate de securitate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Crește ponderea factorilor de personalitate (motivații, aspirații, interese, atitudini, afectivitate, etc.); Crește ponderea muncii complexe, superior calificate concomitent cu restrângerea muncii simple, monotone, lipsite de interes; Concentrarea tehnologică crescută poate genera un sindrom de izolare, afectând calitatea și frecvența relațiilor interumane. Interfața utilizator - loc de muncă. În interacțiunile de acest tip sunt implicate obiectele care sunt secundare sarcinii executate, aranjamentul și proiectarea spațiului înconjurător. Interfața utilizator - ambianță. Toate sarcinile se desfășoară într-o ambianță cu diferite caracteristici fizice (lumină, zgomot, vibrații
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
20 februarie, 2000. Zamfir C. (coord.) (1980). Dezvoltarea umană a întreprinderii. București: Editura Academiei R.S.R Zapan Gh. (1959). Aplicarea principiilor de organizare a stereotipului dinamic în psihologia muncii. Revista de psihologie, 4, 7-28. Zlate, M. (1981). Psihologia muncii - relații interumane. București: Editura Didactică și Pedagogică. Zlate, M. (1994). Introducere în psihologie. București: Editura Șansa. Zlate, M. (2001). Coaching-ul - un tip eficient de intervenție organizațională. Revista de Psihologie Organizațională, 1(2), 11-22. Zlate, M. (2001). Psihologia la răspântia mileniilor. Iași: Editura
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ca principiu neutru, poate colora, În chip virtuos, ambele excese pe care le presupune. Cu condiția justei alegeri a Împrejurărilor” (1988, p. 70). Ultima picătură face să se reverse paharul. (În toate există o limită. Când este vorba de relațiile interumane, depășirea acestei limite determină comportamentul psihalergic. Astfel, pentru două persoane care au devenit psihalergice În raporturile lor, este suficient să apară, la un moment dat, o contrariere sau o suspiciune cât de mică, pentru ca hipersensibilitatea pe care fiecare a acumulat
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
București. Wine, J.D.; Smye, M.D. (eds.) (1981), Social competence, Guilford, New York. Wood, R., Payne, P. (1999), Competency-Based Recruitment and Selection, Wiley & Sons, New York. Zlate, M. (1972), Psihologie socială și organizațională industrială, Editura Politică, București. Zlate, M. (1981), Psihologia muncii - relații interumane, Editura Didactică și Pedagogică, București. Zlate, M. (1997), „Managementul anilor ’80, ’90”, în Zlate, M. (coord.), Psihologia vieții cotidiene, Polirom, Iași. Zlate, M. (2001), „Psihologia organizațională - știință și profesie în expansiune”, Revista de psihologie organizațională, vol. I, nr. 1, pp.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
patru sectoare cerebrale? De asemenea, cercetările efectuate (N. Herrmann, apud M. Roco, 2001) au pus în evidență stiluri diferite de comunicare în funcție de preferințele cerebrale. Cunoașterea preferințelor cerebrale ale celorlalți precum și adaptarea la ele permit ameliorarea relațiilor interpersonale și a comunicării interumane. În situația unor preferințe cerebrale diferite, greutățile provin din cauza faptului că unele persoane urmează o abordare logică, în timp ce altele preferă abordarea intuitivă. Similar existenței diferitelor forme de leadership, putem vorbi despre mai multe forme de management. Ceea ce ne interesează nu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Weschler, I.R.; Massarik F. (1961), Leadership and Organization: a Behavioral Science Approach, McGraw-Hill Book, New York. Tannenbaum, R.; Schmidt, W.H. (1973), „How to choose a leadership pattern”, Harvard Business Review, mai-iunie, pp. 162-175, 178-180. Zlate, M. (1981), Psihologia muncii. Relații interumane, Editura Didactică și Pedagogică, București. Zlate, M. (1999), Eul și personalitatea, Editura Trei, București. Zlate, M. (2004), Leadership și management, Editura Polirom, Iași. Adrian BRATE* Orientări actuale în studiul stresului ocupațional și perspective ale dezvoltării sănătății în muncă Abstract The
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ci și pentru omul organizațional, nimic în organizație neputându-se întreprinde și realiza fără comunicare, fără emiterea și receptarea de informații, fără formularea, solicitarea și transmiterea/primirea de sugestii, opinii și ordine. Pe lângă caracteristicile care o apropie de comunicarea general interumană, comunicarea organizațională posedă și trăsături proprii, care o individualizează, ca problemă specifică de studiu a psihologiei organizațional-manageriale. Acestea se evidențiază îndeosebi în modul de configurare a canalelor, rețelelor și structurilor de comunicare, în formele de perturbare a comunicării organizaționale și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
începutul anilor ’50, purtat prin spitale și sanatorii, rămas cu o mână paralizată, micuțul urmează școala de arte plastice și se înțelege că va deveni pictor. Romanul urmărește, din perspectiva protagonistului, evoluția unei conștiințe în formare. Viața rurală, cu relațiile interumane tradiționale, cu realitățile ei uneori dure, generatoare de suferință, este consemnată cu autenticitate, în pagini uneori izbutite. Un tărâm explorat și exploatat destul de consistent, totuși fără mare originalitate în raport cu orizontul „romanului de formare” din literatura română mai veche, este descoperirea
LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
-
fără această transpunere neîncetată care, manifestă În rostire sau chiar implicită, efectuează trecerea de la subiectivitate la obiectivitate cu reîntoarcere la subiect, e imposibil să dăm socoteală de formarea conceptului și, În general, de orice gândire veritabilă. Chiar independent de comunicarea interumană, limba constituie o condiție necesară, ce guvernează gândirea individului singular la nivelul existenței sale celei mai solitare. Dar limba nu se manifestă și nu se dezvoltă efectiv decât În mediul social; iar omul nu se Înțelege pe sine Însuși decât
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se numără partide politice, parlamente și guverne; institute de educație și cercetare; universități; confederații și sindicate din industrie; cooperative; organizații feministe, de mediu și de automotivare; și mass-media. Toate aceste proiecte au ca scop promovarea democrației și dezvoltarea, îmbunătățirea relațiilor interumane, indiferent de etnie, sprijinirea organizațiilor de automotivare și combaterea cauzelor sărăciei și distrugerii mediului” șcitat pe www.kas.de/stiftung/englisch /international.htmlț. 62. Christopher Andrew, Her Majesty’s Secret Service: The Making of the British Intelligence Community (Viking, New York
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]