19,025 matches
-
cu forță și ironie în literele românești (deci criteriul valoricoestetic). Unii erau deja cunoscuți în Spania: Ana Blandiana, Denisa Comănescu, Dinu Flămând, Ioan Es. Pop, Mircea Cărtărescu (cel din urmă, ca prozator); alții au provocat surpriză, neliniște, curiozitate, reverență. Studiul introductiv, semnat de regretatul Petru Poantă, este chiar ce trebuia: un excurs literar, istoric și critic, cu clasificări clare și plastice atît pentru cititorul spaniol, cît și pentru cel român. Ce gen de poezie ai tradus cu mai mare plăcere: pe
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
1916-1969), istoric literar și bibliolog. Între anii 1963-1969 a fost director al Bibliotecii Centrale Universitare din București, care se ocupa de bibliotecile lectoratelor de limba română din lume. 8. Gheorghe Bulgăr - Problemele limbii literare în concepția scriitorilor români. Antologie, studiu introductiv, comentarii, glosar. Prefața de Perpessicius. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1966. 9. Marin Bucur - Ovid Densușianu [București], Editura Tineretului, [1967], 352 pagini. 10. Jean Boutière - Viața și opera lui Ion Creangă [Urmate de documente epistolare privind volumul]. Traducere și prefață
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
carte de succes a „negatorului” de serviciu. E vorba, evident, de Exerciții de admirație (capitolele despre Fitzgerald, Strindberg, Beckett și medalionul despre tragica poetă peruviană Susana Soca). Li se adaugă postum apăruta Antologie a portretului (1996), foarte puțin comentatul text introductiv (Paleontologie) din volumul Le Mauvais démiurge (1969) și, tot în registrul „portretului exemplar”, fulminantul Profil interior al Căpitanului, citit la Radio în chiar ziua asasinării lui N. Iorga și V. Madgearu, prilej pentru o reconstituire pe cît de convingătoare, pe
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]
-
soluționarea conflictului în condiții avantajoase; e) nu prevede în mod expres sancțiuni pentru neîndeplinirea ei. Aliniatul 4 - Procedura medierii, pașii pe care aceasta îi parcurge, cât și angajamentul cu privire la respectarea regulilor aplicabile procedurii, fac obiectul informării părților cu ocazia declarației introductive a mediatorului, înainte de încheierea contractului de mediere și de a intra în sesiunea de mediere propriu zisă. Aliniatul 5 - Angajamentul părților în legătură cu respectarea regulilor, normelor sau rânduielilor stabilite de mediator este trecut în contractul de mediere. Potrivit art. 45 din
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
care le-ar putea suporta, cât și dacă au suficientă capacitate de a-și face concesii reciproce care să le ajute la depășirea orgoliilor și a stadiului de ostilitate în care se află. Art. 23 Ședința de informare și declarația introductiva Aliniatul 1 - După depunerea cererii de mediere a conflictului din proprie inițiativă sau la îndrumarea instanței de judecată, mediatorul așteaptă la biroul său părțile implicate direct în conflict, pentru informare/acceptarea medierii divergențelor în care sunt implicate. Aliniatul 2 - Potrivit
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
analiza conflictului și a părților implicate se desprinde posibilitatea ivirii unor certuri grave la masa negocierii, ce pot degeneră în acte de violență, mediatorul, înainte de a accepta medierea conflictului, are latitudinea de a refuza soluționarea cazului. Aliniatul 5 - În declarația introductiva, mediatorul va sfătui părțile: a) să dovedească înțelegere și calm în conversațiile dintre ele, să folosească un ton prietenos și să fie toleranțe pe timpul desfășurării procedurii de mediere; b) să fie amabile și respectuoase una cu cealaltă; c) să iși
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
în materie civilă, de familie, în materie penală, precum și în alte materii, în condițiile prevăzute de prezență lege. Dispozițiile art. 182 pct. 1 lit. e) din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în mod corespunzător." 2. La articolul 7, partea introductiva se modifică și va avea următorul cuprins: "Art.7. Poate deveni mediator persoană care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:". 3.Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 10. Instituțiile și celelalte persoane juridice care desfășoară, conform art. 9
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
și de o asemenea concretețe ce se raționalizează: „aud, ca pe o moarte, respirația umbrei (...) aud, ca pe o moarte, respirația nopții/ și într-o bună zi voi muri/ bolnav/ de nemurire// colocvială, respirația umbrei” (colocvială respirația umbrei). Un text introductiv circumscrie un simțămînt al dezarmării ființei în fața neantului intuit într-o ambiguitate a acestuia, apt și totodată inapt a adăposti transcendența: „un idol cu ochii-n lacrimi/ m-a țintuit peste manuscrise/ l-a înduioșat/ Zădărnicia cu care/ gloria abisului
Lirică meditativă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3924_a_5249]
-
Cosmin Ciotloș Leonid Dimov, Opera poetică III, Ediție și studiu introductiv de Ion Bogdan Lefter, Pitești, Editura Paralela 45, 2012, 340 p. Începută în 2010, aventura publicării Operei poetice a lui Leonid Dimov a ajuns astăzi la al treilea volum (panoramând intervalul 1975 - 1982). M-am abținut să comentez una câte
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
Dacă facem abstracție de corespondența cu prima soție, îngrijită, la Polirom, de Corin Braga). Or, memoria unui autor se întreține și prin reeditări. Am discutat, chiar aici, câteva dintre antologiile postrevoluționare din poezia lui Mircea Ivănescu, toate însoțite de studii introductive serioase și, intelectual vorbind, pluraliste. Dimov n-a beneficiat de un asemenea cult. Șansa lui e să reintre în circuit deodată și cu totul. Printr-o ediție critică și, pe cât se poate, integrală. În acest sens, meritul lui Ion Bogdan
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
apărute până acum: a „cartografierii teritoriului”, a „maturității depline” și a „capodoperelor târzii”). Punctele de inflexiune, atâtea câte sunt, sau neconcordanțele de atitudine, atâtea câte sunt, sunt repertoriate flexibil și tratate cu calm, fiecare la justa dimensiune. Cât privește studiul introductiv, care însoțește ultimul volum din serie, acesta respectă, și el, regula jocului. Litanii pentru Horia (1975), Dialectica vârstelor (1977), Tinerețe fără tinerețe (1978), Spectacol (1979), Veșnica reîntoarcere (1979) sunt parcurse atent, pas cu pas (uneori poem cu poem) și decriptate
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
personalitate dificilă, imprevizibilă, greu de explicat, o operă dificilă, cu o receptare pe măsură; asamblarea acestor termeni într-o ecuație viabilă și lizibilă pare un act de curaj critic nebun. Am îndrăgit mizele cărții lui Mircea Mihăieș, prezentate în textul introductiv, intitulat Nu-știu-ceul și mai-nimicul. Subscriu la ele și înțeleg perfect pasul înapoi pe care criticul îl face de la început în fața subiectului său: „Cartea de față își propune să ofere, indirect, portretul psihologic, moral și estetic al scriitorului. Ea investighează, pe
Ce rămâne? by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4209_a_5534]
-
participa și fotograful Cristian Macovei care va realiza atât fotografii cu activitatea artiștilor în tabără, cât și fotografii menite să surprindă splenoarea locului. Pozele vor însoți documentarul care se va realiza zilnic, postat pe Contemporanii. Documentarul ține loc de parte introductivă a expoziției ce prezintă evenimentele premergătoare actului de creație (realizarea unei lucrări), precum și elemente care îi înlesnesc înțelegerea. El va însuma conținut editorial și fotografii ale artiștilor în diferite ipostaze surprinse în cele șapte zile ale taberei din Madeira. Lucrările
Câțiva români au descoperit cel mai frumos loc de pe pământ. Insula eternei primăveri () [Corola-journal/Journalistic/42121_a_43446]
-
Ce e, în sens tare, onoarea, nu știm. E, cu termenii unui alt cercetător, Alexander Welsh, a question of moral imperatives (după titlul cărții apărute la Yale University Press în 2008). Conform poziției acestuia, sintetizată de Simona Vasilache în capitolul introductiv, în problema onoarei „se poate vorbi de secvențe, nu de evoluții” (p. 8). În plus, oricât am investi, retrospectiv, această noțiune cu atributele omogenității e de presupus că dintotdeauna anumite discrepanțe de ordin social vor fi fost hotărâtoare în înțelegerea
Cozerii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4242_a_5567]
-
latinismului în cultura română, în care reprezintă patul germinativ din care aceasta își extrage sevele. În fine, a operei latinistului însuși: deși interzisă decenii de-a rândul, aceasta se întoarce acum, la fel de actuală și într-un context la fel de angajant. Studiul introductiv al profesorului Franga, reconfortant prin deplina cunoaștere a domeniului și a operei autorului, este infuzat de un spirit afin gândirii lui N. I. Herescu, constituind, în același timp, o reeditare a îndemnului la militantism științific al acestuia.
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
un adevărat corpus de referințe, constând strict din textele care au întâmpinat, la apariție, volumul Incertitudini literare. Precedeul redă referințelor critice utilitatea exegetică și restabilește, totodată, peisajul receptării volumului și a autorului în epocă. Am lăsat intenționat la urmă studiul introductiv, deoarece merită o discuție aparte. Se știe că George Ardeleanu este și autorul monografiei de referință N. Steinhardt și paradoxurile libertății (2009). Studiul introductiv nu reia, totuși, ideile și analiza din această carte, așa cum ar fi făcut cei mai mulți editori, puși
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
restabilește, totodată, peisajul receptării volumului și a autorului în epocă. Am lăsat intenționat la urmă studiul introductiv, deoarece merită o discuție aparte. Se știe că George Ardeleanu este și autorul monografiei de referință N. Steinhardt și paradoxurile libertății (2009). Studiul introductiv nu reia, totuși, ideile și analiza din această carte, așa cum ar fi făcut cei mai mulți editori, puși în fața nevoii de a alcătui o introducere, după ce au scris o monografie de autoritate. George Ardeleanu nu numai că l-a recitit pe Steinhardt
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
a recitit pe Steinhardt cu creionul în mână, atunci când l-a editat, dar a reacționat și la modificările de viziune pe care i le-a impus ediția critică. Criticul ne semnalează deschis schimbarea de registru: „Propun așadar în acest studiu introductiv un recurs la conceptul de incertitudine în interpretarea operei lui N. Steinhardt, cu atât mai mult cu cât el revine destul de frecvent în textele sale (este unul dintre cuvintele-cheie) și marchează deopotrivă viziunea teologică, filosofică, ideologică, literară ori științifică a
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
dar și de a rămâne un exemplar monah, în gândirea căruia liberalismul, filosofia laică, dreptul, iudaismul și literatura coexistă pașnic cu teologia și trăirea ortodoxă. Instrumentul care temperează conflictele între aceste elemente este, cum arată criticul George Ardeleanu în studiul introductiv, tocmai conceptul de incertitudine. Care reprezintă concomitent un element relativist, de sorgine liberală și/ sau iudaică, dar și unul care intră în tiparele concepției ortodoxe asupra condiției umane, căreia toate îi sunt permise, dar nu toate îi sunt de folos
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
sorgine liberală și/ sau iudaică, dar și unul care intră în tiparele concepției ortodoxe asupra condiției umane, căreia toate îi sunt permise, dar nu toate îi sunt de folos (de unde importanța liberului arbitru). Recalibrarea exegetică pe care o produce studiul introductiv încununează o ediție critică de excepție, cu adevărat demnă de anvergura spirituală a lui N. Steinhardt.
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
Gabriel Dimisianu Niculae Gheran își încheie în forță trilogia memorialistică (Arta de a fi păgubaș) cu satisfacția de a ne putea spune, în cuvântul introductiv la ultimul volum (Îndărătul cortinei), că a dus la capăt „fresca unei lumi apuse”. Poate să pară îndrăzneață, venind de la autor, afirmația că a realizat o frescă, dar are, în cazul de față, destul temei. Fresca unei lumi apuse? De ce
Despre o lume apusă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4457_a_5782]
-
alți autori. Simultan, Zevedei Barbu a recenzat revista Izvoare de filosofie, apreciind cu entuziasm prelegerea naeionesciană Funcția epistemologică a iubirii drept un „admirabil model de realizare filosoficească“, dovedind o „puternică originalitate de perspectivă asupra problemelor discutate“. Încă de la prima recenzie, introductivă, Grigore Popa observă că publicarea cursurilor spulberă „legenda neagră“ a lui Nae Ionescu, pe care „invalizii inițiativelor personale în filozofie o întrețineau, din interes și invidie“ în jurul lui, anume tăgăduirea talentului și activității sale filozofice. El își propune așadar să
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
invidie“ în jurul lui, anume tăgăduirea talentului și activității sale filozofice. El își propune așadar să discute pe îndelete volumele seriei de opere în numerele succesive ale „revistei noastre“. Între altele, Popa citează opinia lui Nae Ionescu despre originalitate din prelegerea introductivă a cursului de istoria logicii: a filozofa nu înseamnă a căuta originalitatea, ci a face un efort propriu de gândire, a avea o atitudine personală în fața lumii și a vieții. Deci autenticitate, nu originalitate. Nae Ionescu nu este „un vânător
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
plagierea“ cărții lui Underhill, iar în celălalt a monografiei lui Jacques Chevalier, Bergson (1926), republicată în anul în care profesorul își ținea cursul. În scurt timp, primul articol a fost reluat într-o versiune lărgită, ca postfață la traducerea părții introductive a cărții d-nei Underhill. O versiune și mai amplă, combinată cu cel de-al doilea articol, a apărut peste un an într-un volum colectiv. Ideile lor principale au fost reciclate într-un heteroclit dicționar de opere filozofice românești și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în chestiune? Mysticism. A study in the nature and development of man’s spiritual consciousness (1911) se compune din două părți, independente dar complementare, intitulate The mystic fact și The mystic way. Cea dintâi - reprezentând o treime din volum - este introductivă și în mod declarat didactică, intenționându-se un îndrumar pentru studenți, nu un instrument pentru specialiști. Cea de-a doua se vrea o abordare psihologică a fenomenului mistic. Marta Petreu crede că cele două părți ale cărții au apărut separat
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]