2,516 matches
-
celor două modele explicativ-investigative în fundamentarea domeniului managementului clasei de elevi pot plasa proporțiile repartizate celor două paradigme astfel: o treime celei normative și două treimi celei interpretative. Ca urmare a unei operațiuni de sinteză cu privire la evoluția istorică a domeniului investigat, atât preocupări (cercetări, investigații și studii) indirecte, conexe, cât și preocupări directe, tabloul unitar realizat - multidisciplinar și multicultural - poate arăta astfel: 1. Studii de evaluare a curriculumului din clasă: - 1969, Anderson; - 1971, Steele; - 1972, Welch & Walberg, folosirea Proiectului de Fizică
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
respectivă a fost realizată prin intermediul unui chestionar, observându-se că cele șase tipuri de climate școlare identificate (deschis, autonom, controlat, familiar, paternalist, închis) se corelează puternic cu conduita observată (stilul managerial) a cadrului didactic. Caracteristicile comportamentale ale partenerilor pentru condițiile investigate sunt: - pentru elev: frustarea, intimitatea, nepăsarea și atmosfera; - pentru profesor: accentuarea productivă (directivitatea), distanțarea, considerația, încrederea. Care sunt principalele tipuri de climat școlar care apar drept consecințe ale unui management defectuos al clasei? Exemplu: climatul închis, caracterizat printr-un înalt
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
soluții definitive). Despre unele dintre aceste aspecte s-a scris deja enorm (bibliografia poate să constituie, desigur, și ea o dificultate, dar una mai degrabă fertilă), însă nu de puține ori s-a ocultat o fațetă sau alta a realității investigate, în funcție de direcția poetică pe care autorii teoriilor încercau să o legitimeze. Un alt neajuns - doar în aparență minor - rezidă într-o anumită imprecizie terminologică, pe care nu o ocolesc nici studiile de referință. Din aceste considerente (deși discuția de față
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
148 6.2. Dezirabilitatea socială 149 6.3. Limitele memoriei umane 152 6.4. Procesarea și interpretarea informației 154 7. Evaluarea calității anchetei și sondajelor de opinie 156 Capitolul V Populație și eșantion (I). Alegerea subiecților care vor fi direct investigați 159 1. Ideea cercetărilor selective 159 2. Reprezentativitatea eșantionului 162 3. Tipuri de eșantioane. Proceduri clasice de eșantionare 167 3.1. Eșantionarea simplă aleatorie 168 3.2. Eșantionarea prin stratificare 170 3.3. Eșantionarea multistadială 173 3.4. Eșantionarea multifazică
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cele „calitative”. Distincția între anchetă și interviu, pe care o susținem, așadar, cu fermitate, se bazează pe o serie de trăsături distinctive, atâtde natură formală (de realizare a cercetării), de natura conținutului problemelor studiate, cât și de natura populației direct investigate. Redăm mai jos câteva dintre aceste diferențe, fără să avem pretenția de a le ierarhiza după importanță sau de a le epuiza. Probabil că singură nici una dintre trăsăturile respective nu este decisivă, dar luate împreună, ajung să marcheze o deosebire
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau chiar fără un instrument de lucru construit dinainte. Construcția, folosirea (aplicarea) și exploatarea chestionarelor se face în maniere cu totul specifice, diferite de cele ce se folosesc în cazul ghidului de interviu. 3. Prin modul de alegere a persoanelor investigate, ancheta urmărește să satisfacă cerința de reprezentativitate, în sensul statistic al termenului, a eșantionului în raport cu o populație incomparabil mai mare. Altfel spus, alegerea indivizilor anchetați trebuie să respecte o serie de reguli statistice pentru a putea transfera, cu o marjă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mii de indivizi. 5. Tehnici de anchetătc "5. Tehnici de anchetă" După cum s-a văzut, ancheta, ca metodă specifică științelor socioumane, presupune un schimb de informații, mai exact, o comunicare între cercetător și anumite „elemente” (indivizii umani) ale „realității sociale” investigate, primul fiind cel care, prin intermediul chestionarului, provoacă un comportament verbal din partea celor din urmă. Transmiterea informației de la persoanele chestionate spre cercetător se poate realiza, în principiu, prin două modalități fundamental diferite, adică diferite atât prin actul de comportament pe care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
includ, ca un pas aproape obligatoriu, ceea ce din punct de vedere tehnic se numește eșantionare multistadială, care înseamnă alegerea mai întâi a unui set de grupuri de indivizi (localități, străzi, secții de votare etc.) și apoi, numai dintreacestea, a persoanelor investigate. Cum vom arăta în secțiunea destinată eșantionării, acestprocedeu, la care se recurge din motive de cost, timp și personal, reduce reprezentativitatea eșantionului. Oricum am privi lucrurile, costul unei convorbiri telefonice este mai redus decât cel reclamat de deplasarea unui operator
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
etc., Grémy constată că există ocvasiunanimitate printre specialiștii anglo-saxoni în a susține necesitatea introducerii ei în evantaiul răspunsurilor, exceptând anumite cazuri speciale când oamenii, în mod intenționat, sunt forțați să facă o alegere. Argumentele vizează în principal reducerea anxietății celui investigat și eliminarea răspunsurilor ce nu sunt conforme cu realitatea (eliminarea unor „da”-uri sau „nu”-uri alese întâmplător, în situații în care lucrurile pot sta chiar invers, ceea ce, cum se spune, este mai nociv pentru cercetare decât un sincer „nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
poate înlocui validitatea. Ni se pare însă de reținut că, în grija lor pentru înțelesurile pe care oamenii le acordă celor cercetate, mulți autori calitativiști vorbesc de validitatea respondenților. Aceasta înseamnă că, în urma prelucrării șiinterpretării datelor, rezultatele se prezintă subiecților investigați într-o discuție pe tema măsurii în care consideră ei că aceste rezultate și concluziile aferente îi reprezintă, îi descriu adecvat. Nu credem că o asemenea strategie trebuie ignorată, numai că, evident, ea se pretează unor grupuri mici și mijlocii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
depinde și interesul publicului de a participa la anchete, interes care oricum este în scădere. Capitolul Vtc "Capitolul V" POPULAȚIE ȘI EȘANTION (I) Alegerea subiecților care vor fi direct investigațiTC "POPULAȚIE ȘI EȘANTION (I) Alegerea subiecților care vor fi direct investigați" 1. Ideea cercetărilor selectivetc "1. Ideea cercetărilor selective" După cum se înțelege, una dintre cele mai importante probleme pe care trebuie s-o rezolve, aproape în toate cazurile, cel care proiectează o anchetă este cea legată deeșantionare sau de selecție. Desemnăm
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Aceste studii prezintă trei tipuri mari de avantaje, în raport cu cele exhaustive: de ordin economic (de costuri), de ordin aplicativ și de cunoaștere. Primele sunt, firește, cele mai evidente. Cheltuielile materiale pentru realizarea unei anchete sunt aproape proporționale cu numărul indivizilor investigați, ținând seama de ponderea pe care o are valoarea materialelor utilizate la tipărirea chestionarelor, precum și retribuția persoanelor ce realizează ancheta pe teren și a celor care se ocupă de verificarea, postcodificarea și introducerea datelor în calculator, în raport cu celelalte activități ce
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care se degajă de aici este că, între cele două momente ale sondajelor, preferințele electoratului s-au deplasat, cu 5 puncte procentuale (50 din 1.000), spre partidul B. Cu totul altfel stau lucrurile dacă cele 1.000 de persoane investigate sunt aceleași. Atunci se poate construi un tabel pătratic de genul: din care rezultă nu numai distribuțiile marginale, așa cum au fost prezentate mai sus, ci și frecvențele interioare, respectiv numărul celor ce și-au menținut opinia anterioară - 350 simpatizanți ai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
curente de la noi, dar acțiunea lor este mai mult decât relevantă, dat fiind că numai datorită imposibilității de abordare a subiecților operatorii fac uz de liste suplimentare, care aduc alți subiecți, ce vor reprezenta până la 30-50% din efectivul eșantionului final investigat. Prin urmare, exceptând situațiile foarte simple, când populația e perfect circumscrisă și indivizii perfect identificabili, constatările privind calitatea unui eșantion sunt întemeiate pe supoziția că toate deformările intervenite nu i-au afectat caracterul pur probabilistic. Ceea ce, evident, nimeni nu poate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să posede o minimă cunoștere a scopului anchetei și o perfectă cunoaștere a chestionarului, respectiv a conținutuluifiecărei întrebări, a sensului și semnificației fiecărui cuvânt folosit. Al doilea punct vizează problema maximizării intersecției dintre eșantionul ales înaintea cercetării și cel efectiv investigat, transmițându-se operatorilor instrucțiunile exacte cu ajutorul cărora se identifică subiecții aleși în eșantion și cele referitoare la felul cum trebuie luat contactul cu aceștia, pentru a se realiza un minim de refuzuri: prezentarea legitimației și, implicit, menționarea numelui instituției care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Se omite sau se reduce la maximum informația despre caracteristicile sondajului, considerate „chestiuni tehnice” neinteresante pentru publicul larg, ceea ce ridică semne de întrebare asupra sensului răspunsurilor la anumite întrebări. Astfel, dacă nu știm, de pildă, limitele de vârstă ale celor investigați, avansarea unei valori medii pentru un comportament strâns dependent de vârsta subiecților (cum este, de pildă, frecventarea discotecii sau cel sexual) nu are nici un sens. Sau, dacă nu se spune exact ce tip de întrebare și ce formă de anchetă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
specii cu reproducere sexuată, teoria ce stă la baza literaturii se specialitate privind studiul strategiilor de împerechere la om este teoria investiției parentale (Trivers, 1972). Studiile de psihologie evoluționistă din ultimele trei decade au indicat faptul că, în culturile umane investigate, bărbații investesc mai puțin în descendenții lor decât femeile (Symons, 1979; Quinn, 1977; Low, 1989). La fel cum s-a observat și la femelele altor specii care se reproduc sexuat, femeile trebuie să facă față costurilor impuse de fecundația internă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
determinate multifactorial sunt incluse într-un tablou clinic, vorbim despre tulburări multifactoriale (boala și componentele sale au fost definite în capitolul 2 al lucrării). Aproape 10% dintre nou-născuți vor dezvolta o tulburare multifactorială pe parcursul vieții. Cele mai cunoscute și mai investigate tulburări multifactoriale sunt: cancerul în diversele sale forme, bolile cardiovasculare, diabetul și bolile mentale. În cazul acestor tulburări, în consilierea genetică se calculează riscul genetic pornind de la analiza pedigri-ului și raportarea datelor obținute la tabele de referință (de exemplu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
subiectivă, determinată de predominanța afectelor, sentimentelor și prejudecăților observatorului; * nefiind înregistrate sistematic, multe dintre datele empirice culese se pierd. La rândul ei, observația științifică se caracterizează prin: * este fundamentată teoretic: cercetătorul realizează observația pornind de la o teorie științifică în legătură cu obiectul investigat; respectiva teorie îi orientează activitatea de observare; * este sistematică și integrală, vizând fenomenul în totalitatea sa: demersul observației va fi, în acest caz, unul analitic; nici un element al realității observate nu va fi lăsat deoparte, pornindu-se de la premisa că
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și activităților discontinue, fie ele unice sau repetabile la intervale mari: sărbători, ceremonii tradiționale etc. În acest caz, observatorul participă ca și spectator, menținându-se în afara grupului observat. Observația participativă de tip etnologic sau calitativ presupune integrarea cercetătorului în comunitatea investigată, având drepturi și obligații aproape identice cu ale membrilor de drept ai grupului. Aceștia ignoră sau "uită" de ce s-a integrat în comunitate cercetătorul. Timpul observației participative de tip etnologic sau calitativ trebuie să fie suficient de lung pentru ca observatorul
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și trebuie să existe un oarecare grad de subiectivitate Realizarea observației participative de tip etnologic presupune integrarea cercetătorului în viața comunității potrivit următoarelor principii (valabile, de altfel, și pentru orice asistent social): * să respecte regulile de conviețuire și tradițiile colectivității investigate; * să nu se izoleze de grup și să aibă un comportament normal; * să nu lase impresia că este o autoritate și să nu joace rolul de conducător sau sfătuitor (acest rol fiind admis doar în etapa aplicării planului de intervenție
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Participantul observator este adesea persoana care sesizează instituția asistențială, formulând cererea de ajutor în interesul celui pe care îl crede în criză sau în situație de risc Observația participativă permite depășirea unei viziuni exterioare asupra problemei sociale și asupra populației investigate, în profitul unei analize din interior, care surprinde dinamica realității trăite. evidențiind legătura dintre faptele direct observabile și mobilul lor subiectiv. f. Observația strucurată este o metodă cantitativă, riguroasă și sistematică care se referă la grile de categorii, scale de
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
majore de dezvoltare ale psihologiei clinice. Așadar, psihologia este "clinică" nu fiindcă se face în "clinică" (spital/policlinică), ci fiindcă se ocupă de factorii de sănătate și boală, într-o abordare nomotetică sau ideografică, indiferent de contextul în care sunt investigați (ex. Spitale/clinici, școli, companii, cabinete individuale etc.). Originea termenului de "clinic" se găsește în limba greacă "klinein/klinikos", unde se referă la "pat" sau la "a se întinde", ceea ce sugerează legătura cu boala/sănătatea. Scurt spus, indiferent de domeniul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
am simțit vizitat în câteva rânduri de oameni care au jucat un rol deosebit în viața mea: bunicul meu, mama, Noica, Bernea... Nu deschiderea către posibilul altei lumi îmi lipsește, ci disponibilitatea de a crede că invizibilul poate fi sistematizat, investigat, într-un cuvânt cunoscut. Pentru mine religiile sânt enorme metafore ale transcendenței. Când spun "metafore", iau cuvântul în sens propriu: o uriașă cantitate de elemente din lumea vizibilului este mobilizată și pregătită pentru a fi "transportată dincolo" (metaphorein), cu gândul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
arheologice, nici cele foarte interesante și valoroase din punct de vedere istoric, vestigii inspirat considerate de către un distins cărturar drept urme de „arheologie socială sui-generis”. Ele se găsesc încă în aproape orice veche vatră de sat românesc, dar sunt insuficient investigate și puse în valoare științifică. Ne referim la procesul de teritorializare prin stabilirea hotarelor dintre comunitățile sătești, proces prea puțin studiat și cunoscut, deși este de o importanță capitală în aprecierea vechimei satelor noastre, alături de urmele arheologice. Materiale arheologice descoperite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]