1,090 matches
-
spre „o poezie a spectacolului cotidian, cu implicații social-existențiale, cu viziuni oniric-expresioniste în care simbolurile mari poartă măștile groteși ale absurdului și derizoriului” (Arcadie Suceveanu). Noile nuclee tematice, care vor domina textele de acum înainte (golul, rugina, dezamăgirea, ratarea, tristețea, inutilitatea), se impun într-un univers saturat de „frig/ tăceri terifiante / lucruri ieftine / fețe bătrâne / case de nebuni cu porțile vraiște / gesturi fluctuante / erori / trădare / ruine / zei prăfuiți...” (telegramă trimisă nicăieri). Există un amestec halucinant al planurilor, când printre versuri suave
SPATARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
fără să știe Însă precis ce vrea. dă Deprecierea, reprezentând forma care se opune, În planul sentimentelor morale, orgoliului, așa cum decepția se opune, În același sens, mândriei. Deprecierea este generată de neîncrederea În sine, de sentimentul propriei sale devalorizări și inutilități. Lipsită de curaj și de inițiativă, persoana se simte frustrată și marginalizată În raport cu semenii săi. Din aceste motive, ea va manifesta o atitudine și un gen de conduită particulare În raport cu ceilalți, manifestate prin modestie, timiditate sau umilință. Modestia este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un sentiment care mă Închide, dându-mi impresia de prăbușire. În plan sufletesc, Însingurarea este trăită ca tristețe, ca depresie, ca o stare de melancolie. Acestui sentiment i se adaugă impresia unei dureri morale, a dezastrului disperării și propriei mele inutilități. Este starea de singurătate-boală. Și criza singurătății În sensul moral, al valorii mele ca persoană. Dar există și o singurătate metafizică. Aceasta nu este exterioară, ci interioară, o singurătate a demnității umane, pe care eu o construiesc În interiorul meu. Este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
distrugerea sau Înlăturarea prin violență. A treia este cedarea. Aceasta presupune atitudinea de a face concesii, de a accepta compromisuri În scopul evitării unor conflicte. Dar cedarea trebuie să fie echitabilă. A patra formă este recunoașterea, formală cel puțin, a inutilității confruntării, ca fiind lipsită de sens, de scop final. A cincea formă este concilierea, Înțelegerea reciprocă asupra situației și soluționarea acesteia prin consens bilateral și prin Împăcarea părților. Toate aceste situații atitudinale sunt expresia acțiunii normative a conștiinței morale asupra
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-se cu această situație de-a dreptul Înspăimântătoare, familia bolnavului ceru doctorilor permisiunea să Încerce și un tratament homeopatic. Sperând ca acest caz să constituie pentru ei un prilej favorabil de a demonstra ridicolul homeopatiei și de a arăta publicului inutilitatea sistemului, medicii consimțiră pe dată. După ce doamna Shabert și-a Încheiat istorisirea, soțul ei mă rugă să-l Însoțesc până la consulat, unde zăcea atunci fiul său, pe care - gândi el - l-aș putea vindeca. Când am ajuns, tânărul era foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
brusc și perturbă funcționarea normală a vieții persoanei în totalitatea sa; acestea sunt: frica, angoasa, sentimentul de culpabilitate sau păcatul moral, disperarea, presiunea pasiunilor, impresia de dezorganizare a vieții psihice sau nebunia, melancolia și nostalgia, sentimentul de inferioritate sau de inutilitate proprie, dezgustul de viață, violența; c) infirmitățile sufletești sunt percepute de individ sub formă de complexe sau trăiri de tipul bovarismului, sentimentului schimbării sau al pierderii propriei identități, sau de manifestări de tipul sadismului sau al masochismului, al egotismului narcisic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tablou complex și specific de suferințe, care pot fi sistematizate în trei grupe de manifestări: a) boala distructivă, caracterizată prin: inactivitate; abandonul rolului familial și profesional; apariția de greutăți financiare; excluderea din cadrul grupului social prin desocializarea bolnavului; sentimentul de izolare, inutilitate și angoasă; b) boala eliberatoare, caracterizată prin: abandonul responsabilităților; sentimentul de repaus; impresia bolnavului că nu mai depinde de nimeni; impresia eliberării; c) boala profesiune, caracterizată prin: obținerea de avantaje; adaptarea individului la boală și trăirea limitelor impuse de aceasta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viitorului; un sentiment sufletesc și moral care „închide” persoana dându-i impresia lipsei de valoare atât pentru sine, cât și pentru propria viață; d) depresia este o stare de prăbușire interioară, o epuizare emoțional-afectivă, o încremenire dată de sentimentul propriei inutilități; incapacitatea de a mai acționa, sentimentul de a fi închis; lipsa de perspectivă care anulează orice motivație de a mai fi sau de a mai face ceva util; e) suicidul este forma ultimă, extremă, de cea mai severă gravitate, a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
integrarea sa socială și profesională și de aceea este supus riscului de a adopta un comportament de tip deviant. Populația vârstnică, o dată cu pensionarea, prin întreruperea activității profesionale, este scoasă din circuitul social și supusă izolării. Lipsa de activitate și sentimentul inutilității creează serioase probleme de adaptare socială, cu implicații asupra sănătății mintale. O problemă importantă o reprezintă psihoigiena familiei. Într-o societate în care femeia este egală în drepturi cu bărbatul, în care ambii parteneri conjugali sunt antrenați în viața socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
izolare, deprofesionalizare, dificultăți de ordin economic; profesionale, legate de inactivitatea profesională, modificarea profilului profesional, schimbarea locului de muncă, a condițiilor de muncă, retehnologizări etc.; morale, care implică o afectare, o alterare a imaginii de sine, a sentimentului propriei valori, impresia inutilității și a marginalizării, cu consecințe uneori deosebit de grave pentru sănătatea mintală a individului. Atât activitatea, cât și inactivitatea sunt strâns legate de aptitudinile persoanei, în sensul că activitatea optimă este cea care se desfășoară în concordanță cu aptitudinile, aspirațiile și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și psihice a individului. O consecință este accelerarea slăbirii intelectuale, care este mai rapidă și mai profundă la bărbat decât la femeie. Femeia, prin atribuțiile sale casnice, își menține un anumit ritm de activitate. Bărbatul, dimpotrivă, are sentimentul izolării, al inutilității, se refugiază în sedentarism, lectura ziarelor, cafenele, cluburi etc., care duc rapid la o slăbire emoțional-afectivă și intelectuală a acestuia. 2. Involuția Perioada de involuție este situată între 60 și 65 de ani. Ea poate însă surveni și în jurul vârstei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
resimțite ca o „închidere” a lumii și ulterior ca o situație de „excludere” socială; întreruperea sau retragerea din viața profesională este, în foarte multe situații, resimțită ca un eveniment psihotraumatizant cu efecte negative multiple, de tipul: pierderea motivației, sentimentul propriei inutilități, insomnii, iritabilitate, depresie; se notează în multe cazuri, în special la persoanele de vârsta a treia, manifestări nevrotice de factură depresivă, accentuarea proceselor de involuție senilă etc.; apariția unor conduite de refugiu, cu caracter compensator al pierderii statutului socio-profesional, adesea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
având aceeași semnificație cu entitatea clinico-nosologică omonimă din psihiatrie. Ea trebuie înțeleasă ca fiind o structură caracterială a personalității celor instituționalizați, datorată frustrărilor, carențelor afective, situațiilor castratoare etc. Substituirea situației oedipiene cu complexe dintre cele mai diferite (inferioritate, rușine, vinovăție, inutilitate etc.) marchează psihobiografia acestor indivizi. În această situație, „nevroza de instituționalizare” apare ca o „reacție” a individului exprimată printr-o extrem de largă gamă de „tulburări-simptome” a căror semnificație simbolică vizează fie desprinderea, fie compensarea situațiilor complexuale, a frustrărilor etc. din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
trecut / prezent, angoasele existenței lipsite de sens / purificarea prin cufundare în iubire, procesul evaluării de sine se prezintă în toată spontaneitatea desfășurării sale, o atenție aparte fiind atribuită înregistrării momentelor de impas ontologic, concretizate în eșecuri și îndoieli, în conștiința inutilității. Mizând pe jocul identităților și pe numeroase trimiteri livrești, U. interpreteză, în tablouri de o subtilitate meșteșugită, condiția poetului, voce sortită să rătăcească prin infernul unui prezent al imaginației sterile („De la o vreme începi să mori scriind epopei / te-ntrebi
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile suicidare. Riscul la suicid În depresia psihotică cu idei de culpabilitate și inutilitate, este de 5,3 ori mai mare, comparativ cu formele nedelirante. Scopul lucrării. Evaluarea cauzelor și organizarea tratamentului la pacienții depresivi suicidari. Material și metode. Această lucrare a fost efectuată În Clinica de Psihiatrie, Chișinău, În baza unui studiu pe
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
condițiile pentru dezvoltarea trebuințelor nevrotice. Acestea sunt: anxietatea, sentimentul de a nu putea fi iubit, incapacitatea de a crede În vreo afecțiune și ostilitatea față de ceilalți”. Alfred Adler susține că frustrarea afectivă creează un “gol interior”, sentimentul de singurătate și inutilitate, ceea ce determină omul să caute recompensă În exterior, declanșează tendința de a se pune În valoare. Aceasta creează o tensiune crescută În viața psihică, ceea ce face ca omul să-și contureze mai limpede scopul de a obține putere și superioritate
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
circumscrise la propria sa persoană. Tipurile de afecțiuni psihiatrice specifice acestei perioade de viață sunt următoarele: tulburări psihice de involuție (arteroscleroză cerebrală, psihoze de involuție, demențe senile). Izolarea individului duce la pierderea contactelor și a restrângerii considerabile a comunicării, sentimentul inutilității, pierderea sensului vieții, perspectiva apropiată a morții. Din cele mai sus expuse se poate vedea că fiecărei etape de viață îi corespunde un anumit profil psihologic, dar în egală măsură și o anumită configurație psihopatologică. Starea de sănătate mintală ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
maniacală, logoree, polipragmazie, agitație psihomotorie care poate ajunge la forme de manifestare coleroasă; b) Tulburări caracterizate prin scăderea patologică a tonusului afectiv, manifestat prin dispoziție tristă, depresivitate, plâns, inactivitate, insomnii, restrângerea câmpului de interese și al comunicării, idei delirante de inutilitate și autoacuzare, idei de suicid, tentative de suicid. Tulburările afective mai sus menționate sunt întâlnite în mod constant în cursul „bolii afective” sau al „psihozei maniaco-depresive”. În plus, diferit de acestea, mai notăm existența stărilor disforice afective de tipul ambivalenței
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cunoscută sub denumirea de „sindrom pre-suicidar” (E. Ringel) și acesta constă din următoarele: - instalarea unei stări de neliniște anxioasă cu agitație neexplicabilă pentru individ, - tulburări de somn, - iritabilitate, instabilitate emoțională și tendință la depresie, - cenestopatii, preocupări obsesive, - idei de culpabilitate, inutilitate, de autoacuzare, - restrângerea câmpului de interese și al comunicării, - abuzul de alcool și medicamente psihotrope, - idei de suicid. b) Etapa trecerii la actul de suicidal propriu-zis se caracterizează după K. Menninger prin următoarea triadă simptomatică: „dorința de muri” (to wish
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
avea implicații directe, profunde și variate asupra vieții psiho-morale a persoanei. În primul rând Eul va scăpa de sub controlul conștiinței morale. El se va devaloriza, își va pierde sensul, prăbușindu-se într-o stare de depresie morală, de disperare, de inutilitate. Aceste stări se vor extinde și asupra vieții individului, a sensului acesteia, ducând la autoizolare sau chiar la forma cea mai gravă de negare a propriei sale vieți: suicidul. 6) Situațiile critice ale vieții O categorie particulară ce poate constitui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sentimentul imobilismului, al pierderii totale a libertății, atât interioare datorită angoasei, cât și exterioare, datorită disperării și inactivității. Nota dominantă a acestui model de existență patologică este pierderea sensului vieții. Acesta va genera idei de suicid, întrucât se corelează cu inutilitatea propriei sale persoane. Viața acestor bolnavi este percepută de ei ca un chin permanent din care nu mai pot ieși. În acest caz sinuciderea capătă semnificația unei acțiuni salvatoare, de eliberare. 4) Existența pasională Acest model de existență patologică este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cadru didactic, despre care noi am mai publicat, se pare că există o tendință de a folosi nedeontologic științele umane. Nu este aceasta o dovadă că puterea sau „importanța” schimbă caracterul oricui? Puterea umple cel mai bine sentimentul de gol, inutilitate, anonimat, neputință, compensează ineficiența și absența autenticității personale. A folosi psihologia împotriva omului înseamnă a abuza și denatura spiritul ei - cei care gândesc astfel încetează să mai aparțină științelor umane. Grav nu este faptul că unii încearcă să explice vizibilul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
îl ignoră. În aceste familii au loc frecvente conflicte, iar copilul este antrenat în disputele dintre părinți. În situații de eșec al copilului, părinții reacționează prin reproșuri și chiar pedepse repetate, care duc la apariția sentimentului de neputință, incapacitate și inutilitate a efortului, alimentând sentimentul de inferioritate care va determina și alte eșecuri, instalându‑se un cerc vicios în care principala victimă este copilul deficient. Părinții exagerați prezintă drept caracteristică de bază supraprotecția; acest comportament ajunge să împiedice copilul să‑și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
lungul a trei decenii. De la Toamna-n hlamide cenușii, datând din 1938, până la poeziile de acum, totul e învăluit într-o melancolie difuză, epigonic romantică, punctată când și când de clamări în pustiu. O Efemeridă care încheie placheta vorbește despre inutilitate și gol lăuntric în curgerea implacabilă a timpului. Imaginea ultimă nu se compune la P. dintr-o poezie interiorizată a senectuții, ci dintr-o accentuare a adecvării la conjunctural. Discobolul (1972), Poema română (1980), Maieutica luminii (1985), Drumul luminilor (1987
POTOPIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288989_a_290318]
-
considerente artistice, cât pentru a bârfi și a-și inventa motive puerile de distracție. Preeminentă aici, ca și în Orașul nordic (1940), rămâne preocuparea pentru configurarea unei atmosfere: mediocritatea existenței într-un oraș de provincie, lipsa de șanse și sentimentul inutilității. În povestirea Pentru o femeie (1937), un student sărac, dar strălucit, nu poate spera la mâna unei fete frumoase și bogate. Henriette face o partidă din interes, nu-și găsește fericirea în iubirea soțului și renunță și la amorul ideal
NEAMTZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288389_a_289718]