1,269 matches
-
anterioare, Florin Diaconescu aduce în spectacolul Operei (chiar dacă oboseala vocii se simte) știința scenei, cultura stilului, dezinvoltura elegantă necesară personajului. Trecerile de la text cântat la proză, în ambele sensuri (foarte importante în economia rolului) sunt rezolvate măiestrit prin ritm și intonație dând întregului cursivitate. Ceea ce nu se poate spune și despre partenerii săi, mai puțin actori decât cântăreți. Dorina Cheșei (Rosalinda) preocupată de rezolvarea partiturii foarte solicitante a avut momente vocale frumoase (Csadrașul de exemplu) dar a lăsat pe alocuri goluri
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
ridicarea conștiinței socialiste", și în final pentru "visul de aur", "comunismul"! Așa cum menționam, întregul șir de cuvinte (mai ales S și epitete pozitive) este marcat de la început - se știa, într-o semiotică ținând de dresaj, spre a fi enunțat cu intonație exclamativă, presupusă de fiecare cuvânt, deși semnul este pus numai la sfârșit. Îmbinarea puținelor propoziții (aproape transformate ele însele în S sau Nmzi) este înecată în lungul lanț de S plus Adj., care tind să orienteze către final (acesta nu
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
răspunde numai la Întrebări sau comenzi verbale; timpul de reacție moderat; În vorbirea reflectată nu există distorsiuni ale sunetelor, apar doar rare inversiuni sau omisiuni; vorbirea independentă este calmă, corectă, clară, afectuoasă, cu rare inflexiuni ale timbrului; recitarea este fără intonație; prezintă tulburări de scris-citit (dislexo-disgrafie): citire - ritm foarte lent, cu multe greșeli datorită nerecunoașterii literelor, nu reușește să Înțeleagă semnificația celor citite; scriere - copierea și transcrierea se realizează cu dificultate, Într-un ritm lent, după dictare reușește să scrie doar
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
de furie), de cunoscut preferințele și găsite metodele de atragere pentru a veni cu plăcere la Centrul Logopedic. Comunicarea nu trebuie forțată, să i se acorde timp pentru acomodare. Să se evite Întrebările directe, Întrebările să fie clare, simple, repetitive, intonația, gesturile controlate, fără raportare la situația dată. Uneori, autiștii repetă doar alocuțiunile de interdicție ale adultului. Se poate Întâmpla ca ecolalia să fie Întârziată (repetă anunțurile de la radio). Alteori apar niște fixații pe planul motor al gurii (scrâșnitul dinților, suflatul
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
autiști nu vor putea achiziționa niciodată limbajul vorbit. În cazul În care acesta este prezent pot apărea anumite caracteristici stranii: ecolalie spontană sau tardivă (repetarea cuvintelor sau frazelor), inversarea pronumelui („tu” pentru „eu”), idiosincrazii (inventarea cuvintelor), Întrebări obsesive. De asemenea, intonația și accentul pot fi anormale. Următoarele tehnici au fost propuse părinților: comunicarea trebuie să fie rară, clară, concretă, constantă; folosirea cuvintelor pe care copilul le Înțelege; utilizarea aceluiași cuvânt pentru descrierea aceleiași situații; folosirea propozițiilor scurte și simple; exagerarea mimicii
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
pot fi anormale. Următoarele tehnici au fost propuse părinților: comunicarea trebuie să fie rară, clară, concretă, constantă; folosirea cuvintelor pe care copilul le Înțelege; utilizarea aceluiași cuvânt pentru descrierea aceleiași situații; folosirea propozițiilor scurte și simple; exagerarea mimicii, gesturilor și intonației; utilizarea suportului vizual În comunicare (imagini, pictograme); acestea atrag și mențin atenția, reduc anxietatea, concretizează conceptele; ignorare, În cazul ecolaliei sau repetarea de către adult a ecolaliei copilului; folosirea de către adult a pronumelui inversat până copilul Învață corect pronumele; precizarea corectă
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
a ecolaliei copilului; folosirea de către adult a pronumelui inversat până copilul Învață corect pronumele; precizarea corectă a denumirii obiectelor și acțiunilor folosite idiosincratic de către copil; În cazul Întrebărilor obsesive - la Început răspuns identic, apoi ignorarea Întrebării; ignorare la accent și intonație anormală. 3. Bizarerii comportamentale Stereotipiile sunt mișcări repetitive mecanice care au ca scop autostimularea sau detensionarea (de exemplu, fluturatul mâinilor, legănatul etc.). Autoagresivitatea - copilul recurge la un astfel de comportament pentru a se autostimula sau pentru a manipula adulții din jurul
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
parcurge o gamă de nuanțe care cresc treptat în intensitate. De obicei simplă, cu un stil lipsit de podoabe, s. are efect în cazul în care este relatată de un povestitor talentat, înzestrat cu un anumit dar al expunerii (cursivitate, intonație, mimică). Se apropie uneori de basmul fantastic datorită unor elemente, procedee sau personaje specifice acestuia, existente și în cuprinsul ei (ființe cu puteri supranaturale, obiecte miraculoase). În alte cazuri pătrunde în zona basmului animalier, luând naștere s. explicative cu caracter
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
a categoriilor de muzică, a structurii etc.). Vocea este principalul mod de redare a muzicii. Calitățile unei voci frumoase, cultivate printr-o susținută activitate de educație muzicală și, mai ales, prin exerciții sistematice, sunt: a) timbrul; b) claritatea; c) justețea intonației; d) maleabilitatea; e) omogenitatea; f) flexibilitatea; g) volumul. Prin exerciții sistematice, vocea copiilor se dezvoltă, dobândind treptat atributele unei voci frumoase. În educarea vocii se urmărește ca elevii: să intoneze curat sunetele auzite; să intoneze sunetele cu o intensitate naturală
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
un registru vocal la altul. REGISTRUL vocii copilului este acea parte din diapazonul vocal (totalitatea sunetelor accesibile vocii) care corespunde unei zone joase, medii sau acute de intonare. Exercițiile muzicale, indiferent de specificul lor: exerciții de respirație, de emisie și intonație, de dicție, alături de cântece, formează la elevii din ciclul primar deprinderi corecte de cânt. EXERCIȚII DE RESPIRAȚIE: a) Ne plimbăm prin parc, iarna. Am găsit o rămurică de brad. O scuturăm de zăpadă și o mirosim: „Ce frumos miroase bradul
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
pleacă din gară, șuierând: U-u-u.... c) Vântul suflă puternic: Vâjjj... . d) Ambalăm motorul mașinii: Vu-u-u.... (Exercițiile se vor realiza pe o expirație prelungită și liniștită de la 4, 6, 8 timpi, ținând cont de structura frazei muzicale.) EXERCIȚII DE EMISIE ȘI INTONAȚIE: Se pot realiza pe un singur sunet, repetat pe un ritm simplu, mergând treptat din ton în ton sau din semiton în semiton, în suire sau în coborâre, pentru elasticizarea vocii copiilor. Exercițiile mai pot cuprinde scurte nuclee melodice cu
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
simbol în stema țării, până la dobitocul târât de funie de ultimul prost nimerit pe pământul străbunilor. Parabolă literară în care V. exprimă ingenios probleme și adevăruri ale satului basarabean postbelic, romanul exploatează „gama întreagă a comicului: voioșia generală alternează cu intonația discretă a vocii autorului, solemnitatea verbului scade brusc și cade chiar în neutralitate epică, condensarea aforistică își are la polul opus un retorism despletit, farsa înlocuiește dezvăluirea dezacordului adânc dintre esență și aparență” (Mihai Cimpoi). Mulțimea de alegorii și simboluri
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
stelele cerului”, „ca nisipul mării”). Concluzia implicată, adesea dezaprobatoare față de acțiuni și atitudini umane, se transmite prin formulări ironice: „a face zile fripte (zile negre) cuiva”, „sperie lupul cu pielea oii”. Ca și proverbul, z. are o anume simetrie, ritm, intonație, accent, uneori rimă. Diversitatea ei atestă capacitatea de inventivitate și de îmbogățire continuă a limbii române. Ediții: Petre Ispirescu, Zicători populare, RIAF, 1882-1883, vol. I-II, 1884, vol. III, 1885, vol. V; Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor din România, Basarabia
ZICATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
părinți copii și ale dezvoltării psihice normale a membrilor familiei. Comunicarea verbală se realizează prin intermediul simbolurilor verbale, care permit elaborarea și transmiterea explicită a unor conținuturi complexe. În cazul comunicării verbale, informația este codificată și transmisă prin intermediul elementelor prozodiei: accent, intonație, ritmul și debitul vorbirii etc. Comunicarea nonverbală se realizează prin intermediul gesturilor, a mimicii, pantomimicii sau a altor comportamente, care mijlocesc transmiterea complexă a unor atitudini ale emițătorului față de contextul interacțiunii (plăcut-neplăcut, confortabil-stresant), față de subiectul abordat la nivel verbal (interesant-plictisitor, acord-dezacord
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
Să găsească sensul cuvintelor antonime; Să identifice semnele de punctuație într un text dat; Să completeze corect semnele de punctuație într-un text dat; Să transforme corect propozițiile enunțiative în propoziții exclamative și/sau interogative și invers; Să citească cu intonație pe roluri un text dialogat, în ritm propriu; Să citească selectiv; Să pronunțe corect cuvintele din textul dialogat; Să scrie după dictare un text scurt, respectând regulile de punctuație și ortografice; Să precizeze și să completeze cuvintele dintr-un rebus
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
din același oraș. Debutează în 1969, cu versuri, la „Miorița”, revista liceului din Târgu Frumos, iar prima plachetă, Întoarcerea menestrelului, îi apare în 1979, fiind urmată de colaborarea cu un substanțial grup de poeme, intitulat Nopțile Șeherazadei, la volumul colectiv Intonații (1989). În studenție a frecventat cenaclurile „Mihai Eminescu”, Junimea. E prezent în „Alma Mater”, „Ateneu”, „Antiteze”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Dacia literară”, „Dialog”, „Oglinda literară”, „Porto-Franco”, „Poezia” ș.a. Cartea prin care T. face dovada talentului său este Ghemuit într-un sâmbure
TALPALARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290042_a_291371]
-
dizabilitățile lor. exprime propriile nevoi, dar sunt incapabili să înțeleagă sentimentele, emoțiile, ideile și credințele celorlalți. O serie de persoane cu autism nu dispun de capacitatea de a transmite ori de a înțelege informațiile folosind gesturile, expresia facială, postura corpului, intonația vocii etc. Cei cu nivel funcțional crescut folosesc gesturile dar nu întotdeauna cele corespunzătoare. Autiștii cu un vocabular bun au limbaj elevat, un nivel concret de înțelegere și folosire a cuvintelor, o exprimare pompoasă. Unii sunt fascinați de cuvinte și
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
kah" de trei ori consecutiv, sau un cuvânt, copilul poate reuși să pronunțe secvența corectă prima dată, însă apoi va ceda iar rata discursului va scădea; tulburări de prozodie (prozodia e melodia discursului oral, și include rata, accentul, pauza și intonația). Copii cu apraxia discursului pot vorbi mai repede sau mai încet. Pot să greșească accentuarea silabelor. Vocea lor poate suna monoton; uneori, dar nu întotdeauna, apraxia orală poate acompania apraxia verbală. Apraxia orală este abilitatea redusă de a efectua la
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
exterior și este determinată de componenta emoțională a mesajului. Uneori putem transmite un mesaj unui individ și acesta, la rândul său, să-l accepte logic și să-l urmeze. În cazul în care modificăm componentele paraverbale ale aceluiași mesaj: tonul, intonația, accentul, ritmul vorbirii, înălțimea vocii, mesajul va fi perceput ca pe o agresiune din exterior, un ordin, față de care va apărea reacția de respingere și chiar impulsul de a face opusul. Se poate ca mesajul pe care l-am transmis
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
părinți / bunici, sporesc animozitățile, tensiunea și distanța dintre copil și tutore. Pe lângă aceste două forme de comunicare: verbală și nonverbală, de mare importanță este și comunicarea paraverbală. În acest caz, transmiterea mesajului este codificată și se face prin intermediul prozodiei, accentului, intonației, ritmului și debitului vorbirii. Acest aspect e foarte puțin cunoscut de bunicii-tutori, de aceea nepoții sunt total nemulțumiți de relația de comunicare bunic-nepot. CONCLUZII Scopul cercetării noastre a fost studierea modului în care bunicii reușesc să suplinească absența părinților plecați
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
existențiale ale lumii, respectiv spațiul și timpul. H. Tellenbach a completat aceste aspecte aducând o importantă contribuție prin introducerea noțiunii de „atmosferă ambientală”. Acesta consideră că fiecărei persoane îi este specifică o anumită „atmosferă” resimțită de ceilalți prin timbrul vocii, intonația vorbirii, sclipirea ochilor, miros, mișcări. Atmosfericul ni se prezintă ca o emanație care radiază din individ și se recunoaște în personalitatea acestuia (H. Tellenbach). Atmosfericul este și cel care generează sentimente de simpatie sau de simpatie, intuiție sau prejudecată, atracție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
c) absența activității imaginative, cum ar fi interpretarea rolurilor de adulți, a unor personaje fantastice sau a animalelor, lipsa de interes pentru narațiuni referitoare la evenimente imaginare; d) anomalii marcate în producerea vorbirii, incluzând volumul, înălțimea, accentul, viteza, ritmul și intonația; e) anomalii marcate în formarea conținutului vorbirii, incluzând uzul stereotip și repetitiv al vorbirii; f) deteriorare marcată în capacitatea de a iniția sau susține o conversație cu alții, cu toate că posedă un limbaj adecvat. 3) Repertoriu restrâns de activități și interese
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gramaticii latine”, în care școala gramaticului căpătase un renume uriaș 4; după ce copilul învăța scris-cititul acasă cu un praeceptor, urma această școală unde studia „cele opt părți de vorbire” (nume, verb, participiu, articol, pronume, prepoziție, adverb, conjuncție), ortografia (neinfluențată de intonațiile limbii vorbite), metrica și prozodia versificației clasice și marile texte juridice și istorice 5. „Școala gramaticului” reușea să confere o vastă cultură generală, punând bazele formării paideutice 6. Tânărul absolvent urma, apoi, Școala retorului - o școală de nivel înalt, cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
decât ale mele. Sigur, exista așa-numita „vizionare”, în care echipa de activiști, cenzori, securiști etc. veghea la puritatea ideologică a spectacolului și scotea replici, cuvinte, scene întregi. Numai că, în spectacolele propriu-zise, cum ar fi putut cenzura gesturile actorilor, intonațiile acestora, pauzele semnificative dintre cuvinte? Din acest punct de vedere, cu totul senzațional mi s-a părut un spectacol al trupei „Divertis” din anii ’80, pe vremea când se întrerupea mereu electricitatea. Spectacolul începea pe întuneric cu replica: „Cine a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se perfecționează pronunția, astfel încât cuvintele învățate înlocuiesc tot mai frecvent exprimarea prin gesturi. Cu toate acestea, deficiența de auz va influența și în continuare modul de exprimare și calitatea vorbirii subiectului care se va menține deficitară pe linia exprimării, a intonației, a ritmului, a calității articulației, ceea ce afectează inteligibilitatea vorbirii; persoana cu anacuzie nedemutizată operează cu imagini generalizate, iar analiza, sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea, realizate preponderent prin vizualizare, duc la o serie de caracteristici legate de concretism, rigiditate, șablonism, îngustime
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]