733 matches
-
aer expirat este îndepărtată cu ajutorul unui condensator nafion sau cu ajutorul sistemului gaz cromatografic , care separă fiecare componentă în parte sub formă de gaz cu helium în calitate de eluent . Gazele din aerul expirat izolate prin separare sunt depistate cu ajutorul unui detector de ionizare . Dioxidul de carbon este identificat prin durata caracteristică de retenție și este transferat în sistemul de spectometrie de masă . • Analiza prin spectometria de masă Pentru analiza dioxidului de carbon izolat se ionizează moleculele de gaz , sunt adunate într- o rază
Ro_431 () [Corola-website/Science/291190_a_292519]
-
accelerate într- un câmp electric , deviate și desfăcute într- un câmp magnetic și apoi sunt înregistrate cantitativ . Acești cinci pași au loc în așa- numitul analizator al spectometrului de masă , care poate fi împărțit în domeniile sursă , țeavă și colector . Ionizarea , colectarea într- un fascicul de raze și accelerarea au loc în sursă , devierea magnetică are loc în țeavă , iar în colector sunt numărate componentele izotopilor . • Introducerea probei Pentru introducerea dioxidului de carbon în analizator sunt disponibile mai multe sisteme . Pentru
Ro_431 () [Corola-website/Science/291190_a_292519]
-
aer expirat este îndepărtată cu ajutorul unui condensator nafion sau cu ajutorul sistemului gaz cromatografic , care separă fiecare componentă în parte sub formă de gaz cu helium în calitate de eluent . Gazele din aerul expirat izolate prin separare sunt depistate cu ajutorul unui detector de ionizare . Dioxidul de carbon este identificat prin durata caracteristică de retenție și este transferat în sistemul de spectometrie de masă . • Analiza prin spectometria de masă Pentru analiza dioxidului de carbon izolat se ionizează moleculele de gaz , sunt adunate într- o rază
Ro_431 () [Corola-website/Science/291190_a_292519]
-
accelerate într- un câmp electric , deviate și desfăcute într- un câmp magnetic și apoi sunt înregistrate cantitativ . Acești cinci pași au loc în așa- numitul analizator al spectometrului de masă , care poate fi împărțit în domeniile sursă , țeavă și colector . Ionizarea , colectarea într- un fascicul de raze și accelerarea au loc în sursă , devierea magnetică are loc în țeavă , iar în colector sunt numărate componentele izotopilor . 65 • Introducerea probei Pentru introducerea dioxidului de carbon în analizator sunt disponibile mai multe sisteme
Ro_431 () [Corola-website/Science/291190_a_292519]
-
sarcină diferită, diverși atomi. Pentru fiecare dintre acestea se poate defini concentrația, egală cu numărul de particule în unitatea de volum.Într-un model simplificat, se consideră că plasma este alcătuită din atomi de un singur fel, ioni proveniți din ionizarea acestora, având o singură sarcină elementară pozitivă, și electroni. Întrucât plasma este neutră, densitatea ionilor, formula 1, va fi egală cu cea a electronilor, formula 2. Concentrația plasmei, notată cu formula 3, se definește ca fiind egală cu numărul de particule încărcate, electroni
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
să restabilească echilibrul densităților de sarcină pozitivă și negativă. Spre exemplu, într-o plasmă de laborator cu o concentrație de formula 4, pentru perturbații de 1% de la cvasineutralitate, câmpul electric poate avea valori de ordinul sutelor de V/cm. Gradul de ionizare, formula 5 reprezintă raportul dintre concentrația plasmei și cea a neutrilor dinainte de ionizare. Pentru o plasmă simplă, unde În funcție de gradul de ionizare plasmele se împart în plasme slab ionizate formula 9, mediu ionizate formula 10, puternic ionizate formula 11 și total ionizate formula 12. Deoarece
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
o plasmă de laborator cu o concentrație de formula 4, pentru perturbații de 1% de la cvasineutralitate, câmpul electric poate avea valori de ordinul sutelor de V/cm. Gradul de ionizare, formula 5 reprezintă raportul dintre concentrația plasmei și cea a neutrilor dinainte de ionizare. Pentru o plasmă simplă, unde În funcție de gradul de ionizare plasmele se împart în plasme slab ionizate formula 9, mediu ionizate formula 10, puternic ionizate formula 11 și total ionizate formula 12. Deoarece plasmele au temperaturi foarte ridicate, acestea se exprimă, de obicei, în electronvolți
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
pentru perturbații de 1% de la cvasineutralitate, câmpul electric poate avea valori de ordinul sutelor de V/cm. Gradul de ionizare, formula 5 reprezintă raportul dintre concentrația plasmei și cea a neutrilor dinainte de ionizare. Pentru o plasmă simplă, unde În funcție de gradul de ionizare plasmele se împart în plasme slab ionizate formula 9, mediu ionizate formula 10, puternic ionizate formula 11 și total ionizate formula 12. Deoarece plasmele au temperaturi foarte ridicate, acestea se exprimă, de obicei, în electronvolți (eV), reprezentând energia de agitație termică a particulelor. Legătura
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
suprafața Pământului, însă, (presiuni de aproximativ 10 N/m, temperaturi de 300 K), plasma nu există în mod obișnuit. Ea se formează în timpul fulgerelor sau trăsnetelor, pentru scurt timp. Diferențele mari de potențial între nori sau nori și pământ determină ionizarea moleculelor din aer și apariția unui curent electric. Atomii excitați emit radiație vizibilă. O cantitate importantă de plasmă este prezentă în ionosferă. Aici radiațiile UV și X provenite de la Soare determină disocierea și ionizarea moleculelor din atmosferă. Au loc numeroase
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
nori sau nori și pământ determină ionizarea moleculelor din aer și apariția unui curent electric. Atomii excitați emit radiație vizibilă. O cantitate importantă de plasmă este prezentă în ionosferă. Aici radiațiile UV și X provenite de la Soare determină disocierea și ionizarea moleculelor din atmosferă. Au loc numeroase descărcări electrice și deplasări ale sarcinilor datorită câmpului magnetic terestru. Plasma rezultată se extinde în spațiu, în zona inferioară a magnetosferei, alcătuind plasmasfera. Un fenomen spectaculos ce are loc în ionosferă îl reprezintă aurorele
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
în magnetosferă și cele din ionosferă. Particulele încărcate provenite din vântul solar sunt captate de câmpul magnetic al Pământului și dirijate spre poli, de-a lungul liniilor de câmp. Aici concentrația lor devine suficient de mare pentru a putea produce ionizări și excitări. Radiațiile emise de atomii excitați în urma ciocnirilor inelastice cu particulele energetice din plasmă pot avea lungimi de undă în domeniul vizibil. Astfel pot fi observate pe cer, cu ochiul liber, zone luminoase de diferite culori, în special roșu
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
în ionosferă contribuie la protejarea și menținerea echilibrului natural la suprafața Pământului. Particulele de mare energie și radiațiile provenite de la Soare ar bombarda suprafața Pământului, distrugând materia vie. O mare parte din energie este, însă, absorbită în straturile superioare, prin ionizări, disocieri ale moleculelor, excitări și recombinări. Deși s-ar putea crede, focul nu este o plasmă. Strălucirea sa intensă este datorată substanței aduse la incandescență. Atomii excitați emit lumină de culoare galbenă, fără a se produce fenomene de ionizare. Temperaturile
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
prin ionizări, disocieri ale moleculelor, excitări și recombinări. Deși s-ar putea crede, focul nu este o plasmă. Strălucirea sa intensă este datorată substanței aduse la incandescență. Atomii excitați emit lumină de culoare galbenă, fără a se produce fenomene de ionizare. Temperaturile sunt mult mai mici decât ale unei plasme, iar focul nu conduce curentul electric. Plasma se întâlnește în cazul foculului Sfântului Elmo, impropriu denumit astfel. Fenomenul este cunoscut încă din Antichitate și constă în apariția unei străluciri intense, asemănătoare
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
într-un tub vidat, izolator, ce conține un catod și un anod conectați la un circuit de curent electric. În principiu, pentru aprinderea plasmei este necesară existența unui singur electron cu o energie suficient de mare pentru a produce o ionizare. Electronii rezultați sunt accelerați în câmp electromagnetic. Pentru ca ei să producă noi ionizări, energia pe care o primesc între două ciocniri consecutive trebuie să fie mai mare decât potențialul de ionizare al atomilor respectivi. Are loc, astfel, o multiplicare în
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
la un circuit de curent electric. În principiu, pentru aprinderea plasmei este necesară existența unui singur electron cu o energie suficient de mare pentru a produce o ionizare. Electronii rezultați sunt accelerați în câmp electromagnetic. Pentru ca ei să producă noi ionizări, energia pe care o primesc între două ciocniri consecutive trebuie să fie mai mare decât potențialul de ionizare al atomilor respectivi. Are loc, astfel, o multiplicare în avalanșă a ionizărilor, iar plasma se aprinde. Pentru menținerea ei este necesar ca
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
o energie suficient de mare pentru a produce o ionizare. Electronii rezultați sunt accelerați în câmp electromagnetic. Pentru ca ei să producă noi ionizări, energia pe care o primesc între două ciocniri consecutive trebuie să fie mai mare decât potențialul de ionizare al atomilor respectivi. Are loc, astfel, o multiplicare în avalanșă a ionizărilor, iar plasma se aprinde. Pentru menținerea ei este necesar ca, în urma recombinărilor și a emisiilor de electroni la catod, să se refacă cel puțin acel electron inițial. Valorile
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
sunt accelerați în câmp electromagnetic. Pentru ca ei să producă noi ionizări, energia pe care o primesc între două ciocniri consecutive trebuie să fie mai mare decât potențialul de ionizare al atomilor respectivi. Are loc, astfel, o multiplicare în avalanșă a ionizărilor, iar plasma se aprinde. Pentru menținerea ei este necesar ca, în urma recombinărilor și a emisiilor de electroni la catod, să se refacă cel puțin acel electron inițial. Valorile intensității câmpului aplicat și a curentului electric prin circuit determină gradul de
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
iar plasma se aprinde. Pentru menținerea ei este necesar ca, în urma recombinărilor și a emisiilor de electroni la catod, să se refacă cel puțin acel electron inițial. Valorile intensității câmpului aplicat și a curentului electric prin circuit determină gradul de ionizare al gazului și tipul descărcării. Se produce la valori mici ale curentului electric. Concentrația plasmei este, de asemenea, mică, lumina emisă neputând fi observată cu ochiul liber. De aceea se numește și descărcare Townsend întunecoasă. În acest caz, densitatea de
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
electrozi este generator de câmp intens, având dimensiuni reduse. Celălalt poate avea o rază de curbură mare sau poate fi chiar plan. Descărcarea se numește pozitivă sau negativă, în funcție de polaritatea electrodului de mici dimensiuni. Se disting două regiuni, una de ionizare, situată în câmpul electric intens, și una de drift, în care sarcinile electrice create se deplasează spre celălalt electrod. Este întâlnită și în natură, spre exemplu, în timpul furtunii, în jurul paratrăsnetelor (focul Sfântului Elmo). Este caracterizat prin densități mari de curent
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
reacții puternic exoterme (de exemplu de ardere) care are loc într-un spațiu relativ mic. Deși unele lucrări consideră flacăra formată din gaze ionizate sub formă de plasmă, alte surse o consideră, datorită temperaturilor nu prea mari, care produc o ionizare redusă, doar ca o masă liberă de gaze fierbinți. Când, de exemplu o brichetă este apropiată de o lumânare, căldura flăcării brichetei face ca moleculele de parafină să se vaporizeze. În această stare ele pot reacționa cu moleculele de oxigen
Flacără () [Corola-website/Science/314651_a_315980]
-
care a fost bănuit că l-ar fi inventat; mai târziu s-a descoperit că dispozitivul a fost inventat de Milo Rambaldi. Din informațiile din serial, reiese că acest dispozitiv funcționează prin conținerea unui lichid comprimat într-o sferă de ionizare, care poate modifica substanțele pe care le conține. Dispozitivul apare pentru prima dată chiar în primul episod al primului sezon. Primul dispozitiv este mic și portabil, ușor de transportat de o singură persoană. Sydney a furat un dispozitiv Mueller, pentru
Mueller device () [Corola-website/Science/305591_a_306920]
-
în general ca rezultat al ablației laser în regim nanosecundă. Având în vedere că, la o scală de timp subpicosecundă, se constată apariția topirii atermice, s-a așteptat ca ablația cu pulsuri laser ultrascurte să reprezinte consecința unui proces de ionizare multifotonică, cu efecte minime ale difuziei termice, pentru o intensitate a laserului ce nu depășește cu mult pragul de ablație. Această nouă sursă ar trebui să rezolve sau cel puțin să reducă limitările filmelor PLD, determinate de formarea de picături
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
femtosecundă și grupări de Ar. În plus, trebuie menționat că pulsurile laser scurte și intense pot crea în mod spontan câmpuri magnetice megagauss, ce pot afecta dinamica electronilor în cadrul plasmelor. Crearea plasmei prin intermediul radiației Pentru intensități reduse ale radiației laser, ionizarea unui atom (sau a unei molecule) poate fi determinată radiativ exclusiv dacă energia fotonică hv depășește potențialul de ionizare, p. Cu toate acestea, dacă intensitatea radiației este suficient de ridicată, un atom poate absorbi în mod simultan un număr corespunzător
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
spontan câmpuri magnetice megagauss, ce pot afecta dinamica electronilor în cadrul plasmelor. Crearea plasmei prin intermediul radiației Pentru intensități reduse ale radiației laser, ionizarea unui atom (sau a unei molecule) poate fi determinată radiativ exclusiv dacă energia fotonică hv depășește potențialul de ionizare, p. Cu toate acestea, dacă intensitatea radiației este suficient de ridicată, un atom poate absorbi în mod simultan un număr corespunzător de fotoni pentru a induce ionizarea (sau, în cazul unui solid, de a ejecta un electron dintr-o bandă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
molecule) poate fi determinată radiativ exclusiv dacă energia fotonică hv depășește potențialul de ionizare, p. Cu toate acestea, dacă intensitatea radiației este suficient de ridicată, un atom poate absorbi în mod simultan un număr corespunzător de fotoni pentru a induce ionizarea (sau, în cazul unui solid, de a ejecta un electron dintr-o bandă de valență). Această situație este denominată drept ionizarea multi-foton (MPI - multiphoton ionization) și poate fi modelată prin procesul: eXqhx (1.13) unde q fotoni dispun de suficientă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]