442 matches
-
absolutivul, există și două excepții: (a) verbele deponente, caracterizate de trăsătura semantică [+ Continuitate], [+ Insistență] (corespondentele pentru 'a străluci', 'a întârzia', 'a dura', 'a se ocupa cu', 'a fierbe', 'a fermenta') sunt intranzitive neagentive cu subiect în cazul ergativ; (b) verbele intranzitive cu obiect încorporat (corespondentele pentru 'a vorbi', 'a conversa', 'a plânge', 'a râde', 'a dormi', 'a eșua') se comportă, semantic și sintactic, ca tranzitivele - numele încorporat primește cazul absolutiv, iar subiectul, cazul ergativ. Forma verbală conjugată se acordă cu toți
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Cel mai frecvent, verbul lexical precedă auxiliarul. Negația impune antepunerea auxiliarului. BATS (BATSBI, TSOVA-TUSH) Limbă din familia caucaziană (NAKH), ramura de nord-est, vorbită într-un sat din estul Georgiei, Batsbi. Aproximativ 500 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ: unele verbe intranzitive atribuie pronumelui de persoanele 1 și 2 cazul ergativ, dacă acțiunea este voluntară, și cazul absolutiv, dacă acțiunea este involuntară. Alegerea ergativului sau a absolutivului are cauze semantice. Limbă cu S variabil (engl. fluid-S). Tipar special de marcare cazuală
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dacă acțiunea este involuntară. Alegerea ergativului sau a absolutivului are cauze semantice. Limbă cu S variabil (engl. fluid-S). Tipar special de marcare cazuală ergativă: cazul ergativ nu marchează numai subiectul verbelor tranzitive, ci și pe cel al anumitor verbe intranzitive. Cercetătorii nu au căzut de acord dacă folosirea ergativului cu verbe intranzitive este un arhaism sau o inovație. Marcare prin flexiune cazuală sau prin acord. Cu verbele ce redau sensurile 'a muri' și 'a arde', subiectul este în nominativ, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Limbă cu S variabil (engl. fluid-S). Tipar special de marcare cazuală ergativă: cazul ergativ nu marchează numai subiectul verbelor tranzitive, ci și pe cel al anumitor verbe intranzitive. Cercetătorii nu au căzut de acord dacă folosirea ergativului cu verbe intranzitive este un arhaism sau o inovație. Marcare prin flexiune cazuală sau prin acord. Cu verbele ce redau sensurile 'a muri' și 'a arde', subiectul este în nominativ, dacă situația este obișnuită, dar în ergativ dacă este vorba de o stare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pot fi inițiate sau controlate ('a se maturiza', 'a-și aduce aminte'). Anumiți factori care-l fac pe vorbitor să accepte o anumită formă verbală cu marcare de tip nominativ sau ergativ nu sunt gramaticali, ci pragmatici. În cazul verbelor intranzitive, nominativul și ergativul formează o opoziție privativă în exprimarea agentivității. BIDJARA Limbă australiană, de tip pama-nyungan, vorbită în regiunea Queensland, (aproape) stinsă. Marcarea ergativă caracterizează numele, iar cea acuzativă, pronumele. BISCAZEN Dialect al BASCEI. BORCH Dialect al limbii RUTUL. BURUȘASKI
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Antipasivizarea are mărci specifice, dar anumite verbe au forme antipasive nemarcate sau supletive. COCHO (CHOCHOLTEC, CHOCHOLTECO, CHOCHOTEC, CHOCHON, NGIGUA) Limbă din familia oto-manguean, ramura popolocan, vorbită de triburi indigene din Mexic, statul Oaxaca. Circa 1 000 de vorbitori. Scindarea subiectului intranzitiv. COOSAN Mică familie de limbi de pe Coasta Oregon, dispărută, aparținând grupului de limbi penutian. Două limbi: hanis (ultimul vorbitor a murit în 1972) și miluk (ultimul vorbitor a murit în 1961). Marcare cazuală ergativă. Folosire frecventă a pasivului, care dispune
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Limbă din familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul melanezian, vorbită în Fiji. 350 000 de vorbitori, ca prima limbă, și încă 200 000, ca limba a doua. Topică VOS. Aproape orice verb poate fi folosit ca tranzitiv sau ca intranzitiv, în funcție de marcarea morfologică. FUTUNIANĂ DE EST Familia austroneziană, grupul polinezian. Limbă vorbită în Noua Caledonie. 3 000 de vorbitori (bilingvi, franceză). Cele mai multe verbe sunt orientate către o construcție specifică (tranzitivă sau intranzitivă) și doar câteva acceptă variația. Majoritatea verbelor ergative sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
orice verb poate fi folosit ca tranzitiv sau ca intranzitiv, în funcție de marcarea morfologică. FUTUNIANĂ DE EST Familia austroneziană, grupul polinezian. Limbă vorbită în Noua Caledonie. 3 000 de vorbitori (bilingvi, franceză). Cele mai multe verbe sunt orientate către o construcție specifică (tranzitivă sau intranzitivă) și doar câteva acceptă variația. Majoritatea verbelor ergative sunt orientate către țintă. Există un fel de construcție pasivă, în care argumentul în ergativ este eliminat. GAHUKU Limbă din familia papua, vorbită în Papua Noua Guinee. Partiție ergativă determinată de semantica grupurilor nominale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mod−aspect. Marcare de tip acuzativ la prezent și la viitor. Marcare de tip ergativ la aorist/la aspectul perfectiv (surse diferite) și pentru prezentul verbului corespunzător sensului 'a ști'. La aorist și la perfect există o scindare a subiectului intranzitiv: marcarea ergativă funcționează numai pentru A și Sa, dacă sunt nume sau pronume de persoana 3, nu și dacă sunt pronume de persoanele 1 și 2. Morfologia acordului pronominal urmează tiparul nominativ la orice timp−aspect. Nu are decât prefixe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sfârșitul propoziției, și o combinație de acuzativ și de ergativ, în cazul prefixelor pronominale atașate verbului. Există o combinație unică de partiții ergative, determinate de mai mulți factori: (in)dependența față de verb, entitatea-subiect dotată sau nu cu voință, subiectul verbului intranzitiv independent (nu) este același cu cel al verbului subordonat, verbul (nu) este precedat de un nominal în caz oblic sau de un adverb, ierarhia agentivității. Limbă aflată în plin proces de transformare tipologică (OV > VO), de unde combinația specifică de trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vorbită în Paraguay (una dintre limbile oficiale), în unele provincii din Argentina, în sudul Braziliei și în Uruguay. Două dialecte reciproc inteligibile: MBYA-GUARANI, vorbit în comunitățile argentiniene, și TUPI-GUARANI, vorbit în Paraguay și în Brazilia. Limbă care prezintă scindarea subiectului intranzitiv, în funcție de care se pot identifica trei clase de verbe: verbele tranzitive, care cuprind prefixe pentru A și O (tipul 'a da', 'a ordona'); (b) verbele intranzitive care cuprind prefixe pentru Sa (tipul 'a pleca', 'a continua'); (c) verbele "calității" ('a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
argentiniene, și TUPI-GUARANI, vorbit în Paraguay și în Brazilia. Limbă care prezintă scindarea subiectului intranzitiv, în funcție de care se pot identifica trei clase de verbe: verbele tranzitive, care cuprind prefixe pentru A și O (tipul 'a da', 'a ordona'); (b) verbele intranzitive care cuprind prefixe pentru Sa (tipul 'a pleca', 'a continua'); (c) verbele "calității" ('a-și aminti', 'a uita', 'a minți'), care cuprind prefixe pentru So. Numai primele două clase pot apărea în structuri imperative. GUGU-YALANJI Limbă australiană vorbită în nordul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Circa 200 de vorbitori, dintre care, în 2000, numai 12 nativi. Limbă cu ergativitate derivată, nu primitivă. Proprietățile ergative derivă din sintaxa tranzitivității și din distribuția morfemelor de acord. Verbul se acordă numai cu subiectul tranzitiv, nu și cu cel intranzitiv. Partiție determinată de persoană: pronumele de persoanele 1 și 2 urmează tiparul nominativ−acuzativ, adică verbul se acordă cu subiectul indiferent dacă este tranzitiv sau intranzitiv. La subjonctiv, chiar la persoana 3, verbul, fie tranzitiv, fie intranzitiv, se acordă cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
morfemelor de acord. Verbul se acordă numai cu subiectul tranzitiv, nu și cu cel intranzitiv. Partiție determinată de persoană: pronumele de persoanele 1 și 2 urmează tiparul nominativ−acuzativ, adică verbul se acordă cu subiectul indiferent dacă este tranzitiv sau intranzitiv. La subjonctiv, chiar la persoana 3, verbul, fie tranzitiv, fie intranzitiv, se acordă cu subiectul. Cliticele subiectului provin din complementizatori. Cliticele și complementizatorii sunt în distribuție complementară. HAHÖB − Vezi NADËB. HATTIC Limbă moartă, vorbită în Anatolia (Turcia) în mileniile III
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și cu cel intranzitiv. Partiție determinată de persoană: pronumele de persoanele 1 și 2 urmează tiparul nominativ−acuzativ, adică verbul se acordă cu subiectul indiferent dacă este tranzitiv sau intranzitiv. La subjonctiv, chiar la persoana 3, verbul, fie tranzitiv, fie intranzitiv, se acordă cu subiectul. Cliticele subiectului provin din complementizatori. Cliticele și complementizatorii sunt în distribuție complementară. HAHÖB − Vezi NADËB. HATTIC Limbă moartă, vorbită în Anatolia (Turcia) în mileniile III−II î. Cr., după care a fost asimilată de limba HITTITĂ. Asemănări
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
întotdeauna pe cel nonagentiv. La aspectul perfectiv, verbele tranzitive nu se acordă cu agentul (aflat în cazul oblic, marcat cu postpoziția ne), ci cu pacientul (aflat în caz direct). La imperfectiv, verbul tranzitiv se acordă cu subiectul, ca și verbul intranzitiv. Un pacient marcat, obiect specific sau uman, cere postpoziția ko, marcă sincretică de dativ și acuzativ. Există două tipuri de participii: un participiu ergativ, static și rezultativ, care are afinitate cu clasa nominală, și un participiu pasiv, care nu acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Limbă indo-europeană moartă, din ramura anatoliană. Vorbită în nordul și centrul Anatoliei, în mileniul II î. Cr. S-a formulat ipoteza că ar fi avut anumite caracteristici ergative. HOKAN Familie de limbi din America de Nord (California, Mexic). S variabil: pentru anumite verbe intranzitive (tipul 'a cădea', 'a strănuta'), dacă acțiunea nu poate fi controlată, S are aceeași marcare ca O; pentru altă clasă de verbe intranzitive (tipul 'a sta', 'a pleca'), dacă acțiunea este controlabilă, S are aceeași marcare ca A, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
avut anumite caracteristici ergative. HOKAN Familie de limbi din America de Nord (California, Mexic). S variabil: pentru anumite verbe intranzitive (tipul 'a cădea', 'a strănuta'), dacă acțiunea nu poate fi controlată, S are aceeași marcare ca O; pentru altă clasă de verbe intranzitive (tipul 'a sta', 'a pleca'), dacă acțiunea este controlabilă, S are aceeași marcare ca A, cel puțin pentru pronume și pentru numele proprii; pentru o altă clasă de verbe intranzitive (tipul a aluneca), în funcție de posibilitatea exercitării controlului, S poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
are aceeași marcare ca O; pentru altă clasă de verbe intranzitive (tipul 'a sta', 'a pleca'), dacă acțiunea este controlabilă, S are aceeași marcare ca A, cel puțin pentru pronume și pentru numele proprii; pentru o altă clasă de verbe intranzitive (tipul a aluneca), în funcție de posibilitatea exercitării controlului, S poate fi marcat fie ca O, fie ca A. HUA Limbă papua, vorbită în estul Noii Guinee. 3 000 de vorbitori. Forme superficiale de ergativitate. Particula care marchează cazul ergativ (al argumentului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
înrudită cu URARTIAN, din familia hurro-urartian, vorbită în Mesopotamia între 2300−1000 î. Cr. Similitudini cu limbile dravidiene din sudul Indiei și cu limbile nord-est caucaziene. IKAN Limbă din familia chibchan, vorbită de populații indigene din Columbia și America Centrală. Scindarea subiectului intranzitiv. INGUȘĂ Limbă nord-est caucaziană, din familia NAKH, vorbită în Ingușeția (limbă oficială), în Cecenia, în Oseția de Nord, în Kazakhstan, în Uzbekistan și în Rusia. Peste 400 000 de vorbitori. Constituentul A este marcat prin cazul ergativ. Marcare cazuală foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
interogative. INUKTITUT Una dintre cele patru varietăți ale limbii INUIT, varietate vorbită în estul Arcticii. Cazul absolutiv este atribuit obligatoriu, dar fiind o limbă pro-drop, restricția nu este întotdeauna vizibilă. Verbele tranzitive se acordă cu subiectul și cu obiectul. Verbele intranzitive au trăsături de acord comune numai cu agentul. În dialecte, ergativitatea diminuează de la vest (IÑUPIAQ) la est (LABRADOR INUTTUT). INUKTUN Una dintre cele patru varietăți ale limbii INUIT, varietate vorbită în vestul Arcticii. INUPIAQ (INUPIATUN) Dilalect vestic al limbii INUIT
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acestea, mai există următoarele cazuri: instrumental, adverbial, genitiv, vocativ. Pronumele personale nu variază după caz. Terminațiile cazuale marchează: proprietăți sintactice ale numelui, clase de tranzitivitate, apartenența la unul dintre cele trei subsisteme temporale (perfect, prezent și aorist). Subiectul verbelor atelice intranzitive este marcat cazual diferit de subiectul celorlalte intranzitive. Sistemul acordului verbal este de tip acuzativ. Prefixul verbal se acordă în persoană și număr cu obiectul (direct sau indirect), dacă acesta este exprimat prin pronume pe persoana 1 sau 2, și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vocativ. Pronumele personale nu variază după caz. Terminațiile cazuale marchează: proprietăți sintactice ale numelui, clase de tranzitivitate, apartenența la unul dintre cele trei subsisteme temporale (perfect, prezent și aorist). Subiectul verbelor atelice intranzitive este marcat cazual diferit de subiectul celorlalte intranzitive. Sistemul acordului verbal este de tip acuzativ. Prefixul verbal se acordă în persoană și număr cu obiectul (direct sau indirect), dacă acesta este exprimat prin pronume pe persoana 1 sau 2, și cu subiectul, în celelalte situații. Modificatorii adjectivali și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-t, omonim cu reflexivul. O cauză externă explicită este întotdeauna individualizată. Suprimarea acesteia este suficientă pentru a inidica o cauză externă generică sau nedeterminată. În această limbă, noțiunea cauză externă nu este legată de animare sau de voință. Un verb intranzitiv poate fi întotdeauna tranzitivizat prin morfologie cauzativă. Aceasta nu poate fi însă adăugată unui verb tranzitiv, în cazul căruia sunt posibile numai construcții cauzative analitice. Ordinea neutră: SV, OVA sau AOV. Structurile SV și OV sunt fixe, iar A are
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
000 de vorbitori. Cazul genitiv are aceeași formă flexionară cu a ergativului. LAKOTA Limbă din familia SIOUAN. LAHATUÁ OTOMO − Vezi KUIKÚRO. LAZ Dialect al limbii ZAN; considerată și limbă distinctă, din familia KARTVELIAN. Limbă în care se manifestă scindarea subiectului intranzitiv, scindare vizibilă prin marcarea cazuală. LEZGHINĂ (LEZGHIAN, LEZGIAN, LEZGI) Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, subgrupul lezghic, vorbită în nordul Daghestanului (limbă oficială) și în sudul Azerbaidjanului și sporadic, în ariile învecinate. Circa 450 000 de locuitori. Limbi înrudite
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]