1,406 matches
-
o sută de pagini monografia satului Ipotești, într-un timp foarte scurt. De fapt, din cele 10 mari capitole, indicate de Monografia unui sat, autorul a ales numai patru. Cadrul istoric l-a scris fără să cunoască documentele răzeșilor de la Ipotești. S-a mulțumit cu informațiile fanteziste pe care le căpătase la Cucorăni. Superficial este scris și capitolul despre cadrul cosmic. Puține date se pot reține din cadrul spiritual și cadrul biologic. Foarte puțină legătură a făcut între Eminescu și Ipotești, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de la Ipotești. S-a mulțumit cu informațiile fanteziste pe care le căpătase la Cucorăni. Superficial este scris și capitolul despre cadrul cosmic. Puține date se pot reține din cadrul spiritual și cadrul biologic. Foarte puțină legătură a făcut între Eminescu și Ipotești, mai ales că nu întîmplător autorul s-a hotărît să scrie monografia acestui sat. În fond, valoarea acestei monografii este depășită de multă vreme. Augustin Z. N. Pop a vizitat Ipoteștiul de mai multe ori, într-o perioadă de cîteva
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
hotărît să scrie monografia acestui sat. În fond, valoarea acestei monografii este depășită de multă vreme. Augustin Z. N. Pop a vizitat Ipoteștiul de mai multe ori, într-o perioadă de cîteva decenii. Din materialul documentar adunat la Cucorăni, la Ipotești, la Arhivele Statului din Botoșani și din Iași a întocmit cunoscutele volume de Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu. În ceea ce privește Ipoteștiul, găsim în ele următoa rele capitole speciale: Ipoteștiul lui Iminovici 43, Ipoteștiul copilăriei lui Eminescu 44, Familia Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din Botoșani și din Iași a întocmit cunoscutele volume de Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu. În ceea ce privește Ipoteștiul, găsim în ele următoa rele capitole speciale: Ipoteștiul lui Iminovici 43, Ipoteștiul copilăriei lui Eminescu 44, Familia Eminescu și biserica din Ipotești 45, Complexul muzeistic de la Ipotești 46. Articolul cu titlul din urmă, pe lîngă faptul că conține destule greșeli, a fost întregit cu alte contribuții pretinse "docu mentare" pînă a devenit un florilegiu de greșeli, cu titlul Pentru Complexul muzeal de la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a întocmit cunoscutele volume de Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu. În ceea ce privește Ipoteștiul, găsim în ele următoa rele capitole speciale: Ipoteștiul lui Iminovici 43, Ipoteștiul copilăriei lui Eminescu 44, Familia Eminescu și biserica din Ipotești 45, Complexul muzeistic de la Ipotești 46. Articolul cu titlul din urmă, pe lîngă faptul că conține destule greșeli, a fost întregit cu alte contribuții pretinse "docu mentare" pînă a devenit un florilegiu de greșeli, cu titlul Pentru Complexul muzeal de la Ipotești 47. Cele mai multe din acele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
45, Complexul muzeistic de la Ipotești 46. Articolul cu titlul din urmă, pe lîngă faptul că conține destule greșeli, a fost întregit cu alte contribuții pretinse "docu mentare" pînă a devenit un florilegiu de greșeli, cu titlul Pentru Complexul muzeal de la Ipotești 47. Cele mai multe din acele greșeli le vom corecta, pe bază de documente, în capitolele următoare. În acest capitol introductiv, semnalăm mai întîi o curioasă dezorientare geografică, nejustificată la Augustin Z. N. Pop, care și-a făcut cercetările "pe teren", chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de documente, în capitolele următoare. În acest capitol introductiv, semnalăm mai întîi o curioasă dezorientare geografică, nejustificată la Augustin Z. N. Pop, care și-a făcut cercetările "pe teren", chiar de mai multe ori. D-sa scrie că "vatra satului (Ipotești) e așezată pe lunca Sîcnei, destul de largă între coline", iar mai jos, pe aceeași pagină, dă și amănunte: "Sîcna brăzdează leneșă Ipoteștiul, de la nord spre sud. Izvorîtă în Dorohoi (sic!) și primind pe parcurs afluenții Bucecea, Dolina, Slatina (sic!) și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
publicat la Deva: "Pîrîul Sîcna, izvorît cale lungă din Dorohoi, brăzdează molcom Ipoteștiul" (pag. 168). Dar Sîcna nu izvorăște de la Dorohoi, ci își adună izvoarele din cîteva grădini mărginașe ale satului Brăiești, la depărtare de vreo 12 km nord-est de Ipotești și Sîcna nu și-a pus în gînd să treacă în curmeziș, călare, peste o mulțime de dealuri și coline, numai și numai ca să treacă și prin Ipotești, ci ea își primește afluenții, fără Slatina, de care nu știu localnicii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mărginașe ale satului Brăiești, la depărtare de vreo 12 km nord-est de Ipotești și Sîcna nu și-a pus în gînd să treacă în curmeziș, călare, peste o mulțime de dealuri și coline, numai și numai ca să treacă și prin Ipotești, ci ea își primește afluenții, fără Slatina, de care nu știu localnicii, și fără pîrîul Loiești și curge pe la mai bine de cinci km depărtare, nord-est de Ipotești ! A lua pîrîul Loiești din marginea satului Ipotești și a-l face
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mulțime de dealuri și coline, numai și numai ca să treacă și prin Ipotești, ci ea își primește afluenții, fără Slatina, de care nu știu localnicii, și fără pîrîul Loiești și curge pe la mai bine de cinci km depărtare, nord-est de Ipotești ! A lua pîrîul Loiești din marginea satului Ipotești și a-l face afluent al Sîcnei, iar apoi a scrie că gîrla Humăriei curge pe sub dealul Cotîrgacilor, este tot așa de absurd, cum ai afirma că Dunărea, în mersul ei spre
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ca să treacă și prin Ipotești, ci ea își primește afluenții, fără Slatina, de care nu știu localnicii, și fără pîrîul Loiești și curge pe la mai bine de cinci km depărtare, nord-est de Ipotești ! A lua pîrîul Loiești din marginea satului Ipotești și a-l face afluent al Sîcnei, iar apoi a scrie că gîrla Humăriei curge pe sub dealul Cotîrgacilor, este tot așa de absurd, cum ai afirma că Dunărea, în mersul ei spre Galați, trece și pe la Brașov! A doua greșeală
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dealul Cotîrgacilor, este tot așa de absurd, cum ai afirma că Dunărea, în mersul ei spre Galați, trece și pe la Brașov! A doua greșeală o face Augustin Z. N. Pop în legătură cu moș Miron Prisacaru. Acest personaj n-a trăit la Ipotești. A fost creat de Cezar Petrescu, în romanul său. Catagrafia satului Ipotești, din anul 1820, arată, ca prisacar, numai pe Vasile Prisacar, pe partea stolnicului Iordache Murguleț. În celelalte catagrafii ale aceluiași sat, întocmite în anii 1831, 1838 și 1845
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în mersul ei spre Galați, trece și pe la Brașov! A doua greșeală o face Augustin Z. N. Pop în legătură cu moș Miron Prisacaru. Acest personaj n-a trăit la Ipotești. A fost creat de Cezar Petrescu, în romanul său. Catagrafia satului Ipotești, din anul 1820, arată, ca prisacar, numai pe Vasile Prisacar, pe partea stolnicului Iordache Murguleț. În celelalte catagrafii ale aceluiași sat, întocmite în anii 1831, 1838 și 1845, nu figurează nici un prisăcar și nici în mitricile satului de după acei ani
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
prisacar, numai pe Vasile Prisacar, pe partea stolnicului Iordache Murguleț. În celelalte catagrafii ale aceluiași sat, întocmite în anii 1831, 1838 și 1845, nu figurează nici un prisăcar și nici în mitricile satului de după acei ani, deci nu era prisacă la Ipotești. În schimb, în catagrafia satului Cătămărești, de alături, la anul 1831, "pe partea Ilenii Botezoaia", care era în hotar cu Ipoteștiul, între birnicii havalegii găsim, la nr. 5, pe Andrei sin Miron Prisacaru 43. Nu mai trăia bătrînul Miron Prisacaru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din 1838, apare Petre Pahonțu, cu mențiunea: "slugă prisacar chihaie, la D-sa Vornic (easa) Maria Calimah"49. Între bătrînul Miron Prisacaru, care nu mai trăia la Cătămărești, în anul 1831, și celălalt Miron Prisacaru, inventat de Cezar Petrescu, pentru Ipotești, trebuie să vedem numai o potrivire de nume. Totuși Augustin Z. N. Pop susține că Miron Prisacaru de la Ipotești a existat cu adevărat; că între 1832 și 1845, el a trăit la Corni, cu numele de Toader Prisacaru, ca păzitor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
bătrînul Miron Prisacaru, care nu mai trăia la Cătămărești, în anul 1831, și celălalt Miron Prisacaru, inventat de Cezar Petrescu, pentru Ipotești, trebuie să vedem numai o potrivire de nume. Totuși Augustin Z. N. Pop susține că Miron Prisacaru de la Ipotești a existat cu adevărat; că între 1832 și 1845, el a trăit la Corni, cu numele de Toader Prisacaru, ca păzitor la prisaca boierului Iancu Cananău, iar de acolo, după 1852 "Gh. Eminovici l-a chemat la Ipotești pe Toader
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Prisacaru de la Ipotești a existat cu adevărat; că între 1832 și 1845, el a trăit la Corni, cu numele de Toader Prisacaru, ca păzitor la prisaca boierului Iancu Cananău, iar de acolo, după 1852 "Gh. Eminovici l-a chemat la Ipotești pe Toader Prisacaru și l-a luat lîngă sine, ca să-i îngrijească albinele"50. Va să zică, numai Cezar Petrescu ar fi fost de vină că lui Toader Prisacaru i-a zis Miron Prisacaru. Dar în volumul publicat la Deva, și Augustin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a prins de mititel să prețuiască și să culeagă folclor" (pag. 168). Aceste afirmații îl obligă pe Augustin Z, N. Pop să arate și documentele pe care se bazează. Să fie publicat dacă există documentul în care, după 1852, la Ipotești trăia Toader Prisacaru, cu mențiunea "venit de la Corni", iar celălalt document să arate cum acest Toader Prisacaru și-a schimbat numele în Miron Prisacaru, și cu ce forme anume, căci într-un volum pe care singur l-a intitulat Contribuții
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sa s-a obligat să contribuie cu documente veridice, nu cu basne și scornituri, mai ales cînd e vorba de Eminescu. A treia greșeală o observăm în legătură cu lacul cîntat de poet. Augustin Z. N. Pop susține că a văzut la Ipotești "patru lacuri, intrate în peisagistica eminesciană"51. În realitate, d-sa a văzut cîteva iazuri și mai multe bălți, dar lacul cel adevărat, și pe care l-a cîntat poetul, nu l-a văzut! D-sa a fotografiat o baltă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în Sara pe deal e vorba de Dealul Crucii, pe coasta căruia, acum un secol, erau stînele, iar culmea de deal goală, din fotografie, era cu pădure. Toponimul Balta lui Leon cere o mica explicație. Dumitru lui Gheorghe Pufu, din Ipotești, s-a căsătorit, la 24 ianuarie 1904, cu Marina Lercă, din Cervicești. Cînd Pufu a vîndut, la Ipotești, pămîntul de zestre, l-a cumpărat Costachi Gh. Bunu, care l-a dat de zestre fiului său, Leon Bunu. Acesta și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
culmea de deal goală, din fotografie, era cu pădure. Toponimul Balta lui Leon cere o mica explicație. Dumitru lui Gheorghe Pufu, din Ipotești, s-a căsătorit, la 24 ianuarie 1904, cu Marina Lercă, din Cervicești. Cînd Pufu a vîndut, la Ipotești, pămîntul de zestre, l-a cumpărat Costachi Gh. Bunu, care l-a dat de zestre fiului său, Leon Bunu. Acesta și-a făcut acolo casă nouă și gospodărie, devenind astfel vecin cu Balta de sub pădure. Pentru a deosebi această baltă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Balta lui Leon. Acum în gospodăria lui se află fiul său, Pavel Bunu. Așa că în peisagistica eminesciană, în afară de multe bălți și cîteva iazuri, se află un singur lac veritabil, în codrul Cătămăreștilor, la 2.200 m depărtare de marginea satului Ipotești. În scriptele Ocolului Silvic, acest lac apare cu suprafața de un hectar și 30 de ari. În sfîrșit, cîteva observații cu privire la valabilitatea informațiilor, culese de la bătrînii din Ipotești. De la nașterea poetului au trecut 129 de ani, iar de la înmormîntarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
veritabil, în codrul Cătămăreștilor, la 2.200 m depărtare de marginea satului Ipotești. În scriptele Ocolului Silvic, acest lac apare cu suprafața de un hectar și 30 de ari. În sfîrșit, cîteva observații cu privire la valabilitatea informațiilor, culese de la bătrînii din Ipotești. De la nașterea poetului au trecut 129 de ani, iar de la înmormîntarea lui au trecut 89 de ani. Este clar că la Ipotești nu mai există bîtrîni care să-l fi cunoscut pe Eminescu. Bătrînii de azi, întrebați asupra lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de un hectar și 30 de ari. În sfîrșit, cîteva observații cu privire la valabilitatea informațiilor, culese de la bătrînii din Ipotești. De la nașterea poetului au trecut 129 de ani, iar de la înmormîntarea lui au trecut 89 de ani. Este clar că la Ipotești nu mai există bîtrîni care să-l fi cunoscut pe Eminescu. Bătrînii de azi, întrebați asupra lui Eminescu, nu pot spune mai mult decît cele auzite de ei de la alții, care, la rîndul lor, tot de la alții le-au auzit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
om, dar mi-a spus tată-meu că l-a văzut pe un om mîncînd banane, iar acela spunea că sunt foarte bune bananele." Cam tot așa s-a întîmplat și cu informațiile căpătate de eminescologii noștri de la bătrînii din Ipotești. Chirilă Groholschi chestionat de Augustin Z. N. Pop a auzit de la socru-său, Ion Rotaru, și de la bunică-sa că cuconașul Mihai se vîra, copilandru, printre oameni, la arie, după curte, în dosul viei și prezicea ploile; că altă dată
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]