3,291 matches
-
p. 79). Sensul de "păstrare a secretului" este probabil produs prin contaminare cu structurile de tipul a merge pe burtă, a merge pe șest etc. Ultimul sens al expresiei (singurul cuprins azi în DEX) e probabil mai nou, deși Iorgu Iordan semnala deja, în Limba română actuală..., o construcție asemănătoare, găsită în presa vremii: "colegul meu știam că vine Ťblatť... asta însemnează în limbajul nostru că voiajează fără bilet de tren" (1938). Oricum, sensul central și stabil al cuvîntului este cel
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
dată ca recompensă pentru un aranjament ilegal, ca și pentru a desemna meciul trucat. În ultima vreme, termenul se extinde și în comentariul politic: "Blatul de campanie" (Jurnalul național, 9.05.2008). A fost destul de mult discutată etimologia cuvîntului. Iorgu Iordan, în 1935, presupunea că e vorba chiar de germanul Blatt (care a produs și omonimul tehnic cu sensurile "foaie din aluat" și "placă de lemn"); construcția blat pe blat "foaie pe foaie, placă pe placă" ar fi desemnat metaforic o
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
de sensuri (între "de încredere" și "ilegal") și chiar de construcție (pe blat fiind un posibil ecou al lui po blatu). Diferențe evidente există mai ales între înregistrările din argoul hoților și cele din literatura lui I. Peltz (semnalate de Iordan); în acestea din urmă, sensul este probabil cel din idiș - "apropiat, familiar, de-ai noștri" (,vrei să fii blat cu toată lumea", Actele vorbește). Frecvența cu care primele semnalări ale cuvîntului apar în Moldova corespunde probabilității mai mari de contact cu
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
trupul Maicii Domnului să nu fie supus putreziciunii și să fie luat la cer. Ca și Iisus Hristos, Maica Domnului îi iubește atât de mult pe oameni încât L-a convins pe Dumnezeu să transforme fuioarele, care se dau de Iordan, într-un mare năvod. Tot din tradiție aflăm că, înainte de Marea Judecată, Maica Domnului va da cu năvodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo putând să se prindă de el și astfel să se mântuiască de păcate. Se
Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită de credincioși. Vezi semnificațiile () [Corola-journal/Journalistic/82034_a_83359]
-
e de prisos" (Timotei Cipariu, Gramatica limbei române, 1869, în Opere, II, p. 214). Așa cum e de așteptat judecînd după gramatici, scriitorii din secolul al XIX-lea scriu fie cu desinența -ră, fie fără ea. Gramaticile interbelice (Al. Rosetti, I. Iordan ș.a.) integrează ambele forme, prin scrierea în paranteză a desinenței: luase(ră)m, luase(ră)ți, luase(ră). E normal să respectăm regulile actuale. Un sentiment al istoriei ar trebui totuși să ne împiedice să condamnăm atît de vehement forme
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
forma fluviilor, identificăm un exemplu al factorilor creatori de interactiune și cooperare.9 Atât Ierihonul cel mai vechi oraș cunoscut până în prezent, cu excepția, poate, a celui descoperit pe Dunăre, în Șerbia, la Lepenski Vir10 care se află la Apus de Iordan, la cca. 50 de km. pe un afluent al acestuia, cât și celelalte mari centre de civilizație ale Antichității, de la cele din Mesopotamia și Egipt, până la cele din Chină, toate au apărut și au fost favorizate de existența unor cursuri
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
mare, chiar dacă era din belșug, să rămână și pentru a doua zi. Preotul intra din Ajun în casele credincioșilor, stropind cu o legătură de busuioc, agheasma purtată de dascăl într-o cofă din brad, pe rând toate încăperile, cântând: În Iordan botezându-te Tu, Doamne Închinarea Treimii s-a arătat; Că glasul Părintelui a mărturisit Ție, Fiu iubit pe Tine numindu-Te; Și Duhul în chip de porumb A adeverit întărirea Cuvântului, Dumnezeul nostru, Mărire Ție... Întâmpinarea alaiului cu Iordanul, în
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Xeres, kubanskaia & ruskaia, vin de Porto și bere, vermut cu apă de colonie Prospețime, votcă cu sunătoare, votca rossiiskaia & berea jigulovskoe, plus băuturi ...incifrate, precum Balsamul Canaanului, Lacrima consomolistei, Vulpe brună, Liliacul alb, Spiritul Genevei, Lăcrămioara argintie, Măruntaiele cățelei, Șuvoaiele Iordanului, Sărutul fără iubire, Perțovka ș.a.m.d. E În carte un triumf al băutorului, dublat de un eșec al omului. Traducînd poemul, Emil Iordache a vrut să ne arate, discret, că a fost ferit de amîndouă. E o carte emblematică
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Nu fiți orbi până nu-i prea târziu! Nu vă-nchideți mințile și inimile unde zace răul! Deschideți-vă sufletele și veniți la mine... continuă profetul, cu brațele în sus. Spălați-vă sufletele cum s-au curățat apostolii în apa Iordanului, aruncați necurățiile de la voi... - Vorbește bine, e călugăr? - Peste tot e Răul! Națiunile Unite nu le-au mai dat alimente celor câteva sute de mii de palestinieni nevoiași din Fâșia Gaza! - E greu și la alții... Moare lumea de foame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
în obraji, vocea îi gâjâia, ochii nici verzi, nici căprui, rămăseseră o dungă numai, printre pliurile rozii, bolnave ale pleoapelor. Își gândise îndelung răzbunarea. Poate atunci chiar credea că o să poată intra cu bocancii în sufletul fetei. Am vorbit cu Iordan, de mâine începe culesul la vie și are nevoie de sezonieri berechet! Ai să te duci să muncești, ca să vezi cum se câștigă pâinea. După amiază când vii ai să înveți. Și mama și fiica rămaseră împietrite atât părea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lui Gogu Rădulescu, nu știați? Dacă mai apuc, o să scriu o carte cu titlul ăsta: Războiul scriitorului român contra scriitorului român: Călinescu versus Lovinescu, Crainic versus Rebreanu, Ion Barbu versus Arghezi, Zaharia Stancu versus Radu Gyr, Ion Barbu, Rebreanu; Iorgu Iordan versus Noica și Papu; Wald versus "filosoful descompunerii burgheziei occidentale". Apud Wald, nimeni altul decît Cioran. Sebastian nu-l înghițea pe Camil, ca să nu mai vorbim de Cezar Petrescu; nici pe Cioran. Goga nu-l suporta pe Rebreanu. Rebreanu îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Șichy m-ar întreba, în vederea cărții-dialog, de ce nu m-am căsătorit, aș avea curaj să-i răspund că prețiosul meu nume a fost cauza? Că n-am vrut să mi-l schimb? Că trebuia să-i port, măcar așa, numele? Iordan Marievici și, simetric, Iordana Marievici. Nu l-am apucat, dar mi-l pot imagina pe bunicul patern, cu mustața lui ca un ghidon de bicicletă. Miha Marievici a venit din Serbia pe la sfîrșit de veac XIX, împreună cu fratele lui, Hristea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
potrivească peripețiile de pe ecran cu bucățile pe care le știa. Doar îl învăța armonie însuși Alexandru Zirra. Cînta și-n orchestra lui Tudorache Budală. Pînă să li se nască băieții, lui Miha, tatăl meu și lui Hristea, după zece ani, Iordan, frații Marievici interpretau, în propriul magazin, muzică de cameră. Sîcîiți de hîrîiala patefoanelor cu pîlnie, melomanii ieșeni coborau din trăsuri și intrau să asculte, la cei doi Marievici, Sonata în re major de Bach. Ca, după aceea, să ia o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în 1899, avea s-o uluiască pe Carmen Sylva, la 6-7 ani, cu talentul lui de copil-minune. Toccata Bach-Tausig i-a rămas de-atunci favorită: "Regina m-a iubit". Mult, mult mai tîrziu, puteau cînta cvartete de Beethoven, pentru că și Iordan cînta. Talentul nu l-au trecut mai departe: nici tata mie, nici Iordan lui Brăduț. Încercase de-a surda să ne învețe, pe mine și pe Brăduț, să cîntăm la pian. Mi-a rămas în urechi rîsul scurt, tăios, din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
talentul lui de copil-minune. Toccata Bach-Tausig i-a rămas de-atunci favorită: "Regina m-a iubit". Mult, mult mai tîrziu, puteau cînta cvartete de Beethoven, pentru că și Iordan cînta. Talentul nu l-au trecut mai departe: nici tata mie, nici Iordan lui Brăduț. Încercase de-a surda să ne învețe, pe mine și pe Brăduț, să cîntăm la pian. Mi-a rămas în urechi rîsul scurt, tăios, din ce în ce mai tăios, cu care ne puncta neîndemînările. Pînă ne-a întors spatele, dezgustat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
bună, pusă pe științe politehnice tocmai la București. Jurăminte: juram c-o să știm mereu unii de alții, c-o să ne scriem mereu. Poze: ne pozam unii pe alții cu banalele, ieftinele aparate sovietice "Smena" și schimbam banale și ieftine instantanee. Iordan avea să pună pe note versurile lui Emil Brumaru, visătorul grațios căruia un sifon albastru ori cănile cu apă îi trezeau neliniști metafizice. Chiar gălețile cu zoi din ușa bucătăriilor de vară îi provocau uimiri transcendente. "Tutungerii, tutungerii, o, vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
eram copii Sutiene mici, cu miros rar Iubiri uitate în sertar..." E mirosul exact al adolescenței. Mama îmi cususe, pentru banchetul de absolvire, o rochiță galbenă, plisată, cu decolteu cuminte și lungime cuviincioasă. Tatei i-a plăcut. Nu și lui Iordan: "Mata te-ai născut în secolul trecut, coane Victorache. E demodată, nu-i șade unei fete de șapteșpe. Să vedem cum o dregem". Mama și-a tremurat genele, atît, cînd i-a cerut eșarfa: "Etta, crede în ocularul meu creator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
demodată, nu-i șade unei fete de șapteșpe. Să vedem cum o dregem". Mama și-a tremurat genele, atît, cînd i-a cerut eșarfa: "Etta, crede în ocularul meu creator și-n tehnica batik". Eu, una, eram convinsă că unchiul Iordan știa ce-i bine și ce-i frumos pentru mine; știa tot și ceva pe deasupra. "Hai, Dințișor, la tătișor!" M-a ridicat pe masa de sub măr și m-a rotit lent. "Mda..." Fusta plisată a devenit minijupă. Cît un abajur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
un albastru rece, pe fond galben, tare) a fost prinsă asimetric în talie, aruncată pe-un umăr și lăsată să spînzure pe spate: "Știi ce spune asta? Suivez-moi, jeune-homme!" Mama a bătut din gene, dar, printr-o alchimie numai de Iordan cunoscută, rățușca urîțică s-a preschimbat în lebădă. Melodioasă. De la melodioasele oase ale gîtului pînă la melodioasele glezne. Cel mai frumos trandafir baccara din grădină a întregit metamorfoza adolescentei mălăiețe. Fardul îmi înfiora întîia oară pleoapele; mersul, din cauza pantofilor escarpen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
L-am pus la suflet. Făcusem pauză de mers în chioșcul de pe dîmboc și mîncam în genunchi, dintr-un coș, vișine altoite. Metise. Nu sta la un metru de mine, vino-ncoa, popîndocule. O să te-nvăț să săruți, a declarat Iordan. Să nu începi dragostea prost. Ferească Dumnezeu s-o începi prost". Gustul sîngelui izbucnit pe buza de jos era dulce-acrișor. Semăna cu gustul de vișină metisă. "Și tu ești dulce-acrișoară. Ca orice poamă dată-n copt. Îmi lasă gura apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
eram, voiam să mă sărute încă și încă. A dispărut foarte de dimineață. Gustul sîngelui, reizbucnit pe buza de jos, cînd, aflînd că plecase, mi-am înfipt caninul în ea. Hoțește. Plecase hoțește. "Întoarce-te să termini ce-ai început, Iordan", mă rugam. Nu s-a întors. Iasomia și-a pierdut parfumul. Florile s-au umflat a putred și s-au scuturat. Urîte mai sînt tufele de iasomie scuturată. De la hohotul alb la hohotul știrb. Vișinele au prins viermi. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și s-au scuturat. Urîte mai sînt tufele de iasomie scuturată. De la hohotul alb la hohotul știrb. Vișinele au prins viermi. I-am analizat sărutul pe toate fețele. Nu din confuzie. Nu din ambiguitate. Nu din seducție m-a sărutat Iordan. Nu din pasiune. Nu din iubire limpede. Da, din nostalgia de-a nu putea fi tînărul meu iubit. Dragostea asta a mea a fost ca-ntr-o nevroză: obsesia a înghițit realitatea. A destrămat-o, a distrus-o. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
că n-o să mai fie altul pentru mine. Știu din tratatele de psihologie că sentimentele, lua-le-ar dracu' de sentimente, durează numai 2-3 ani. Așa scrie în tratate! În fapt, oricîte mîngîieri mi-ar fi atins gura, obrazul, trupul, Iordan ar fi ieșit ca untdelemnul la suprafață. Am devenit complet indisponibilă. Disponibilă numai pentru el. Eu n-am să mă îmbolnăvesc niciodată de alzheimer. Pentru mine trecutul e prea viu. Eu nu-l pot pierde. Trecutul e la fel de viu ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
n-am să mă îmbolnăvesc niciodată de alzheimer. Pentru mine trecutul e prea viu. Eu nu-l pot pierde. Trecutul e la fel de viu ca prezentul. Peste cîteva luni, cînd tata s-a întors de la București, i-a spus mamei că Iordan s-a recăsătorit. "Are și o superstiție. Cică a treia nevastă nu trebuie părăsită". Mi-au căzut în noroi toate stelele. Luceferi sparți. Priveam pianul cu dușmănie. Monstrul de pian rînjea. Norocoasa rivală era cîntăreață de operetă. Ea cînta, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de lenjerie fină. Fuma Kim mentolat, dintr-un portțigaret de chihlimbar. Gestul era prea rafinat ca să nu fie și puțin ridicol. N-am suferit din cauza ei. Am suferit cînd n-o știam, cînd n-o văzusem la față. Din cauza lui Iordan, da, am suferit. Îi uram verva, calambururile, butadele, cheful de poante. Veselia. Îl voiam măcar puțin tăcut, măcar puțin melancolic. Dacă nu tragic, dacă nu singur... Cele două Daisy purtau, fiecare, cîte o zgardă. Nu aveam și eu una? O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]