1,413 matches
-
aceeași populație, la un anumit interval de timp, prin aplicarea aceluiași instrument. Se consideră că un coeficient de corelație de 0.7, între cele două aplicări indică o fidelitate mare. În acest caz avem de rezolvat două probleme diferite. Dacă intervievăm efectiv aceleași persoane intervine efectul familiarizării subiectului cu problematica abordată ceea ce ar putea să genereze un fals coeficient de corelație, mai ales în cazul sondajelor de opinie politică unde odată cu trecerea timpului este probabil să se producă abateri ale preferințelor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
relație demonstrată. Capitolul 3 Eșantionarea 3.1. Principiile eșantionării În majoritatea proiectelor de cercetare se lucrează cu eșantioane. Acesta este principiul cercetărilor selective în care sunt investigați un număr limitat de indivizi, de regulă între 1000 și 5000 în loc să fie intervievați toți indivizii care constituie populația respectivă. În unele cazuri, cercetarea se finalizează cu generalizarea de la eșantion la întreaga populație, ca în cazul măsurării intenției de vot, unde este cât se poate de posibil să intervievăm 1000 de persoane care au
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
1000 și 5000 în loc să fie intervievați toți indivizii care constituie populația respectivă. În unele cazuri, cercetarea se finalizează cu generalizarea de la eșantion la întreaga populație, ca în cazul măsurării intenției de vot, unde este cât se poate de posibil să intervievăm 1000 de persoane care au vârsta de peste 18 ani, iar rezultatele obținute la nivelul eșantionului sunt generalizate asupra întregii populații cu drept de vot. De multe ori avem nevoie de informații despre o populație, dar costurile prea ridicate nu ne
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pas: identificarea frecvențelor observate, adică structura eșantionului așa cum a ieșit din teren, pe fiecare din cele trei variabile, în număr de persoane și nu în procente. Spre exemplu, câte persoane de sex masculin și câte de sex feminin au fost intervievate. Al doilea pas: identificarea frecvențele teoretice (așteptate), cele care ar fi trebui să iasă din teren conform procentelor din structura populației, la fiecare variabilă. Spre exemplu, câte persoane de sex masculin sau de sex feminin ar fi trebuit intervievate, pentru
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a populației trebuie să aibă aceeași șansă ca toate celelalte de a figura în eșantion (Lefter, 2004, 132). În mod normal, la acest tip de eșantionare, ar trebui să folosim cadre de eșantionare, adică să extragem populația care va fi intervievată de pe liste care pot să fie puse la dispoziție fie de către Direcția de Statistică, fie de către Poliție. Figura nr. 3.4: Metode de eșantionare și caracterizare a populației cercetate Sursa: Lefter, 2004, 133 3.6.1. Eșantionarea aleatoare simplă În
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
persoane, iar volumul populației din care va fi extras eșantionul (numărul de studenți existenți în universitate) N=5000 studenți. Fracția k se va calcula după formula menționată mai sus k=5000/1056=5 Pentru a extrage persoanele care vor fi intervievate trebuie să avem o bază de sondaj, cu alte cuvinte o listă cu numele tuturor studenților din Universitatea X și vom extrage 1056 persoane pornind de la primul de pe listă și continuând cu pasul mecanic de 5. Prin urmare persoanele extrase
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
este nevoie ca grupările folosite ca unități de eșantionare să fie cât mai eterogene în interior și mai omogene sau mai asemănătoare între ele" (D. Sandu, 1992, 198) Exemplu. Dorim să realizăm un eșantion reprezentativ la nivel național, astfel încât să intervievăm persoane din toate regiunile istorice. Dacă am lua doar persoane din județele din Moldova vom avea erori mari la generalizarea datelor, deoarece există diferențe semnificative dintre locuitorii din zona Moldovei și cei din Transilvania. Prin urmare vom selecta județe din
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
satisfacție privind serviciile și produsele oferite de magazin. Putem introduce un criteriu "aleator" pentru a evita ca operatorii de teren să se ducă doar la anumite categorii de persoane care li se par lor mai ușor de abordat. Operatorul poate intervieva fiecare a III-a persoana care iese din magazin și în plus să intervieveze clienții și la orele de dimineață și la prânz și seara, deoarece știm că sunt categorii diferite de clienți la diferite ore. 3.7.2. Eșantioane
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a evita ca operatorii de teren să se ducă doar la anumite categorii de persoane care li se par lor mai ușor de abordat. Operatorul poate intervieva fiecare a III-a persoana care iese din magazin și în plus să intervieveze clienții și la orele de dimineață și la prânz și seara, deoarece știm că sunt categorii diferite de clienți la diferite ore. 3.7.2. Eșantioane de voluntari Această formă de alegere a subiecților se utilizează mai ales în cercetările
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
împartă cazurile în subgrupuri și se introduce în căsuța Groups Based On. Să presupunem că vrem să comparam percepția persoanelor de sex masculin și cea a persoanelor de sex feminin referitor la "încrederea acordată celorlalte persoane". Vrem să selectăm persoanele intervievate în funcție de sex, deci variabila sex trebuie introdusă în această căsuță. Când tastăm Paste, fișierul Syntax va conține aceste rânduri: Figura nr. 5.12: Fișier syntax pentru SPLIT FILE După ce dăm această comanda fie din Syntax fie din meniul programului, putem
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
tabel de rezultate: Statistics Cei mai buni prieteni pe care îi aveți vă sunt... N Valid 1975 Missing 25 Mode 1 Interpretare. Modul are valoarea 1 iar acest lucru indică că răspunsul cu frecvența cea mai mare în rândul persoanelor intervievate este categoria codată cu valoarea 1, adică cele mai multe persoane au declarat că rudele sunt cei mai buni prieteni. Variabila avea următoarele coduri atașate variantelor de răspuns: 1 rude 2 vecini 3 colegi de serviciu sau de scoală 4 alte persoane
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
deoarece este greu de identificat, rezultatul este imprecis. Cât de mulțumit sunteți de sănătate dvs.? N Valid 1998 Missing 2 Median 3 Mode 3 Modul are valoarea 3 iar acest lucru indică că răspunsul cel mai frecvent în rândul persoanelor intervievate este categoria codată cu valoare 3, adică cele mai multe persoane au declarat că sunt destul de mulțumiți de starea lor de sănătate. Variabila avea următoarele coduri atașate variantelor de răspuns: 1.deloc mulțumit 2. nu prea mulțumit 3. destul de mulțumit 4. foarte
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
din primul și cel de al doilea eșantion. Ca urmare, excluderea unei înregistrări din primul eșantion nu afectează înregistrările din eșantionul al doilea. Eșantioane dependente ar fi, spre exemplu, cele obținute în urma cercetărilor de tip panel, unde aceiași subiecți sunt intervievați la diferite momente de timp sau atunci când pornindu-se de la un singur eșantion se compară percepția subiecților despre două sau mai multe fenomene, practic multiplicându-se același eșantion. Eșantioanele independente se obțin, de pildă, prin împărțirea eșantionului funcție de sex, regiune
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
celor irelevante; * Lipsa unei relații de corelație între variabilele independente care conduce, ca și în cazul regresiei liniare, la efectul de multicoliniaritate; * Independența între termenii eroare (dependența poate apărea atunci când se lucrează cu eșantioane corelate în care aceiași subiecți sunt intervievați la momente diferite de timp). Regresia logistică nu presupune existența unei relații liniare între variabila dependentă și cele independente, ipoteza testată fiind cea a unei relații exponențiale între variabila dependentă și predictori. Regresie liniară multiplă: y= a + b1x1 + b2x2 +...+bnxn
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Analiza factorială urmărește cercetarea legăturilor de interdependență dintre mai multe variabile cu ajutorul cărora se caracterizează un anumit fenomen, prin reducerea volumului datelor cuprinse în variabilele inițiale și construirea unui set mai mic de dimensiuni. Spre exemplu, să presupunem că am intervievat 1000 de indivizi care au fost selectați aleator din populație și i-am întrebat despre opiniile lor politice cu privire la taxe, drepturi civile, legi ale muncii și altele. Răspunsurile la aceste întrebări constituie deci variabile observate. În general, primul pas în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
iar 5 încrederea cea mai mare. Variabila unidimensională creată va avea o serie de valori în funcție de combinațiile de valori atribuite celor trei variabile (televiziune, radio, presă scrisă) de către persoanele intervievate. Această variabilă index va avea rolul de a ordona persoanele intervievate în funcție de intensitatea încrederii acordate mass-mediei, ierarhizându-le în trei categorii: persoane cu încredere ridicată, persoane cu încredere medie și persoane cu încredere scăzută. Această ierarhizare va fi realizată de către cercetător în funcție de o serie de valori standard stabilite de acesta. Termenul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
elemente din teorie deseori evidențiază insight-ul spontan sau așa-zisa comutare gestaltistă. O astfel de caracterizare a teoriei gestaltiste este oarecum înșelătoare. De exemplu, atunci când Wertheimer a întreprins studiul de caz al lui Einstein (pe care l-a cunoscut și intervievat), el a descris zece etape ale perioadei de nouă ani care a condus la structurarea teoriei relativității, după care multe întrebări au rămas fără răspuns. Abordarea lui Wertheimer, cu accent pe transformările structurale în timp, este similară abordării noastre construcționiste
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
instrumentele cu care „lucrează” organizațiile infracționale, mafiote sau chiar de crimă organizată este un flagel extins, globalizarea amplificând volumul activităților și beneficiilor. Barometrul global pe tema corupției, publicat cu ocazia zilei internaționale împotriva corupției, arată că aproximativ 60% dintre persoanele intervievate din întreaga lume consideră că fenomenul corupției s-a amplificat în ultimii trei ani.<footnote Stancu, S., www.jurnalul.ro, accesat la 10 decembrie 2010. footnote> Ancheta la care au participat 91.000 de persoane din 86 de țări și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
FACE ANGAJATUL? CARE ESTE REZULTATUL FINAL SAU OBIECTIVUL TEHNOLOGIC? verb complement direct fraza infinitivă infinitiv complementul infinitivului instalează diferite tipuri de aparate de prelucrare a metalului pentru a prelucra părți metalice componente ale avioanelor convinge consumatorii pentru a cumpăra automobile intervievează clienții pentru a evalua deprinderile și abilitățile conduce autobuzul pentru a transporta pasageri Avantajul major al descrierilor de posturi bine realizate este acela că reflectă cu claritate rolurile și funcțiile postului respectiv în cadrul îndeplinirii obiectivelor organizației, iar pe de altă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
2000) au făcut o comparație între interviurile față în față și interviurile realizate prin telefon la 70 de candidați dintr-o companie multinațională în domeniul petrolului. Candidații au obținut scoruri mici la interviurile telefonice. De asemenea, cei care au fost intervievați telefonic și apoi au fost intervievați față în față și-au îmbunătățit scorurile față de candidații care au parcurs procesul invers. Aceste rezultate pot fi explicate prin faptul că, în cazul interviurilor telefonice, ne concentrăm doar asupra conținutului verbal al replicilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
interviurile față în față și interviurile realizate prin telefon la 70 de candidați dintr-o companie multinațională în domeniul petrolului. Candidații au obținut scoruri mici la interviurile telefonice. De asemenea, cei care au fost intervievați telefonic și apoi au fost intervievați față în față și-au îmbunătățit scorurile față de candidații care au parcurs procesul invers. Aceste rezultate pot fi explicate prin faptul că, în cazul interviurilor telefonice, ne concentrăm doar asupra conținutului verbal al replicilor iar în interviurile față în față
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a fost făcută prin: reorganizarea procesului de producție în echipe; trainingul cu un anumit scop; dezvoltarea unui nou sistem de recompensă pentru a susține schimbările necesare. S-a folosit un chestionar pe un eșantion de 101 subiecți. Adițional s-au intervievat și 32 de angajați și manageri. De asemenea s-au folosit documente și memo-uri ale grupului de dezvoltare, din care au făcut parte și evaluatorii. 1999 Proiectul de dezvoltare organizațională la Fraser Chocolate Ltd.: Focus pe procesele muncii, echipe și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a fost redactat în mai multe limbi și recent a fost testat și în Polonia pe un eșantion de 120 de persoane. Rezultatele studiului de validare au fost că versiunea poloneză a avut succes. Pentru al doilea scop au fost intervievați 200 de manageri de nivel mediu din 32 de agenții într-o zi, într-un singur loc, cu chestionare SYMLOG standard. S-a concluzionat că SYMLOG este un instrument folositor nevoilor dezvoltării organizaționale, mai ales în cazul corporațiilor multinaționale. 2001
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai degrabă irelevantă în viața cotidiană? - ce ne arată diverși indicatori indirecți cu privire la răspândirea scepticismului religios? - care este reacția societății urbane românești contemporane față de scepticismul religios? Indicatori de credință ai religiozității REF Ref118800745 \h \* MERGEFORMAT Graficul 1 rezumă răspunsurile subiecților intervievați la câteva întrebări privind credința religioasă. După cum se poate observa, există o variabilitate a răspunsurilor între itemi: proporția persoanelor care cred în iad este semnificativ mai mică decât a celor care cred în existența păcatului sau a raiului. Graficul SEQ
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dintre persoanele care cred în Dumnezeu dau o notă de 5 sau mai mică importanței pe care Dumnezeu o are în viața lor, iar 20% dau o notă de 7 sau mai mică. În modelul notelor școlare folosit de persoanele intervievate pentru a reda relevanța religiei în viața de zi cu zi, nota 5 este prima notă de trecere, iar nota 7 nu este, în general considerată o notă mare. Prin urmare, aceste răspunsuri indică proporția aproximativă a populației urbane românești
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]