2,075 matches
-
intervenția instanței, fie creditorul nu mai formulează contestație, fie debitorul nu mai formulează acțiunea în stingerea creanței, după caz. Optându-se pentru soluția adaptării contractului se ajunge la evitarea încetării contractului de credit prin darea în plată a bunului imobil ipotecat, ceea ce reprezintă o aplicare fidelă a art. 4 alin. (4) teza întâi din lege. Prin urmare, dacă art. 4 alin. (4) teza întâi din lege este o reglementare de principiu care privește relația dintre debitor și creditor, atrăgându-le
DECIZIA nr. 45 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281958]
-
alin. (4) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă cerințele de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât stabilește în mod clar că soluția adaptării contractului este prioritară încetării acestuia prin darea în plată a imobilului ipotecat, iar, pentru a dispune una dintre cele două soluții, oferă instanței judecătorești un criteriu rațional, și anume aprecierea posibilității continuării executării contractului de credit prin raportare strict la prestațiile la care părțile s-au obligat. Totodată, textul criticat nu încalcă
DECIZIA nr. 45 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281958]
-
și împotriva căruia se continuă executarea având ca debit un rest neacoperit ca urmare a vânzării realizate. O asemenea măsură reprezintă o ingerință a statului în dreptul de proprietate privată al creditorului, iar limitarea creanței antereferite numai la valoarea bunului ipotecat, pe motiv că acesta a fost executat silit, aspect căruia i se dă eficiența unei situații de impreviziune, fără ca aceasta să fie una reală și efectivă, nu relevă existența unui scop legitim al ingerinței, constituindu-se mai degrabă într-
DECIZIA nr. 45 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281958]
-
2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017. În schimb, reglementarea de drept substanțial, și anume prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituționalitate reținute în Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, afectând art. 8 alin. (5) teza a
DECIZIA nr. 45 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281958]
-
substanțial, și anume prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituționalitate reținute în Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, afectând art. 8 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 77/2016. În concepția Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, reținerea impreviziunii pentru un creditor aflat
DECIZIA nr. 45 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281958]
-
contractul de credit. Prin urmare, pentru etapa notificării, ipotezele de impreviziune sunt reglementate de art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din lege, acestora neputându-le fi alăturată o nouă ipoteză care vizează o eventuală consecință a impreviziunii (faptul că bunul imobil ipotecat a fost executat și că executarea continuă pentru că datoria inițială/accesoriile acesteia nu a/nu au fost acoperită/ acoperite). Așadar, chiar dacă bunul imobil ipotecat a fost vândut la licitație publică, iar executarea silită continuă, debitorul trebuie să se încadreze în
DECIZIA nr. 45 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281958]
-
fi alăturată o nouă ipoteză care vizează o eventuală consecință a impreviziunii (faptul că bunul imobil ipotecat a fost executat și că executarea continuă pentru că datoria inițială/accesoriile acesteia nu a/nu au fost acoperită/ acoperite). Așadar, chiar dacă bunul imobil ipotecat a fost vândut la licitație publică, iar executarea silită continuă, debitorul trebuie să se încadreze în ipotezele de impreviziune prevăzute de art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din lege pentru a putea solicita stingerea datoriei. În condițiile constatării neconstituționalității tezei a
DECIZIA nr. 45 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281958]
-
creditelor garantate cu imobilul respectiv] constituite sau notate în favoarea Băncii, asupra Imobilului, precum și extinderea dreptului de ipotecă al Băncii asupra tuturor ameliorațiunilor aduse imobilului; ... – extinderea ipotecii imobiliare menționată anterior și asupra construcțiilor ce se vor edifica pe imobilul ipotecat descris la lit. c) , în conformitate cu prevederile art. 2382 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, cu modificările și completările ulterioare. ... ... (ii) ANGAJAMENTUL că Banca nu va executa Imobilul/terenul și investiția finanțată din FM pe o perioadă de cel
GHID SPECIFIC din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282287]
-
încalcă dreptul de proprietate privată și dreptul la viață intimă, familială și privată. Se critică, în esență, faptul că, de vreme ce Codul civil din 1864 nu conține vreo dispoziție care să oblige creditorii la urmărirea cu prioritate a bunurilor ipotecate, instanța de executare a constatat că urmărirea silită a bunurilor neipotecate ale contestatorilor-debitori este legală, intimata-creditoare (Banca Comercială Română) având dreptul, în temeiul dreptului de gaj general, să urmărească oricare dintre bunurile contestatorilor. Ca atare, contractul de credit bancar dă
DECIZIA nr. 85 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284136]
-
nu mai dețină niciun bun, nici măcar o singură locuință, în situația risipirii întregului patrimoniu de către creditor, și acela ipotecar, care, sub acoperirea dispozițiilor de lege criticate, execută silit toate bunurile neipotecate în favoarea sa, însă nu și bunurile ipotecate. ... 6. Se critică faptul că sunt încălcate drepturile creditorilor chirografari, care sunt puși în imposibilitate de recuperare a creanțelor prin executarea silită a tuturor bunurilor debitorilor de către creditorul ipotecar. Se susține că, pentru a nu fi neconstituționale, dispozițiile privind
DECIZIA nr. 85 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284136]
-
garanți constituie în favoarea statului român prin MF, precum și a Finanțatorului, în calitate de cocreditori, următoarele garanții, după caz: a) ipotecă legală imobiliară și/sau mobiliară asupra activelor finanțate prin credit, în cazul creditelor pentru investiții (se va descrie bunul ipotecat); ... b) ipotecă legală asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise de beneficiarul Componentei RURAL PLUS la instituția de credit finanțatoare, în cazul creditelor/liniilor de credit destinate finanțării capitalului de lucru (se vor menționa conturile beneficiarului); ... c) alte garanții, după caz
CONVENȚIE din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281780]
-
la debitor/terți garanți/terți sume pe cale amiabilă, din procedura insolvenței debitorului sau a terților garanți sau din executarea silită a garanțiilor constituite de către debitor/terți garanți, inclusiv sume recuperate de la asigurator ca urmare a producerii riscului asigurat pentru bunurile ipotecate aferente creditului, precum și sume din executarea avaliștilor din biletele la ordin/cambii, dacă fac parte din structura de garanții a creditului, din aceste sume se deduc cheltuielile cu recuperarea creanței, iar sumele rămase vor diminua soldul creditului. (2) Instituția de
ORDIN nr. 499 din 24 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278244]
-
amiabilă sau din activitatea curentă a debitorului, din procedura insolvenței debitorului sau a terților garanți sau din executarea silită a garanțiilor constituite de către debitor/terți garanți, inclusiv sumele recuperate de la asigurator ca urmare a producerii riscului asigurat pentru bunurile ipotecate aferente creditului, precum și sume din executarea avaliștilor din biletele la ordin/cambii, dacă fac parte din structura de garanții a creditului, din aceste sume se deduc cheltuielile cu recuperarea creanței, iar sumele rămase vor diminua soldul creditului (principalul). (2) Instituția
PROCEDURĂ din 28 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279534]
-
cont de situația financiară, inclusiv din perspectiva gradului maxim de îndatorare. (2) Propunerea de revizuire a contractului va conține reducerea sau ștergerea parțială a unor obligații ale consumatorului, reeșalonarea sau refinanțarea acestora ori, după caz, darea în plată a imobilului ipotecat, cu respectarea prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, cu modificările și completările ulterioare. (3) În caz de refuz explicit al cererii de revizuire amiabilă a contractului sau
LEGE nr. 243 din 12 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286989]
-
solicite creditorului financiar revizuirea amiabilă a contractului, care, potrivit art. 8 alin. (2) din legea analizată, poate consta în reducerea sau ștergerea parțială a unor obligații ale consumatorului, în reeșalonarea sau refinanțarea acestora ori în darea în plată a imobilului ipotecat, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 77/2016. Art. 8 alin. (3) din lege prevede posibilitatea adaptării judiciare a contractului, în cazul refuzului explicit al cererii de revizuire amiabilă a acestuia sau în caz de întârziere cu mai mult de 45 de
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
la dispozițiile art. 4 alin. (1^3) din același act normativ, întrucât nu se înțelege dacă trimiterea a fost făcută pentru a sublinia caracterul de prezumție absolută pe care îl instituie art. 8 alin. (5), în ipoteza executării silite a imobilului ipotecat sau pentru a arăta că, în această ipoteză, pe lângă condiția specială a executării silite a imobilului ipotecat trebuie să fie îndeplinit unul dintre cazurile de impreviziune prezumate absolut de la art. 4 alin. (1^1) la care face trimitere art.
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
de dare în plată. ... 27. Dacă trimiterea pe care o face la dispozițiile art. 4 alin. (1^3) are rolul de a sublinia caracterul de prezumție absolută pe care îl instituie art. 8 alin. (5), în ipoteza executării silite a imobilului ipotecat, atunci textul este neconstituțional. Astfel, impreviziunea este exclusă într-o asemenea ipoteză, pentru că nu poate fi vorba despre un eveniment imprevizibil pentru debitor. Dimpotrivă, atunci când a constituit garanția asupra imobilului, creditorul și-a asumat riscul executării silite în
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
în această ipoteză, trebuie să fie îndeplinit și unul dintre cazurile de impreviziune prezumată absolut de art. 4 alin. (1^1) la care face trimitere art. 4 alin. (1^3) din același act normativ, în plus față de executarea silită a imobilului ipotecat, respectiv să fie incidentă fluctuația cursului valutar cu peste 52,6% față de cursul de la data încheierii contractului sau obligația de plată lunară a creditului să fi înregistrat o creștere de peste 50%, ca urmare a majorării ratei de dobândă
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
Art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016: „(5) [...] Se consideră că există impreviziune în cazul în care debitorul, care formulează notificare de dare în plată, a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit, prin poprire sau alte forme de executare silită, pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat. Dispozițiile art. 4 alin. (1^3) se aplică în mod corespunzător. “ ... ... 40. În
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
de dare în plată, a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit, prin poprire sau alte forme de executare silită, pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat. Dispozițiile art. 4 alin. (1^3) se aplică în mod corespunzător. “ ... ... 40. În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind principiile statului de drept, separației puterilor în stat, legalității
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
astfel că solicitarea avizului său nu reprezintă un standard de constituționalitate, și că în discuție este o chestiune de drept civil, respectiv reglementarea ipotezelor de impreviziune care pot duce la încetarea contractului de credit prin darea în plată a imobilului ipotecat, astfel că nu intră în atribuțiile Băncii Naționale a României avizarea cazurilor de impreviziune, operațiune esențialmente de drept civil. Prin urmare, Curtea a reținut că Legea nr. 52/2020, în ansamblul său, nu încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
și simplu că dacă se atinge o asemenea diferență valorică între cursul monedei străine de la momentul contractării creditului și cel de la momentul invocării impreviziunii, intervenirea impreviziunii este prezumată, iar debitorul are opțiunea de a da în plată imobilul ipotecat. ... 47. Criticile vizând situația creditelor reeșalonate/ restructurate aduc în discuție o problemă de aplicare a legii. În cazul contractului prin care este modificat contractul inițial în sensul prelungirii termenului de plată (reeșalonarea), cauza de impreviziune se raportează tot la data
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
intervenția instanței, fie creditorul nu mai formulează contestație, fie debitorul nu mai formulează acțiunea în stingerea creanței, după caz. Optându-se pentru soluția adaptării contractului se ajunge la evitarea încetării contractului de credit prin darea în plată a bunului imobil ipotecat, ceea ce reprezintă o aplicare fidelă a art. 4 alin. (4) teza întâi din lege. Prin urmare, dacă art. 4 alin. (4) teza întâi din lege este o reglementare de principiu care privește relația dintre debitor și creditor, atrăgându-le
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
alin. (4) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă cerințele de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât stabilește în mod clar că soluția adaptării contractului este prioritară încetării acestuia prin darea în plată a imobilului ipotecat, iar pentru a dispune una dintre cele două soluții, oferă instanței judecătorești un criteriu rațional, și anume aprecierea posibilității continuării executării contractului de credit prin raportare strict la prestațiile la care părțile s-au obligat. Totodată, textul criticat nu încalcă
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
și împotriva căruia se continuă executarea, având ca debit un rest neacoperit ca urmare a vânzării realizate. O asemenea măsură reprezintă o ingerință a statului în dreptul de proprietate privată al creditorului, iar limitarea creanței antereferite numai la valoarea bunului ipotecat, pe motiv că acesta a fost executat silit, aspect căruia i se dă eficiența unei situații de impreviziune, fără ca aceasta să fie una reală și efectivă, nu relevă existența unui scop legitim al ingerinței, constituindu-se mai degrabă într-
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]