1,083 matches
-
162, p. 288, doc. nr. 163, p. 289. </ref>. Vădit nemulțumit de atitudinea protestatară a Cabinetului de la București și de Încercarea acestuia de a câștiga simpatia Cabinetelor europene În favoarea cauzei românești, Gorceakov ținea să-i precizeze generalului Iancu Ghica atitudinea intransigentă a cercurilor politice de la Petersburg În privința dreptului de trecere a trupelor rusești. Mai mult decât atât, venerabilul cancelar sublinia că, În eventualitatea În care autoritățile de la București se opun trecerii trupelor Țarului prin teritoriul românesc, Alexandru al II-lea „va
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
ref>. Ca atare, Cabinetul de la Petersburg, confruntat cu spectrul izolării și eventualitatea constituirii unei coaliții europene ostile <ref id="111"> 111 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 17/1878, f. 121.</ref>, avea să fie forțat a-și reconsidera poziția intransigentă, anunțându-și disponibilitatea față de convocarea unui Congres, care să rediscute condițiile păcii de la San-Stefano. Având În vedere noile circumstanțe, Carol I Îl trimite pe Ion C. Brătianu la Viena și Berlin, cu scopul de a câștiga simpatia guvernelor respective În favoarea
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
propus Împăratului Franței Napoleon al III-lea alianța statului român, cu implicarea tuturor efectivelor sale militare și Întregului potențial economic și uman, În caz de război Împotriva Imperiului rus, care, la un anumit moment, părea a fi inevitabil datorită atitudinii intransigente a guvernului francez față de reprimarea sângeroasă de către armatele rusești a marii răscoale poloneze și dorința acestuia de solidarizare hotărâtă cu aspirația nestrămutată a poporului polonez de a-și redobândi independența națională și integritatea teritorială a statului polonez. Participarea României la
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
cu caractere latine, pe care intenționa s-o transporte la Chișinău. Autoritățile rusești au fost și de data aceasta Împotriva deschiderii tipografiei și n-au permis inaugurarea activității acesteia <ref id="15"> 15 Ibidem. </ref>. Sankt Petersburgul aplica aceleași interdicții intransigente și În cazul unor publicații periodice care apăreau În Principatele Române. Documentele rusești de arhivă aduc mărturii ale faptului că revista Propășirea (1842) a lui M. Kogălniceanu a fost suprimată datorită presiunilor exercitate de autoritățile rusești din capitala imperiului asupra
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
a fi reprezentată la Teatrul Național din București la propunerea lui Liviu Rebreanu, a fost compusă în 1931, retranscrisă și modificată târziu, după un manuscris deteriorat. Protagonistul, filantropul Ilie Basarab, întemeiază „Liga” cu scopul de a asana societatea, arătându-se intransigent, ca un adevărat „tiran” al adevărului. Dar personajele sunt schematice, axul dramei este fragil, ideile se articulează bombastic, cu accente lirice, hiperbolice, care duc - involuntar - la caricatura sublimului căutat. „Portretele eseistice” din volumul Coloane care cresc necontenit (1999), evocări și
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
noastră” , ,,Evenimentul”, ,,Revista «Liga Culturală»”, ,,Drum drept”, ,,Cuvântul moldovenesc”, ,,Viața literară”, ,,Apărarea națională”, ,,Solia” ș.a. A utilizat și pseudonimele Horia Rămurel, Aureliu Mălin, Alexandru Roură. Două volume, Poezii. Din povestea vieții (1910) și Cântecul neamului (1913), aduc în atenție atitudinea intransigentă a poetului R. față de realitatea socială, poziție datorată atât temperamentului, cât și apropierii de ideile lui N. Iorga. Câteva satire, cuprinse în plachetele Scrisoare unui necunoscut (1910), A doua scrisoare către un necunoscut (1910), A treia scrisoare către un necunoscut
REVENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289178_a_290507]
-
înfrângerea revoluției ungare este din nou închis (1849-1853) și abia în 1861 revine în viața politică, lipsit însă de popularitatea de care se bucurase înaintea și în timpul revoluției. În scrisori, proclamații sau broșuri politice se relevă constant ca un revoluționar intransigent, cu spirit practic și tact politic, militant neobosit pentru unirea și emanciparea socială a românilor. După mai bine de șaizeci de ani de la moartea sa osemintele i-au fost aduse în țară și reînhumate în capela cimitirului din Lugoj. M.
MURGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288319_a_289648]
-
în timpul bombardamentelor etc. Ceva mai închegate sunt, în schimb, povestirile și schițele lui N. Textele reunite în volumul Oameni (1936), puse pe hârtie în perioada studenției ieșene a autorului, polarizează acțiunea în jurul unor personaje din medii intelectuale diferite. Un judecător intransigent devine clement când se confruntă cu trădarea soției, pe care o iubește foarte mult, doctorul Ion Veniamin e deranjat inutil pentru istericalele unei femei din așa-zisa înaltă societate, Mereanu, poet mediocru, nu-și poate promova versurile, altul își risipește
NEAMTZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288389_a_289718]
-
a știut face percepută că „o ființă nepereche”, care provoacă prin nonconformism și paradox: fragilă și dominatoare („voce de bronz și argint”), natura de „cuceritoare” (Elenă Văcărescu), iradiind inextricabil aroganță și simplicitate, prodigios locvace, cu o gestica vehemență, subtil afectată, intransigent justițiara, stăpânește elanul de a convinge și „reflexul de a decretă” seducător. Adorata de contemporani, multi iluștri, si întreținând frenetic „climatul geniului” (Léon Blum, Maurice Barrès o vedeau că întruchipare a condiției geniale), a trăit adulata, cu tot cortegiul simbolurilor
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
decât la o întâlnire. Sonia este dezamăgită de faptul că sora sa nu face mai mult efort. Dar ea înțelege, de asemenea, că aceasta trebuie să se ocupe de proprii săi copii și de fiica sa. Sora sa se arată intransigentă, afirmând că, „la fel ca și sfântul Thomas, ea nu crede decât ceea ce vede, și că nu este pregătită să-i acorde din nou încredere”. Sonia știe că încrederea surorii sale va fi câștigată încet și în mod progresiv. Evaluare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
eficiența interpersonală și toleranța la suferință! Terapeutul interacționează direct cu mediul dacă și numai dacă pacientul nu este capabil să acționeze singur, dacă și numai dacă viața pecientului sau aceea a altei persoane este în pericol, sau atunci când mediul este intransigent și puternic. De exemplu, casa de asigurare de boală a Doamnei B. îi scrie pentru a cere terapeutului său să redacteze un raport în care să justifice continuarea tratamentului. Acesta pregătește un document pe care îl redactează împreună cu Doamna B.
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
meditația unui scriitor în marginea istoriei, cu implicare personală (ca ardelean, ca martor al dramelor provocate de istorie în anii ’40, ca bun cunoscător al culturii maghiare) și, totodată, cu recurs abundent la documente și la alte izvoare istorice. Spirit intransigent, militant decis al cauzei românești, adept al adevărului și al justiției, martor și trăitor al unor evenimente tragice, P. refuză și aici retorica agresivă a șovinismului, manifestându-se cu echilibru ca un susținător al armoniei și colaborării interetnice. SCRIERI: Psalmii
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
un strălucitor stil tânăr aflat într-o stare de veșnică ebuliție. De această tinerețe permanentă, lungă cât viața, amânând, refuzând de fapt maturizarea deplină (cu tot ce presupune ca limitare și închistare), țin spiritul eminamente și eminent ofensiv, bătăios, polemismul intransigent, atât de caracteristice eseistului și criticului. De pildă, legenda situației subalterne avute, chipurile, de Mihai Eminescu și a mizeriei materiale în care s-ar fi zbătut marele poet e măturată pur și simplu într-un text antologic - Funerariile poetului. Iată
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
simpatiei pentru camarazii falselor eroisme arde unde nu te aștepți. Reprezentanți foarte vocali ai tineretului universitar au regăsit gustul pentru Comuna din Paris (versiunea 1968) și neomarxismul ecologic („Apocalipsa după Al Gore”). La un pol, ierarhiile dispar, în timp ce, la celălalt, intransigenții exclud dialectica iertării. În acest context anomic și arbitrar, cum să mai încadrezi discuția despre colaboraționismul liderilor Bisericii Ortodoxe și - de altfel - ai celorlalte religii recepte din România comunistă? Dacă opera internă de ecarisaj în spațiul eclezial, politic, academic și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lipsită de crispări, piperată cu ironie și altoită pe tangenta unei priviri generoase către alteritate. Sub privirea ascuțită a profesorului, ortodoxia putea hrăni diversitatea fără să amenințe unitatea, stimulând polifonia. În cuvintele lui Mircea Vulcănescu, scrisul lui Nae Ionescu era „intransigent și țeapăn, neplăcut, dar reconfortant”. Iată un model de scriitură profetică, dar civilizată, greu de acceptat numai în mediile ecleziastice sclerozate. Nunc pro tunctc "Nunc pro tunc" Era loc în paginile revistei Predania - o mostră de conștiință catolică într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
etc. care domnesc În secțiile Societății Scriitorilor, care sunt Încă departe de „spiritul principialității clasei muncitoare” și de angajamentul prin care „scriitorii noștri și-au pus ferm condeiele lor În marele front (Ă) pentru construirea socialismului”. Combativitatea lui Geo Dumitrescu intransigentul ideolog al revistei Flacăra cu care acesta a analizat fenomenul cultural românesc pe Întreg parcursul anului 1948, după cum am arătat În cartea mea Reeducare și prigoană, va fi și mai eficientă, mai percutantă căci va veni din Însăși inima breslei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe de o parte; prin evidențierea a ceea ce este mai valoros În moștenirea literară și deci ceea ce poate folosi ca armă de luptă În ridicarea maselor, iar pe de altă parte, prin vigilența față de tot ceea ce este reacționar, prin demascarea intransigentă a părților negative din creația literară a trecutului. Tocmai prin Întărirea spiritului de partid, prin Înțelegerea și aplicarea concepției leniniste asupra existenței celor două culturi În sânul fiecărei culturi naționale, a fost posibilă valorificarea creației mișcării clasei muncitoare de la sfârșitul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și-au Însușit Încă până la capăt Învățătura partidului cu privire la creșterea cadrelor noi, pentru că mai sunt scriitori care n-au știut să Învingă până la capăt mentalitatea individualistă, burgheză, pentru că nici În Uniunea Scriitorilor această mentalitate n-a fost combătută cu suficiență intransigentă. (Ă). Pornind de la această imagine de ansamblu să detaliem principalele aspecte referitoare la proza anului 1951. FIȘE LA PETRU DUMITRIU Romanul Drum fără pulbere de Petru Dumitriu se detașează net, ca număr al comentariilor critice, față de oricare altă apariție editorială
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în păcat, ar putea juca rolul unui salvator. Nu-l joacă, de fapt, la înălțimea la care ar dori, pentru că valorile lui nu interesează pe nimeni. Probabil nici măcar pe mulți dintre cititorii aventurilor sale scăldate în apa tare a eticismului intransigent. În realitate, inflexibilitatea morală a lui Marlowe nu e compactă și nici nu funcționează după criterii obiective. Ar putea fi definită, la rigoare, drept o etică selectivă, ale cărei ochiuri largi permit nu doar readucerea între muritori a înaltelor comandamente
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
să dea colectivului redacțional un serios ajutor în orientarea sa. O răspundere însemnată o poartă Uniunea Scriitorilor care nu s-a preocupat îndeajuns - atât prin secretariatul său cât și prin filiala sa de la Cluj - de îndrumarea ideologică a revistei”. Deși intransigentul colaborator al Scânteii, cheamă comitetul regional de partid să îndrepte „greșelile ideologice”, pare-se totuși, că motivul pentru care, de câteva luni, Almanahul era în vizorul criticilor din capitală, a fost mult mai terestru. Adică: în numărul 5, Almanahul publică
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
confirmăm adevărul afirmației acestuia că, la apariția volumului Întâlnirea din Pământuri Petru Dumitriu este singurul care comentează preponderent pozitiv acest volum, făcând oarecum o notă discordantă în suita interpretativă a cronicarilor, fapt consemnat de mine în cartea Reeducare și prigoană. Intransigentul ideolog al revistei Flacăra, care era pe atunci Petru Dumitriu, nelansat încă în literatura realist-socialistă, a fost atât de încântat de un personaj din Întâlnirea din Pământuri, încât l-a împrumutat - e vorba de Miai - plantându-l în realitatea socialistă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
apar încă multe lucrări mediocre care denaturează realitatea sovietică.” În paranteză fie spus, după o perioadă de relativă liniște de nici doi ani în jurul numelui său, Baconsky reintră pe „lista neagră” fiind pomenit, preponderent, în contexte negative. Teoretizând dogmatic și intransigent, prin formule ca: „noi milităm”, „noi cerem”, - conceptul și nivelul tipicului în poezie, S. Damian 55 dezvăluie multe aspecte ne-tipice și ne-luptătoare, poezii cenușii, monotone, plicticoase, moleșitoare în lirica vremii, în contrast cu poezii valabile, militante, civice semnate de M.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ziarului Adevărul. Într-adevăr, cred că rolul lui Cristian Tudor Popescu nu poate fi sub nici o formă minimalizat din cauza faptului că și unii dintre noi, inclusiv participanții la acest dialog, au intrat În anumite momente În polemică cu influentul și intransigentul ziarist. Mircea Mihăieș: După cum În alte momente am fost și suntem, cred, foarte apropiați de el ca persoană. Vladimir Tismăneanu: Am avut o lungă discuție, care a apărut În formă prescurtată În pagina Întâi a ziarului Adevărul - cea completă a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
țară și străinătate, în care prevalează observația și comentariul cultural). Notabil este Zidul martor. Pagini de jurnal. 1970-1990, volum din 1995, înscriindu-se între piesele de rezistență ale memorialiasticii de sertar apărute după decembrie 1989. Document autoscopic al unei personalități intransigente cu sine și cu ceilalți, jurnal de creație, cartea este totodată o amplă „fișă de observație” a procesului de degradare a societății românești în totalitarism, oferind și o neconcesivă imagine din interior a vieții literare. A descoperit și editat Cronica
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
restrânse În structurile și potențialitatea lor. FINAL PASAJ RETRAS Acest compromis va fi de scurtă durată, fiindcă În prefața pe care o va redacta pentru cea de-a doua ediție a monografiei despre Palamas (1993), Stăniloae revine la poziția sa intransigentă față de teologia catolică, socotită ca fiind purtătoare a germenilor raționalismului ateu și a unei viziuni maniheiste, ba chiar păgâne, a lumii. III Așa cum s-a putut constata, teologia lui Stăniloae este profund ancorată În tradiția patristică, mai bine zis Într-
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]