1,206 matches
-
de ireversibilitate a dobândit în timp valențe complexe. Astfel, în termodinamică, ireversibilitatea proceselor ce părea să ducă la paradoxuri fizice s-a transformat într-o viziune complementară a realității ce poate fi descrisă la nivel microscopic de legi invariante, la inversiunea timpului la nivel macroscopic, unde structurile disipative sunt guvernate de legi ireversibile. Problemele legate de săgeata timpului ne forțează să reconsiderăm comportamentul structurilor complexe chimice și biologice, care au capacitate de autoorganizare și evoluează în timp ireversibil, ca un răspuns
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
pot avea loc schimburi între membrii lui. Ea caracterizează unul din aspectele construcției reprezentării și se desfășoară în mai multe faze: selecția formarea unei scheme figurative naturalizarea * Selecția implică o filtrare a informației disponibile despre obiectul reprezentării, făcînd loc distorsiunilor, inversiunilor, reducțiilor, adăugirilor de date și/sau evaluărilor, eliminărilor, stratificărilor și suprimărilor de atribute. Aceste alterări sau distorsiuni cognitive rezultă din intervenția modului de gîndire, a ideologiei, cadrului cultural și sistemelor de valori a acelora (grupuri și/sau individzi) care primesc
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a acționa se dovedește necesară. Această integrare poate fi operată și printr-o însușire a noului, clasîndu-l într-un sistem de idei și în categorii deja cunoscute. Avem astfel de-a face cu o mișcare de familiarizare a bizarului, de inversiune, de normalizare sau de conformizare. Reluînd același exemplu ca înainte, la începutul apariției sale, SIDA a fost calificată drept "ciuma secolului XX". Psihanaliza, în ancheta lui Moscovici, este comparată cu practici mai curente, precum spovedania creștină sau conversația. Această apropriere
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în această zonă prezintă diferențieri care permit cel puțin două concluzii : (Tufescu V., 1977) microclimatul de vale, localizat pe terasele inferioare ale râului Siret, caracterizat prin salturi mari de temperatura de la vara la iarna, dar și diurne. De menționat frecvente inversiuni termice, cețuri, brume, umezeală relativ accentuată. microclimatul de terasă și versanți însoriți, implică temperaturi medii anuale in jur de 8,50C, insolație mai accentuată vara și umezeală relativ mai redusă decât în lunca Siretului. I.3. Solul Formarea solurilor din
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
pentru o iluzie realistă, este atîrnat Boucher. Construcția narațiunii este subliniată și de faptul că numai o parte din tabloul lui Boucher este copiat. Ușoara retușare a marginilor din stînga sus cauzată de adaptările de perspectivă ale reversului ca și inversiunile sau variațiile de ton, toate sugerează aceeași problematică. Dar, tapetul albastru cu flori alburii reprezintă o versiune artificială a "adevăraților" nori ai lui Boucher. E ca și cum naratorul primar, viitorul artist poate doar să "reflecte", să oglindească arta mai veche nu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pasiv este, de asemenea, subiect, și prin aceasta mai pronunțat autonom, în rolul de putere. Obiectul actant aparent pasiv este, ca putere, factorul decisiv în context. Forțele au fost împărțite în mod egal între cei doi actori. De aceea, o inversiune a rolurilor nu ar însemna o inversiune a puterii și nu i-ar da "subiectului" motive de îngrijorare. Dar intriga se schimbă îndată ce "puterea" actantului este plasată în altă parte. Simetria a dispărut, iar dezvoltarea intrigii depinde de complicitatea dintre
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
aceasta mai pronunțat autonom, în rolul de putere. Obiectul actant aparent pasiv este, ca putere, factorul decisiv în context. Forțele au fost împărțite în mod egal între cei doi actori. De aceea, o inversiune a rolurilor nu ar însemna o inversiune a puterii și nu i-ar da "subiectului" motive de îngrijorare. Dar intriga se schimbă îndată ce "puterea" actantului este plasată în altă parte. Simetria a dispărut, iar dezvoltarea intrigii depinde de complicitatea dintre subiect și putere, sau de lipsa acesteia
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Márquez, succesiunea strictă a faptelor este subminată din interior, iar cititorii care vor să urmărească fabula sînt neputincioși în fața firelor narative ce se multiplică la infinit, transformînd un veac într-o eternitate. În măsura în care acest efect este produs de modificări și inversiuni ale cronologiei, această problemă ține de tema discutată în capitolul 2, secțiunea 2. Ceea ce ne interesează aici este faptul că informațiile incomplete, care nu sînt niciodată completate, lasă goluri în fabula astfel construită și încețoșează impresia noastră despre aceasta. Importante
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
naturii ne face efectul de-a avea scopul să ajungă unde ajung. Ceea ce facem noi singuri în gândire face și natura în puteri, din care cauză poate ajunsese și Hegel să spuie că orice există este un silogism, pe când tocmai inversiunea ar fi teoria adevărată: silogismul este nu mod de existență al cugetării, el este o existență ca oricare alta, // o specie subordonată genului existență. Esperiența noastră s-ar putea deci esprima în mod matematic astfel: 1 [plus] 2 [plus] 3
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
interioară, de exemplu, sunt de cca.-30șC sau chiar -35șC, iar în Antarctica, de -50șC. Temperaturile medii lunare în lunile cele mai reci pot scădea însă sub -70șC în Antarctica interioară. La înregistrarea acestor temperaturi extrem de scăzute contribuie și puternicele inversiuni de temperatură care se dezvoltă permanent în prezența calotelor glaciare. Așa se explică și producerea unor minime absolute ce reprezintă recorduri climatice mondiale: -89.2șC la Vostok II, 21 iulie 1983. Precipitațiile nu întrunesc suficiente condiții genetice pentru a fi
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
sau fascicule care au dispărut; III. părți ale manuscrisului, mai ales marginile, stri cate de foc, umezeală, mucegai, viermi, șoareci. Manuscrise cu astfel de neajunsuri au fost totuși luate ca model și copiile făcute după ele au reprodus toate aceste inversiuni sau lipsuri, adesea fără ca auto rul copiei să le observe (cu circumstanța agravantă de a le corecta greșit, atunci cînd le observa). Determinarea greșelilor dintr-un manuscris nu slu jește numai la stabilirea gradului de corectitudine, ci și la stabilirea
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
mișcare continuă într-un automatism sacadat, ritmat de secvențele impuse de decuparea în fenomene succesive; ) la stângaci inversarea automatismului vizual stânga-dreapta este o altă problemă. El o va face rar în momentul intenționat (ochii îi „derapează pe hârtie”). Acesta explică inversiunile de litere sau de silabe. Totuși această intervenție constantă a voinței asupra automatismului riscă să provoace o disoraxie vizuală frecventă la dislexici. Problema motrică pusă de scris Scrisul este înainte de toate o învățare motrică. Achiziția acestui automatism specific, foarte complex
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
și subtilitatea [...] Îl Îndeamnă pe ironist să mențină În zona subtextuală mereu alte porțiuni ale unui discurs virtual complet, astfel Încît receptorul, chiar dacă știe că trebuie să conteze pe o exprimare oblică, poate fi Încă derutat de o omisiune sau inversiune intervenită În regiuni socotite inofensive." Cu o Îndelungată argumentare, de data asta utilitaristă și bazată pe cifre, În Modestă propunere pentru a-i Împiedica pe copiii oamenilor săraci din Irlanda să devină o povară pentru părinții și țara lor, Jonathan
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
căreia în societate este pace. În loc de asta, potrivit lui Foucault (2003: 47), sub pacea și calmul ordinii societății guvernate de lege, afirmate în discursurile filozofico-juridice, există "un fel de război primitiv și permanent". Foucault (2003: 15) caracterizează acest discurs printr-o inversiune a faimoasei propoziții a lui Clausewitz: "politica este continuarea războiului cu alte mijloace". Foucault vrea să analizeze cum a devenit războiul un mod potrivit de descriere a politicii. El vrea să știe când a început gândirea politică să imagineze, poate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sintagmatice 229, fac parte dintr-un arsenal de luptă neconvențional, marcă a pamfletului polemic arghezian. O falsă aserțiune precum "Știu că domnul N. Iorga se confundă cu nația" ar fi rămas o ironie comună, uzuală, fără tușa augumentativă sugerată prin inversiune: "Aceasta [nația, n.n.] fiind totuși mai mică decât domnia sa", pentru că proiectează un scenariu al megalomaniei adversarului care va face deliciul oricărui lector avizat. O strategie asociativă, la care Arghezi recurge deseori, este cea a oglinzilor paralele, deformatoare, în care imaginea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ocrotire. Gazda și toți cei de acolo îl privesc uluiți. Așa va fi sosit în Ftia, cu mulți ani în urmă, Foinix și, mai târziu, Patrocles, însoțit de tatăl său. Doar că aici Homer, poate în chip deliberat, sugerează o inversiune patetică: ucigașul este tocmai gazda, cel care vine să-l implore este tocmai victima. Celelalte comparații țin de luptă. Ahile se năpustește asupra dușmanului ca un leu hăituit de săteni, 104 ațâțat, gata să sară, cu gura înspumată, bătându-și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
ocrotire. Gazda și toți cei de acolo îl privesc uluiți. Așa va fi sosit în Ftia, cu mulți ani în urmă, Foinix și, mai târziu, Patrocles, însoțit de tatăl său. Doar că aici Homer, poate în chip deliberat, sugerează o inversiune patetică: ucigașul este tocmai gazda, cel care vine să-l implore este tocmai victima. Celelalte comparații țin de luptă. Ahile se năpustește asupra dușmanului ca un leu hăituit de săteni, ațâțat, gata să sară, cu gura înspumată, bătându-și coastele
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
asasinare a ordonat-o acum o oră, luând la masa regală locul ce-i este rezervat lui, regelui Macbeth. Care vers, ce cuvânt poate completa cu ceva frumusețea unei astfel de exprimări? Este strigătul inimii, și strigătul inimii nu admite inversiunea 87. Oare pentru că face parte dintr-un alexandrin admirăm noi ceva de genul: Soyons amis, Cinna (Să fim prieteni, Cinna) ; sau vorba Hermionei către Oreste: Qui te l'a dit? (Cine ți-a spus asta?) Remarcați că sunt necesare exact
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
la grotesc; pe rând pozitiv și poetic, totodată artistic și inspirat, profund și brusc, larg și adevărat; știind să sfărâme când trebuie și să deplaseze cezura pentru a deghiza monotonia alexandrinului; mai prieten cu ingambamentul care îl lungește decât cu inversiunea care îl încurcă; fidel rimei, această sclavă regină, această supremă grație a poeziei noastre, acest generator al metrului nostru; inepuizabil în varietatea formelor sale, de negăsit în secretele sale de eleganță și factură; luând, ca Proteu, mii de forme fără
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
negru a omorât o femeie albă". 85 În anul precedent a fost creat Ubu-Rege (Ubu-Roi) a lui Jarry, piesă care instituie modernitatea, așa cum vom arăta în capitolul următor. 86 Fr., paravan pentru prostie. (n. tr.) 87 Autorul face referință la inversiunea ca tip de construcție sintactică dar și poetică, specifică limbii franceze (n.tr.). 88 Hugo, după patru drame în versuri, Cromwell (1827), Hernani (1830), Marion de Lorme (1831), Le Roi s'amuse (1832), dă trei drame în proză: Lucrèce Borgia
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
râsul comic, Bergson departajează mai întâi categorii precum: "comicul mișcărilor și comicul formelor"44 pentru ca apoi să insiste în capitole speciale asupra comicului de situații și de limbaj și asupra caracterului. Pentru primul tip sunt descoperite inepuizabile surse precum: repetiția, inversiunea, interferența seriilor având ca principală variantă qui-pro-quo-ul. Celebrul filosof francez găsește oportună precizarea distincției între absurditatea propriu-zisă și cea din care derivă comicul, echivalează ,,absurditatea comică"45 cu cea a visurilor și își susține teoria prin numeroase exemple. Cel al
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
avizat, mai exact, între convențiile recognoscibile de gen, conținut sau stil și maniera deformată în care acestea sunt prezentate. Importantă este și valența satirică a parodiei. Întrucât presupune un proces biunivoc, de analiză și de critică implicită prin deformare, denaturare, inversiune, coroborare, colaborare etc. grefate fie asupra unui text literar, fie asupra unui stil social de comportament, parodia se intersectează în privința finalității critice cu satira. Fie că exploatează prestigiul meritat al unei opere, fie că, dimpotrivă, subminează un succes nemeritat, parodistul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
altfel, responsabile de producerea inefabilului caragialian. În esență, parodia lui Caragiale uzitează adesea de ironie și de sarcasm, finalitatea ei fiind, de cele mai multe ori, satirică. În Politica postmodernismului (1997) Linda Hutcheon definește parodia astfel: "o formă de imitație caracterizată de inversiune ironică, repetare cu distanțare critică, care marchează diferențele mai curând decât similitudinile; joc ironic cu multiple convenții"81. Am selectat această definiție dintr-un șir considerabil de teoretizări ale termenului, pentru a sublinia de la început modernitatea parodiei caragialiene. Motivația actului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Hronicul măscăriciului Vălătuc în care Al. O. Teodoreanu pastișează stilul cronicăresc și parodiază literatura romantică și sămănătoristă care impusese o imagine idealizată a trecutului, și savurosul roman al lui Costache Olăreanu Cu cărțile pe iarbă, în care se actualizează prin inversiune parodică vestitul cuplu Don Quijote și Sancho Panza. Interesantă, din această perspectivă, este și piesa lui Matei Vișniec Mașinăria Cehov. Mircea Ghițulescu observa chiar această abilitate a dramaturgului de a exprima prin intermediul parafrazei, a parodiei și a imitației, un pertinent comentariu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Olăreanu, roman al cărui titlu inițial, Confesiuni paralele (1978), descifra tocmai această manevră abilă de eschivare derutantă și exasperantă (prin digresiuni, reveniri, adăugiri, retractări) de la coerența și veridicitatea "autobiografiei" ale cărei nenumărate variante îl covârșesc pe receptor și revelează prin inversiunea comică de situații (anchetatorul terorizat de cel interogat), absurdul sistemului bazat pe control prin îndosariere de existențe. Apropiată de utilizarea dată de prozatorii târgovișteni pare ironia din romanul lui Mircea Nedelciu, Tratament fabulatoriu, care a reușit să vadă lumina tiparului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]