6,812 matches
-
unei limite a salariilor de bază plătite angajaților din fonduri publice la nivelul prevăzut pentru anul 2022 nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu și nu au semnificația încălcării regulilor fundamentale invocate. ... 17. Referitor la invocarea principiului securității juridice, care rezultă din dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, și a dreptului la respectarea unui „bun“, prevăzut de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, Curtea a observat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor
DECIZIA nr. 35 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270970]
-
care o persoană care execută o pedeapsă privativă de libertate poate fi liberată condiționat (Decizia nr. 386 din 7 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29 iulie 2005). ... 33. În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 3 și 5 din Constituție, Curtea observă că, pe de o parte, acestea se referă la teritoriul României, respectiv la cetățenia română, iar, pe de altă parte, textele de lege criticate se referă la procedura recunoașterii învinuirii în
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
recunoașterii învinuirii în procesul penal. Așa fiind, Curtea apreciază că nu se poate stabili o legătură între dispozițiile criticate și prevederile constituționale anterior menționate, acestea din urmă neavând aplicabilitate în speța dedusă controlului de constituționalitate. ... 34. În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 1, Curtea observă că autorul excepției nu prezintă elementele care să susțină eventuala neconstituționalitate invocată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate, Curtea neputându-se substitui autorului
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
noiembrie 2016, și Decizia nr. 444 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 13 noiembrie 2019, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ... 18. Astfel, în ceea ce privește invocarea, în susținerea excepției de neconstituționalitate, a dispozițiilor art. 16 din Constituție, de principiu, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a statuat că violarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe
DECIZIA nr. 639 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270969]
-
februarie 2003). ... 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția pronunțată, cât și considerentele pe care aceasta se sprijină își mențin valabilitatea și în cauza de față. ... 30. Distinct, referitor la invocarea Hotărârii nr. 283 din 10 martie 2021 a Colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Curtea precizează că aceasta relevă aspecte privind înțelegerea conținutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale, ceea ce, în cauză, implică operațiuni
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
dispozițiilor de lege criticate excedează controlului de constituționalitate exercitat de instanța de contencios constituțional, aceasta revenind autorităților publice cu competență în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, iar, în caz de litigiu, instanțelor judecătorești. ... 31. De asemenea, referitor la invocarea dispozițiilor art. 108 alin. (3) din Constituție, Curtea precizează că Legea fundamentală instituie, prin art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1)-(3), competența Guvernului de a emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr.
DECIZIA nr. 49 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270496]
-
din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. Așadar, având în vedere condiția reglementată de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIA nr. 49 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270496]
-
consiliul județean sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, respectiv către ordonatorul de credite, pentru stabilirea salariului lunar, reprezintă o excepție de la principiul legalității sistemului de salarizare. Opțiunea legiuitorului pentru adoptarea acestei soluții legislative este însă justificată prin invocarea în cuprinsul art. 6 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 a dispozițiilor art. 120 din Constituție privind principiile de bază ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale. Curtea a mai arătat că marja de apreciere a autorităților administrației publice locale nu
DECIZIA nr. 676 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270589]
-
daunelor-interese moratorii sau compensatorii cu sumele de bani acordate cu titlu de penalități (art. 1.516 din Codul civil, art. 892 din Codul de procedură civilă și art. 906 din Codul de procedură civilă). ... 34. Instanța de trimitere a apreciat că invocarea motivelor justificate și care au condus la neexecutarea obligației personale de a face nu ar putea fi realizată pentru prima dată și direct în cadrul litigiului purtând asupra sumei finale acordate cu titlu de despăgubire, decât în măsura în care
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
implică faptul său personal, funcția punitivă a penalităților fiind una derivată din cea cominatorie și atașată acesteia. ... 69. S-a arătat că soluția instanței de respingere a cererii de fixare a penalităților în cazul executării obligației nu este condiționată de invocarea de către debitor a unui motiv temeinic care să justifice neconformarea sa titlului executoriu, un astfel de motiv devenind relevant numai dacă executarea obligației are loc ulterior fixării penalităților. ... ... IX. Jurisprudența Curții Constituționale 70. Dispozițiile art. 906 alin. (4) din
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
sumei finale acordate cu titlu de penalitate sau doar pe calea unei contestații la executare. ... 132. Din răspunsul la prima întrebare reiese că soluția de respingere a cererii de fixare a penalităților în cazul executării obligației nu este condiționată de invocarea, de către debitor, a unui motiv temeinic care să justifice întârzierea în executare. Un astfel de motiv devine relevant numai dacă executarea obligației are loc ulterior fixării penalităților, atunci când în discuție este aplicarea art. 906 alin. (5) din Codul
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, aceasta, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului. Prin urmare, condiția relevanței excepției
DECIZIA nr. 13 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270660]
-
pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului. Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. ... 15. Astfel, obiectul cauzei de față vizează etapa admiterii în principiu a contestației în anulare, etapă care nu intră în sfera de aplicare
DECIZIA nr. 13 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270660]
-
între limitele legale prevăzute la art. 189 alin. (1) din Codul penal pentru infracțiunea de omor calificat nu contravine dispozițiilor constituționale conform cărora justiția se înfăptuiește în numele legii și este unică, imparțială și egală pentru toți. ... 22. Referitor la invocarea în prezenta cauză a dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 148 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că autorul excepției nu formulează argumente cu privire la încălcarea, prin textul criticat, a normelor constituționale anterior menționate. Or, prin Decizia
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270631]
-
în art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate. Prin Decizia nr. 1.054 din 14 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 13 august 2009, Curtea a constatat, în ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 44 referitoare la garantarea dreptului de proprietate privată, că, atât potrivit jurisprudenței sale, cât și potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 8 octombrie 2002, pronunțată în Cauza Fernandez-Molina Gonzales și alții împotriva Spaniei
DECIZIA nr. 621 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270164]
-
din 8 octombrie 2002, pronunțată în Cauza Fernandez-Molina Gonzales și alții împotriva Spaniei), dispozițiile privind garantarea și ocrotirea proprietății se aplică numai titularilor dreptului de proprietate, premisă care nu se regăsește în cauza de față. ... 34. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 53, Curtea reține că sfera normativă a acestui text constituțional vizează situații care se abat de la cursul firesc al vieții politice, economice și sociale, aplicarea sa implicând, în mod intrinsec, un caracter excepțional al
DECIZIA nr. 621 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270164]
-
urmează a fi verificate și, eventual, cenzurate de către instanța judecătorească în fața căreia a fost dedusă judecata cauzei de contencios administrativ fiscal. ... 20. De asemenea, Curtea reține că dispozițiile legale criticate constituie norme de drept material fiscal, astfel că invocarea în susținerea neconformității acestora cu Legea fundamentală a dispozițiilor cuprinse în art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 124 privind înfăptuirea justiției și în art. 126 referitoare la instanțele judecătorești, norme constituționale care consacră garanții
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272156]
-
președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Faptul că reglementarea diferită a prescripției extinctive prin actualul Cod civil diferă de cea anterioară nu ridică o problemă de constituționalitate. Condițiile invocării excepției prescripției extinctive țin de opțiunea legiuitorului și nu atrag niciun viciu de neconstituționalitate, nici chiar din perspectiva art. 16 din Constituție, de vreme ce toate persoanele interesate o pot invoca în egală măsură. ... CURTEA, având în vedere actele și
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
obliga instanța judecătorească să cerceteze, din oficiu, dacă dreptul la acțiune sau la executarea silită este prescris. Instanța autoare a excepției apreciază, în esență, că este neconstituțională schimbarea opțiunii legiuitorului, care a ales să treacă instituția prescripției extinctive - sub aspectul invocării ei - din sfera dreptului public în cea a dreptului privat, întrucât astfel se încalcă principiul supremației legii și cel al egalității în drepturi a cetățenilor în fața legii. ... 6. În acest sens se arată că, potrivit actualului Cod civil (art.
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
acest principiu este introdus, practic, în ordinea publică, neputând fi reglementate situații diferite sub acest aspect, prin înțelegerea părților. Ceea ce permite Codul civil este renunțarea la prescripție, expresă sau tacită, dar neîndoielnică (art. 2.508). Or, modul de reglementare a invocării prescripției, și anume doar de către partea interesată și numai în primă instanță, prin întâmpinare sau cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, intră în contradicție cu imperativul renunțării neîndoielnice la beneficiul prescripției
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
se ajunge la un efect similar cu cel al renunțării, fără însă ca aceasta să fie și neîndoielnică. ... 7. Se susține că acest fapt determină o imprecizie legislativă și că se periclitează stabilitatea circuitului civil și securitatea juridică, întrucât imposibilitatea invocării excepției prescripției dreptului la acțiune în afara termenului indicat de art. 2.513 din Codul civil este în contradicție cu posibilitatea reglementată de art. 478 din Codul de procedură civilă ca părțile să se folosească, înaintea instanței de apel, de alte
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
anumite limite legale, orice convenție sau clauză contrară fiind lovită de nulitate absolută. Or, o atare reglementare este contradictorie și necorelată în sine, nefiind clar de ce o instituție juridică imperativă în structura sa primește o reglementare dispozitivă sub raportul invocării și este, astfel, scoasă parțial din sfera normelor de ordine publică. Se susține că acest aspect este cu atât mai evident în situația în care debitorul este o instituție publică, punându-se în discuție chestiuni care, prin esența lor, țin
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
lungă de timp decât termenul legal de prescripție. ... 10. Modul de reglementare a acestei instituții este contradictoriu și ca urmare a includerii în Codul civil a unor dispoziții de procedură care și-ar avea locul în Codul de procedură civilă (invocarea prescripției și momentul până la care se poate invoca aceasta) și care, prin această dislocare într-un alt corpus de norme, pierde coeziunea și coerența cu restul normelor de procedură, atrăgând o situație generatoare de insecuritate juridică și de discriminare
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
invoca aceasta) și care, prin această dislocare într-un alt corpus de norme, pierde coeziunea și coerența cu restul normelor de procedură, atrăgând o situație generatoare de insecuritate juridică și de discriminare. Astfel, din punctul de vedere al egalității, lăsarea invocării prescripției la latitudinea părții, fără ca instanța să aibă măcar posibilitatea de a o pune în discuție, induce o diferențiere între cetățeni, fără o bază rațională, ci întemeiată pe elementul aleatoriu legat de alegerea debitorului de a invoca sau nu
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]