1,081 matches
-
Uniunii Scriitorilor pentru romanul Iarba cerului, interesant nu prin înfruntarea maniheică pe care o propune, cât prin panorama tristă a unui pământ pustiu, cu orașele abandonate ruinei, muzeu pentru sentimentali. SF-ul este tratat de C. în perspectivă etică, nu inventivitatea tehnică primând, ci destinul omului în univers. Sunt coordonatele pe care se așază romanele Paradoxala întoarcere (1978), Galaxia termitelor (1993) și nuvelele din Suflete mecanice (1992), în care polemizează subtextual cu clișeele „cincizeciste” ale genului, propunând soluții poetice, cu fior
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
Nuvelă pesimistă poate fi socotită prima schiță caragialiană. În Smotocea și Cotocea se prefigurează perechea de farfarale Lache și Mache, în vreme ce băcanul Ghiță Calup, gardist civic de o credulitate ce îl sortește încornorării, îl anunță pe Jupân Dumitrache. Dacă nu inventivitatea comică impresionează în toate aceste texte, în schimb e vădit scrupulul stilistic, ce avea să devină teribil, torturant. Scriitorul cu o atât de consistentă vână comică se lasă, o vreme, atras de poezie. Dar, chiar dacă, așa cum s-a întâmplat cu
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
marxistă și, apoi, la cea comunistă, întreținând relații strânse cu șefii mișcării. În publicistica sa, procedează la o critică a societății românești de o amploare și o vehemență ieșite din comun. Pamfletele, mai ales cele îndreptate împotriva monarhiei, denotă o inventivitate și o vervă pe care, în epocă, le mai arată doar Tudor Arghezi. Și concepțiile despre artă, profesate în public, sunt obediente față de ideologia susținută. În articolele Spre arta viitoare și Arta și socialismul, datând din anii 1908-1910, C. actualizează
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
zonă, ci și cel mai reprezentativ poet al neamului românesc, după Eminescu. Nimeni ca dânsul n-a frământat cu atâta măiestrie graiul românesc, n-a știut să dea cuvântului tocit o vigoare nouă [...]. Un creator, un geniu verbal de o inventivitate formidabilă, care îmbogățește limba în secolul nostru de corupție și dezagregare a limbii naționale este Tudor Arghezi” (1929). E de reținut faptul că apare, poate pentru prima oară în limbajul criticii, sintagma „geniu verbal”, sintagmă ce va fi reluată de
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
gustul pe limbă, până când / deasupra mea se opresc nori suspendați/din care vor coborî la noapte spiritele hoinare ale ploii”; „ceasuri de noapte cu acoperișurile orașului/ca o grămadă de fluturi strânsă la lumina lunii.” Iar concluzia criticului-mentor: „Sub nesecata inventivitate și sub revoltele juvenile ale poetului ghicim un suflet tandru, sentimental și delicat, retractil și singuratic. În cartea de debut nu sunt doar viziuni atroce, ca acelea din Cu mâinile curate sau din Lobotomia, ci și tristeți subtile, iubiri, nostalgii
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
libertății, a gloriei țării. Același nobil civism, aceeași mistică a renașterii tutelează imaginea trecutului, resuscitat spre a fi propus model și îndemn prezentului. Fluide, bine ritmate, aceste poezii au avut răsunetul lor în vreme, în pofida unor minusuri ce țin de inventivitatea imagistică restrânsă ori de lipsa de concentrare. Cu un temperament mai echilibrat decât al altor confrați postpașoptiști, C. explorează mai rar stările de neliniște, îndoială, deziluzie. Elegii, meditații, fabule, satire stau mai curând sub un semn al seninătății, după cum alte
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
Cântare omului e sociogonie în imagini și odă libertății. Secvențele principale ale acestei alcătuiri simfonice relevă treptele cuceririi și afirmării umanului din om: ridicarea din pulbere pe verticala demnității și a cunoașterii, botezul nemărginirii, bătălia minții pentru adevăr, cutezanța prometeică, inventivitatea, munca. Semnificativ, fiecare pas înseamnă ruperea unor împotriviri, rezistențe, inerții. Pentru A., omenescul se câștigă în lupta dusă cu limitele și opreliștile: „Tu ți-ai învins pământul, mormântul și destinul.” Odei i se alătură o complementară abordare problematizantă, în meditația
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
și faimoasa Leny Riefenstahl, „patroana” cinematografiei hitleriste), gravitează feminitatea dezabuzată à la russe, la modul gorkian, a Verei, cinismul amoral și tranzacțional al lui Victor Coteneț, alcoolismul halucinatoriu al polonezului Krzysztof, timiditatea senzuală a cuplului Berndt-Satri, țigănia atașantă prin logoree, inventivitate, optimism și pungășie sentimentală (Nae Lebădaru), exhibiționismul lui Beno, tulbureala visătoare și agresivă a croatului Radovan Belen ș.a.m.d. - totul sfârșind cvasioniric, în flăcări pe ninsori purificatoare: incendierea purgatoriului cu vibrații de infern. Prozele reunite în volumul Încă un
BELIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285689_a_287018]
-
pătimaș și capricios, nu în puține rânduri agresiv, B. era tot mai interesat de aluzia culturală, devenită obsesie cărturărească, cultivând - dincolo de pitoresc - „cuvintele cântătoare”. Caietele Princepelui se înfățișează, astfel, ca o autocontemplare a Operei, în efortul unei documentări specioase, favorizând inventivitatea lexicală. Și Ianus (1993), o carte neîncheiată, dezarticulată (apărută postum), dovedește aceeași fascinație picturală față de lumile crepusculare, combinând alchimia cuvintelor cu exotismul facil, clișeistic, și registrul elegiac cu cel violent-sarcastic. Răzbat în această narațiune la persoana întâi - mai degrabă jurnal
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
plasat pe circuitele globale, înțelegând că la un asemenea nivel se va putea afirma puterea sa. Orizontul global a fost atent urmărit, dar niciodată mărturisit, pe când cel regional a fost declarat și precis jalonat. Aici avem un alt argument al inventivității strategiei sale de dezvoltare China a avut o politică foarte aplicată în regiune, pentru că a realizat un adevăr fundamental: nu poți fi lider mondial fără să fii și lider regional, mai ales când este vorba despre Asia, continentul cel mai
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
curs și o tratare prin cuvinte-cheie permit formalizarea cunoștinței, care devine accesibilă și disponibilă pentru Întregul grup printr-o arhivare informatică. Pe lângă aceste cadre un pic rigide ce structurează informația, prioritatea o reprezintă elementul interpersonal, informal, care dă oxigen și inventivitate. Așa cum spune Nonaka, cunoașterea tacită se socializează În intersubiectivitate și, de aceea, trebuie multiplicate ocaziile care o favorizează. Pe site-ul pilot al grupului de la Yokohama, a fost pus În funcțiune sistemul de lucru fără birou fix (non territorial office
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
nomazii, a căror mobilitate nu se reduce la apărarea unor poziții condamnate de mișcare, diversitate, concurențe și tot câmpul deschis de tehnologiile informației și comunicării. Fluxurile evită actele de imobilitate, care privează de energia schimbărilor și conduc astfel la pierderea inventivității, a capacității de a răspunde inovând, nu numai În privința produselor și serviciilor, dar mai ales a modurilor de organizare și relaționare. Dihotomiei noi/ei tinde să i se substituie conceptul de noi cuprinzător și dinamic, format din interacțiuni constante, din
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
se inspiră din vechile principii și practici ale negustorilor japonezi, ce străbăteau lumea pentru a vinde și a descoperi, dar și pentru a importa idei noi, cum se Întâmpla la Începuturile epocii Meiji. În această tradiție, În care curiozitatea și inventivitatea erau esențiale, negustorii au contribuit semnificativ la deschiderea și Îmbogățirea Japoniei. Pentru această asociație națională, cunoașterea stă În centrul reorganizării necesare a Casei Japonia. Împărtășirea și popularizarea modelelor eficiente este vitală pentru Îmbogățirea ei și pentru a Înfrunta provocările societății
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
propice unei adevărate umanizări, adică a cultivării În copilul care tinde să devină om, a ceea ce este omenesc, specific speciei umane, ajutându-l să reproducă În mintea și aptitudinile sale individuale, o parte din cunoștințele și inteligența, din imaginația și inventivitatea, din sensibilitatea și aptitudinile Înmagazinate de geniul uman În valorile culturii ce servesc drept suport acestei activități de instruire (educație), cu tendința de a se transforma În autoinstruire (autoeducație) eficientă. Privită În cadrul acestui proces de confruntare a condițiilor ideale (ce
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care ea leprovoacă. Este vorba Îndeosebi de procese, calități și aptitudini pe care este În măsură să le exerseze și să le dezvolte. De exemplu, anumite metode sunt mai eficace decât altele În ceea ce privește dezvoltarea unor procese intelectuale superioare, precum: creativitatea, inventivitatea, capacitatea de analiză și cea integrativă, aplicabilitatea, capacitatea rezolvativă ș.a., atât de necesare omului de astăzi, pentru a face față unei lumi aflată Într-o perpetuă schimbare. Putem să ne dăm cu ușurință seama de maniera În care metode distincte
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se acordă prioritate utilizării unor metode prin care se stimulează: strângerea de informații, prelucrarea și sintetizarea informațiilor, asocierea de informații și idei, producerea de idei, căutarea de soluții, organizarea și reorganizarea progresivă a ideilor, interpretare, reflecție personală, comunicare, interacțiuni libere, inventivitate și creație ș.a., așadar, acțiuni care presupun un efort propriu de studiu independent, de transformare a reprezentărilor, de producere a unor noi informații și structuri mintale pentru cel care Învață. Cum s-ar spune, metodele utilizate În Învățământ se pot
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
deciziilor luate, de dificultatea performanțelor de atins. Jucătorii sunt ajutați să-și etaleze propriile lor valori. În același timp, metoda simulării devine și un excepțional exercițiu de modelare a gândirii și a imaginației, ascute spiritul de observație, dezvoltă ingeniozitatea și inventivitatea, cultivă spiritul de investigație, de prevedere și de perseverență În acțiune. Jocurile instructive stimulează facultățile creatoare, motiv pentru care pedagogia ludens se Încadrează și se subordonează Întru totul pedagogiei creativității. Metoda jocurilor valorifică avantajele dinamicii de grup. Interdependențele și spiritul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a IV-a. 5. Metoda jocurilor didactice Această metodă corespunde nu numai vârstei copilăriei, ci și naturii omului, în general. Prin joc elevii pot elevii pot descoperi adevăruri care le antrenează capacitățile lor de a acționa creativ, manifestându-și istețimea, inventivitatea, inițiativa. Componentele care alcătuiesc structura unui joc didactic sunt următoarele: sarcina didactică; conținutul jocului; elementele și regulile jocului. Jocurile didactice pot deveni pentru învățător mijloace de constatare a nivelului de cunoștințe intelectuale. Tot prin joc se pot cunoaște particularităților individuale
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
cu totul noi. În asemenea cazuri intervine din plin imaginația. Ea e necesară în mai toate problemele, fiind nevoie cel puțin de o aplicare a cunoștințelor noastre în alte condiții. Dar atunci când se cer modificări neobișnuite, originale, intră în funcție inventivitatea. Ca urmare, aici se vor folosi procedee caracteristice actului imaginativ, printre care analogia are un loc de frunte. Totodată se vor resimți și obstacolele actului imaginativ: rigiditatea algoritmilor învățați anterior, ca și fixitatea funcțională. Elevii întâmpină serioase greutăți în soluționarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
religioasă și seculară a creativității a fost amplu dezbătută anterior, ideologia creativității comportă relevanța definirii naturii umane și a condițiilor sociopolitice. În timp ce științele naturale și inventatori pragmatici precum Arkwright și Watt încercau să demonstreze de ce era capabilă rațiunea umană și inventivitatea engleză, numeroasele invenții practice și eficiența lor progresivă au condus, într-un final, la consecințe extreme, imprevizibile și involuntare. Multă lume era îngijorată de relocarea rapidă a populației de fermieri și agricultori din zonele rurale în orașele poluate aflate în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1994; Milgram și Milgram, 1976; Runco, 1987a; Runco, Noble și Luptak, 1990; Runco și Okuda, 1988, Wallach și Wing, 1969). Pe baza unor studii în care au utilizat subiecți inventatori, Colangelo și colaboratorii săi (1992) au construit un chestionar de inventivitate prin abordarea combinată a trăsăturilor de personalitate cu performanțele. Aceste instrumente le cer, de obicei subiecților să relateze performanțele lor anterioare, însă un număr mare de instrumente includ itemi ce vizează fie numai activități curente, fie demersuri din trecut și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
conducătoare, primele două categorii sunt cele mai pertinente. Este vorba despre „instinctul combinațiilor” și al „persistenței agregatelor”. Vrem „să facem ceva” și, în orice acțiune cât de cât elaborată, se simte nevoia de a „combina anumite lucruri și anumite acte”. Inventivitatea umană se manifestă în această aptitudine de a combina: „am putea încerca în fiecare zi câte o nouă combinație”. Iar „combinațiile cu adevărat eficiente, cum ar fi aceea de a aprinde focul folosind cremenea, îl determină pe om să creadă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Paul Kennedy: Planeta este tăiată astăzi de o uriașă linie despărțitoare: de o parte a ei se află societățile tinere care se înmulțesc rapid, lipsite de resurse, subdezvoltate și subeducate, iar de cealaltă parte sunt populațiile bogate, dar bătrâne, cu inventivitate tehnologică, dar muribunde din punct de vedere demografic. Henry Kendill: Laureat al Premiului Nobel: dacă nu stabilizăm populația prin dreptate, omenie și milă, atunci natura o va face în locul nostru. Zygmund Bauman: liberalizarea capitalului are ca efecte: depopularea, distrugerea economiilor
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
a fost cucerită, ci este o „falsă” egalitate primită cadou. (...) O altă caracteristică principală a acestei egalități în modalitatea de a se exprima trăind, în afară de fosilizarea limbajului verbal (elevii vorbesc ca din cărți, copiii din popor și-au pierdut orice inventivitate argotică), este tristețea: veselia este de fiecare dată exagerată, ostentativă, agresivă, ofensivă. Tristețea fizică despre care vorbesc este profund nevrotică. Ea depinde de o frustrare socială. Acum, când modelul social care trebuie pus în aplicare nu mai este cel al
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fuga după un câștig fie și derizoriu. Unele scene sunt grotești, precum aceea în care o familie înscenează un accident feroviar, pentru ca CFR-ul să preia cheltuielile de înmormântare ale fiului „fără căpătâi”. În ansamblu, se constată un deficit de inventivitate în ce privește situațiile și tipologia. Cu toate că nu era lipsit de unele însușiri, M. nu s-a putut impune ca un profesionist al comediei. SCRIERI: Haidem la teatru, București, 1936; Pe urmele bolșevicilor, București, 1941; D-aia am divorțat, București, 1942. Repere
MARDARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288010_a_289339]