2,961 matches
-
se gândi cu invidie la fata asta străină Închisă În sala de așteptare, la Îmbrăcămintea ei, care i se păru foarte costisitoare, și la eșarfa verde ce-o avea la gât, dar, comparând-o cu soția lui, Își uită curând invidia și Începu s-o privească și pe străină cu afecțiune. Frumusețea și fragilitatea femeilor Îl făceau să se simtă mișcat. Își lovi iar palmele lui mari și stângace una de cealaltă. — Atenție, Îi șopti prietenul lui și amândoi bărbații se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
la putere putea să aibă scrupule. La el, scrupulele ar fi fost doar o mărturisire a faptului că ar avea Îndoieli În privința copleșitoarei valori a cauzei sale. Dar, dintr-un motiv sau altul, gândul Îl umplu de amărăciune. Se trezi invidiind virtuți pe care nu era destul de bogat sau puternic ca să le prețuiască. Ar fi Îmbrățișat generozitatea, caritatea, codurile meticuloase ale onoarei dacă ar fi reușit, dacă lumea ar mai fi fost croită o dată, În forma pe care o iubea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
să dau admitere la Medicină, după ce mi-am biciuit voința pregătindu-mă, l-am însoțit pe el la București, orbită de focul proaspăt aprins, că parcă numai el e bărbat în lumea asta!... Stau și lîncezesc într-un oraș acesta, invidiind pe proastele ori mîțele leșinate care duc la braț bărbați cît bradul. Ba, să-i fac pe plac lui, îi trîntesc și telefonul în nas inginerului de la uzină, singurul, poate, la brațul căruia nu mi-ar fi rușine să ies
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
rog, ia loc! face Mihai un gest spre fotoliul de lîngă masă, un fotoliu foarte comod, făcut în întregime de el, cu schelet metalic, rotativ, căptușit cu burete, acoperit cu o cuvertură asemeni aceleia de pe pat. Oo, dar este de invidiat! izbucnește Maria într-un rîs sincer, domol cînd se așază. Pot să fumez? întreabă, luîndu-și de pe capătul patului poșeta. Mihai coboară de pe etajera fixată în perete, deasupra mesei, o scrumieră, în care sînt urmele creioanelor ascuțite. Astea-s țigările tale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
popular!" -, ar putea să-l pună într-o asemenea încurcătură. "Trebuie să accept că savarina de atunci a devenit domnișoara de acum, din seara asta, a cărei prezență m-a făcut să privesc pieziș în întuneric. Fericit Vlad, și-l invidiez pentru asta, că s-a stabilit la Sorina, fetița care a pornit la drum pentru el; el, care a înțeles de ieri încoace că o iubește, că fata are o frumusețe interioară și a găsit resurse, din calcul ori din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ani este propus să plece în străinătate tovarășul Vrabie? Bursă de doi ani. De unde știi? Se află... Rectorul o nășește de mult pe nevasta lu' Corneluș? De mult, dinainte de nuntă. Hai, joacă! Auzi, tăticu', să-i spui rectorului că-l invidiez. Uite că n-am mai zis "noroc!" arată Lazăr spre paharele goale -, dar noi avem oricum. Chiar și fără naș rector. Avem noroc... Nu chiar cît Vrabie eu, nu chiar cît rectorul mata... Ce faci, tot așa galant cu studentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
unui astfel de incident exploziv și lipicios, Carol își va lua tălpășița din prăvălie înainte chiar ca Wiggins, încă năucit de lovitură, să se ridice de pe linoleumul pe care zăcea. Dar n-a fost cazul. Cu un sânge rece de invidiat, Carol își menținu poziția. Zgomotul de sticlă spartă, care se auzise până afară, îi dăduse vagabondului ocazia să-și vâre scula în pantaloni și să se îndepărteze, împleticindu-se și lovindu-se de mașinile parcate, spre Ally Pally. Cealaltă Carol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
să fie bine ascunsă, dar ușor accesibilă. Așa că o piti astfel încât, oriunde s-ar fi aflat, să poată ajunge imediat la o cutie sau o sticlă din impresionanta varietate pe care o achiziționase. Și făcu asta cu un talent de invidiat. Berea era dosită, iar apartamentul dereticat. Carol se uită la ceasul electric din bucătărie - mai avea două ore până să vină Dan de la slujbă. Scoase două bucăți de carne din congelator și le lăsă la dezghețat pe aragaz. Puse ceainicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
proaspăt spălate. În fiecare an, Alan dădea peste Krishna la vreo reuniune a medicilor generaliști. Compania lui îi producea un soi de plăcere vinovată - asta pentru că era exact opusul ideii de om conștiincios. De fapt, nu era nimic. Alan îi invidia detașarea ironică și își dorise deseori să poată avea cinismul lui. Nu își imaginase niciodată că Naipaul ar fi marcat de obsesia morală tolstoiană care îl speriase atât de tare pe Alan până atunci. În viața sa Î.B. (Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Ierusalim pământesc, extins la tot globul. Nu știu dacă noua relație a omenirii cu moartea va influența celelalte religii, dar religia lui Hristos ar putea fi zdruncinată din temelii. Catedrala Mântuirii în Țara Mântuieliitc "Catedrala Mântuirii în }ara Mântuielii" Îi invidiez din adâncul sufletului pe cei care cred în Dumnezeul din Biserică. În momentele grele ale vieții, mai au un sprijin, o ultimă, sau primă, instanță la care să facă apel. Când primesc o lovitură nedreaptă, ticăloasă, absurdă, pot să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
sau stăpânul lor. Eram, cel mult, descoperitorul (dar și asta e greșit, pentru că, de fapt, ei s-au lăsat descoperiți), eram, ce să mai, pur și simplu prietenul lor om. Vi se pare puțin? Să fim serioși; nu vă cer invidia sau acceptarea, dar n-am auzit pe mulți să se laude cu o prietenie de felul ăsta. Și trebuie să vă mai spun că erau flegmatici și bonomi, familiști într-un anume sens, plicticoși cu bun gust, pentru că, între noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fost pregătit. - Așa cred și eu. - Dar soția lui? am întrebat. Doctorița? Ai vizitat-o măcar? - Nu, n-am putut. Mă simt prea apropiată de ea. Catherine mă vedea deja într-o lumină nouă. Mă respecta sau poate chiar mă invidia pentru că omorâsem pe cineva, în aproape singurul fel în care un om poate lua acum viața altei persoane din punct de vedere legal? În logica accidentului de mașină, moartea era dirijată de vectorii vitezei, a violenței și ai agresiunii. Reacționa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
facem cu mentalitatea oamenilor?” Ne plângem mereu că suntem săraci. Cred că va trebui să ne schimbăm atitudinea față de sărăcia noastră fără de scăpare și față de muncă. Nu ne servește la nimic să ne plângem singuri de milă sau să-i invidiem pe cei care s-au realizat material. Sărăcia nu este un viciu chiar dacă îi umilește pe unii până a-i face să roșească de virtuțile lor. Ne putem lipsi de bogăție ori de dorințele și plăcerile noastre dar de suflet
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Angelica începu să se intereseze din ce în ce mai mult de băieți; simțea în ea un talent de a-i stăpâni și a-i face fericiți în același timp, un dar deosebit, pentru care multe femei și probabil și câțiva bărbați ar fi invidiat-o. Prima experiență o avu la puțină vreme după acele ore de sport când - avea acum 14 ani - la o petrecere un băiat dansă toată seara cu ea și apoi îi povesti fâstâcit că părinții lui nu erau acasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
acesta, la sutele de mii de localuri luminate, unde la ora asta oamenii lasă întunericul serii să coboare, și nu-și pot imagina nici unul dintre gândurile pe care le am eu; poate au altele, care n-ar fi deloc de invidiat, dar în clipa asta aș fi gata să le schimb cu oricare din ei. De pildă, cu unul dintre tinerii care se-nvârt printre jucători, strângând semnături pe o petiție către primărie, privind taxa pe firmele luminoase; acum, petiția e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
fixat cu briantină, nodul cravatei ieșind din sac ca dintr-un pulover, un pulover de pe vremea când el era în pas cu moda. Poate Jojo ajunsese la moda acelor ani cu întârziere, când nu mai era la modă nicăieri; dar invidiind în tinerețe indivizii îmbrăcați și pieptănați așa, de la briantină la pantofii de lac negru cu vârful din antilopă, considerase acest aspect drept semnul reușitei, iar când a reușit, era prea îmbătat de succes ca să mai privească în jur și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
suspendată revolta, în timp ce complotiștii așteaptă zadarnic să comunice cu ilustra lor complice, iar timpul imobil apasă asupra întinderilor netede ale Arabiei... Citești sau născocești toate astea? Atâta influență au asupra ta invențiile unui grafoman? Vizezi și tu la sultana petroliferă? Invidiezi soarta pritocitorului de romane din seraiurile arabe? Ai vrea să fii în locul lui, să stabilești o legătură exclusivă, în același timp de două persoane, cum ți s-a părut posibil cu Ludmila? Nu poți să nu-i dai cititoarei fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
întâlnesc mereu persoane a căror vedere îmi este, din diferite motive, dezagreabilă: superiorii mei ierarhici, căci îmi amintesc de condiția mea de subalterni. Subalternii mei, căci detest să fiu investit cu o autoritate ce mi pare meschină, cum meschine sunt invidia, servilismul și ranchiuna suscitate de ele. Îi elimin pe unii și pe ceilalți, fără ezitare; cu coada ochiului îi văd micșorându-se și dispărând într-o ceață subțire. Acționând astfel, trebuie să fiu atent să-i cruț pe trecători, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
bine, jos textilele! Muza se codește puțin, din principiu, dar se execută, își scoate mai întâi ciubotele cu ștrasuri, pe talpa cărora i s-a prins gumă de mestecat și-un fluturaș de reclamă, „Vrei să ai un corp de invidiat?”. Cred că numărul patruș’ unu spre patru’ș doi... Rămâne în șosete de lână gri. Începe să tragă de cracii pantalonilor. Anatol o apucă de-o aripă, s-o susțină. Zboară și pantalonii chinezești și șosetele. Pun capul la cutie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
fi permis! Noi... Mi-a spus să-ți transmit că nu e corect să te fofilezi. Că noi toți am muncit... Ochii lui ca rântașul capătă o brumă de strălucire în vreme ce-mi reproduce cuvintele șefului. De fapt, îi invidiez sincer pe inșii ăștia. De-aia și casc gura la ei. Cum reușesc oare să facă drumul evoluției invers, de la mamifere spre licheni, bureți și altele înrudite? M-aștept oricând să se topească, să-i răsară niște tentacule din buzunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
îl stropești cu agheasmă, se învinețește... - Era bine dacă mai aveam unul... ăsta a ieșit negata... Când n-am ce face și nici muște nu-s, să mă dedau îndeletnicirii bine-cunoscute, încerc în minte exerciții de vorbire rapidă. I-am invidiat întotdeauna pe agenții de bursă, cum naiba le-aleargă în halul ăsta limba-n gură? Eu nu reușesc, șase sași în șase saci și capra cu piatra ei cu tot, crăpa-i-ar de cap, au fost coșmarurile mele. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
În care trebuia să se oprească... Încă un metru și-și zdrobea țeasta... Îi plăcea să se așeze pe stînca aceea În amurg și să parieze pe viața și moartea marilor albatroși care se Întorceau „acasă” după lungul lor periplu, invidiind senina frumusețe a zborului lor tihnit și Întrebându-se ce simțeau atunci cînd, contemplînd insula, se apropiau, atrași definitiv de o forță stranie, un uriaș magnet ascuns care, o dată pe an, exercita asupra lor o influență irezistibilă, oricît de departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de a o lua de la Început de atîtea ori, pornind de la zero, cu o tenacitate care nu se dădea bătută În fața oamenilor, a elementelor, a vrăjitoarelor sau zeițelor, pentru că la capătul drumului știa că Îl așteaptă un destin demn de invidiat, pe care el, Oberlus, Îl Împărtășea: să fie regele propriei sale insule, redobîndind-o În același timp și pe femeia pe care o iubea. Se Întreba uneori dacă Într-o zi avea să Întîlnească și el o asemenea femeie, cineva În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
toate cuvintele folosite de Brandy pentru a mă descrie pe mine înfășurată în vălurile mele. Nu doar o poveste care zice și-apoi, și-apoi, și-apoi, și-apoi până când mori. Când te-am întâlnit pe tine, zice, te-am invidiat. Am râvnit fața ta. Mi-am zis că fața aia a ta îți va cere mai mult curaj decât orice operație de schimbare de sex. Îți va oferi descoperiri mai mari. Te va face mai puternică decât aș fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Învăța stenografia după metoda Geren, completată cu contribuții personale lizibile doar pentru mine. M.O. era În perioada aceea un scriitor la apogeul carierei, cu alte cuvinte, prețuit și contestat, iar eu Încă o tânără femeie frumoasă de care era invidiat de cei care ne cunoșteau taina. Taină maculată de sentimentul culpabilității, de veșnice mustrări de conștiință. Din anii noștri de conviețuire, din acele vremuri „aspre și tandre“ datează creația cea mai valoroasă a lui M.O. În privința dramelor sale de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]