29,866 matches
-
Hyndai Tucson, Jeep Grand Cherokee, Audi Pikes Peak; Tehnică: adevăratele tracțiuni 4X4. Preț: 64 000 de lei. l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Mic ghid de modă Autoarea pornește în demersul său de la ipoteza că puține dintre femei au dimensiuni ideale. Micul ghid de modă aduce sfaturi de specialitate, competente, cărora li se adaugă o consiliere individuală, conform fiecărui tip de siluetă. Tina Kuckelmann: De la Small la eXtra eXtra Large. Vestimentație și styling pentru
Agenda2004-28-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282642_a_283971]
-
evenimentul: „Localizare: în apropierea localităților Calacea, Carani, Orțișoara, Seceani, Murani și DN69 Timișoara-Arad (km 16 la km 24); Detalii: Arderea necontrolată a miriștilor a produs incendiul care s-a dezvoltat rapid, înaintând alimentat de vânt ș. a.m. d“. Una din ipotezele vehiculate în privința cauzei incendiului este incendierea intenționată. „Dacă există suspiciuni, în baza raportului pompierilor, se vor demara cercetări“, ne-a declarat inspectorul principal Dumitru Pavel de la Inspectoratul de Poliție al județului Timiș. Incendiul a avut efecte asupra mediului: o poluare
Agenda2004-30-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282673_a_284002]
-
legi va exista mereu o tensiune de pe urma căreia nu se poate prevedea ce tabără are de cîștigat. În fine, scopul unui om nu poate fi propria fericire, fiindcă fericirea nu trece prin datorie, și atunci scopul fiecăruia e perfecțiunea, cu ipoteza subînțeleasă că omul e perfectibil, la fel cum specia e susceptibilă de eugenie. Omul care acționează din datorie poate fi virtuos sau merituos, virtutea nefiind decît tăria cu care urmărești împlinirea datoriei. Toate aceste explicații, aride în desfășurarea lor, sînt
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
Mircea Iorgulescu NU ESTE deloc improbabil că folosirea cuvîntului solidaritate să trezească astăzi, în ipoteza cea mai favorabilă, doar un zîmbet compătimitor. Pare desuet, chiar de prost gust și e oricum jenant , fiind atît de discreditat încît îl evita, instinctiv, pînă și demagogii cei mai rudimentari, totuși atît de puțin selectivi în insațiabila lor voracitate
Solidaritatea intelectualilor cu ei însisi by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17673_a_18998]
-
și extraordinară dilatare a sensurilor. Desigur, abia cînd (și dacă!) se vor cerceta textele și contextele în care, din vara anului 1980 și pînă în decembrie 1989, a fost întrebuințat în România cuvîntul solidaritate, se va putea confirmă sau infirmă ipoteza că nu au existat utilizări inocențe. Eu, unul, știu însă bine că au fost autori și publicații, culturale mai ales, iar România literară e una dintre ele, care își făcuseră din insistența asupra acestui cuvînt un fel de program tacit
Solidaritatea intelectualilor cu ei însisi by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17673_a_18998]
-
ci și despre autorul sau. Dar ce înseamnă, "o frumoasă, o foarte frumoasă carte de teorie și critica literară"? După opinia mea, o carte care descoperă o idee, și-o transforma în "tema", isi elaborează un sistem de argumentare a ipotezei, apoi îl verifica prin succesive analize de text, construiește o structură coerentă, armonica a ansamblului, spre a incerca în final o sinteză. Aceasta ar fi o frumusețe (e drept, de tip "clasic", dar la care subscriu), să-i spunem, a
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
despre frumusețea directă, vizibilă, a unui "stil", de-acum inconfundabil, care nu derivă doar dintr-o abilitate a frazării, ci interferează organic cu primul mod prin care cartea devine spectacol estetic, cel al jocului ideii. Să le analizăm pe rând. Ipoteza cărții e, într-adevăr, seducătoare. E tangenta ideii lui Borges (din Istoria infamiei) și celei a lui Baltrusaitis din celebrele studii de catoptrologie. Evoluția oglinzii, recuperată de către literatura ca simplu obiect real, reflectant, dar și ca metaforă, poate depune mărturie
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
față vom încerca să vedem în ce măsură deteriorarea progresivă a oglinzii - altfel spus, infamia ei crescândă - e emblematica pentru criza modernă a eului, precum și pentru "criză" românului romanesca (p. 5). Iar cele 250 de pagini nu fac decât să argumenteze această ipoteză. Transformată în personaj românesc, depăsindu-si statutul de simplu obiect de recuzita, oglindă tot mai degradata (ciobita, opacizata parțial, murdărita, deformata, spartă) reflectă mult mai mult decat exteriorul / interiorul celui aflat în fața ei (de obicei o femeie). Ca metaforă a înseși
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
să fisureze construcția Corinei Ciocârlie, demonstrând că armatura e fragilă, acum, la început ar trebui să o facă, presupunând că s-ar simți în stare de o asemenea lucrare. Cu alte cuvinte, el ar trebui să probeze dacă e valida ipoteza că evoluția metaforei unei forme simple (în cazul nostru "femeia în fața oglinzii") da seama de evoluția unui segment din istoria românului? Poți reconstitui istoria unui gen din istoria unui "topos"? Altfel spus, poate partea, în acest caz, subîntinde un intreg
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
hiperteoretician literar, în stare să afirme contrarul. Apoi, pentru că am incercat eu însămi o asemenea demonstrație, urmărind evoluția unui cu totul al topos ("duelul amoros"), care nici măcar nu are atât de pregnanta funcția de mise en abyme, precum oglindă, iar ipoteza mi s-a părut valabilă. Chiar dacă modul de a-mi argumenta atașamentul pentru o idee nu pare a se supune normelor logicii, am să continui spunând, în al treilea rând, că tot ce urmeaza acestei premise în cartea Corinei Ciocârlie
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
o idee nu pare a se supune normelor logicii, am să continui spunând, în al treilea rând, că tot ce urmeaza acestei premise în cartea Corinei Ciocârlie e atat de articulat, atât de armonic construit, încât valoarea de adevăr a ipotezei parcă nici nu mai contează. Ea rezista prin pură și simplă frumusețe a edificiului pe care il înaltă. Iar modul în care decupează cele 12 secvențe din istoria românului românesc al secolului XX, descompunându-le apoi, cu ochi scrutător, în
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
personală. Legătură e oarecum evidență: cine sîntem e o chestiune tranșată, în mare măsură, astăzi, de vocabularul, normele și modelele psihiatriei moderne, nu neapărat în chip evident, cît mai degrabă insiduos strecurat în reflexele noastre cotidiene de gîndire. Aceasta este ipoteza de la care pornește Nikolas Roșe, profesor de sociologie și decan al Facultății de Științe Sociale și Matematice la Goldsmith College, University of London, în cea mai recentă carte a sa, publicată de Cambridge University Press, Inventing Our Selves: Psychology, Power
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
-o cu intensă curiozitate odată ce am găsit-o. Nu s-a dovedit a fi la înălțimea așteptărilor, dar nici dezamăgitoare. Inventing Our Selves face parte din categoria acelor cărți care, în cel mai rău caz, iti aruncă în brațe cîteva ipoteze îndrăznețe, pe care nu se ostenește să le susțină temeinic, dar care sînt în sine suficient de interesante încît să treci cu vederea slăbiciunile argumentative ale autorului. În cel mai bun caz, ar fi putut fi un studiu revoluționar. Deși
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
manifestă. Pentru Foulcault, cunoașterea este ancorată în contingent, în așa-numitul joc al adevărului și erorii prin care se constituie, istoric, experiența, altfel spus acel complex primordial de convenții și norme care stabilește limitele în care o nouă idee sau ipoteză este acceptabilă. Fiecare dintre noi are o serie de caracteristici, un comportament și un fel specific de a se raporta la cei din jur. Însă toate acestea devin cu adevarat caracteristici definitorii ale persoanei noastre numai în măsura în care ele sînt vizibile
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
civilizația era centrată pe cultură, cultura pe arte, artele pe literatura, literatura pe poezie și poezia pe lirism". Ingenioasă (dar și comoda) mi s-a părut a fi ideea de a lua în discuție ontologia postmodernă, cunoașterea în postmodernitate și ipoteza sfîrșitului istoriei prin intermediul cărților lui Vattimo, Lyotard, Hassan și, respectiv, Fukuyama. Acestor concepte li se pot oricînd opune altele, fără îndoială, însă în fața unei bibliografii imense trebuie, firește, să te resemnezi, adică să alegi. Exhaustivul nu e, oricum, o ambiție
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
dintr-o perspectivă postmodernă și uneori chiar într-o manieră postmodernă. Un paralelism se lasă descoperit pe alocuri între tema însăși a cercetării și metodă pe care cercetătorul o adoptă. E destul să notez încercarea să de a evidenția - împotriva ipotezei moderniste a evoluției interne, a "biologismului spiritual" -, "interrelațiile pe orizontală între curentele și autorii unei epoci". Deși Mircea Cărtărescu face din doctrina postmodernista un criteriu de unitate a demersului sau investigativ și chiar a generației optzeciste, nu le confundă, nu
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
a-l răpune pe cel ce se declară Fiul lui Dumnezeu. Demnitarii Templului nu pregeta să-l trateze pe prizonier că "într-un gestapou avânt la lettre..." Răstignirea lui Iisus "părăsit pe cruce" rămâne până în zilele noastre o enigmă multiplă. Ipotezele avansate de Ion Murgeanu sunt nu numai captivante dar și tulburătoare că de pildă în privința trupului înviat: "Nu era oare tânărul fugit ădin ela în acea noapte de pe Muntele Măslinilor?" Accente imnice ("Mater Dolorosa") susțin întreaga scriere întemeiata că o
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
scenariu asemănător e folosit acum împotriva actualului președinte al României, cu deosebirea că acuzația de spionaj împotriva lui e că ar fi trădat țară în favoarea americanilor. Există aici un element comun, cel al trădării, si un colportor unic al acestei ipoteze - Partidul România Mare. Pentru prima oară, cred, petardele politice ale acestui partid nu mai sînt luate drept manifestări umorale ale prsedintelui sau, C.V. Tudor, ci drept calomnii pentru care Parchetul General ar trebui să se autosesizeze. Care e diferența între
Spionajul si umbra Securitătii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17756_a_19081]
-
sau chiar catastrofal din opțiunile de vot ale bucureștenilor, aducînd în poziții cîstigătoare pe fostul președinte Iliescu și partidul pe care îl conduce. În ce măsură însă aceasta proporție reflectă și situația reală în care se află aceiași locuitori ai Bucureștiului în ipoteza votului real, despre asta ziarele nu încearcă să afle cum stau lucrurile. Adică nu știm ce vot ar da indecișii, cam 50%, indeciși care, în fond, vor decide cantitatea votului de la urne. Astfel că victoria din sondaje, care dă aripi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
alegerile locale a ajuns într-un moment al mutării în plic. Mutare aparținînd PNȚCD care, chiar dacă nu accepta ideea liberalilor de a candida separat la alegerile locale, n-a luat o decizie categorica în această privință, lăsînd ziarele să emită ipoteze și să alcătuiască planuri de bătaie valabile o zi despre războiul din Convenția Democrată dintre aceste două partide. Dar, cum de mai multă vreme se întreabă mai mulți importanți editorialiști ai ziarelor cu difuzare națională, cît de mult va mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
sec-informativ, după părerea mea. Un lucru mi-a atras atenția: efectul de cotitură în interpretarea și înțelegerea mîțului Don Juan produs de apariția operei lui Mozart. De departe cea mai originală contribuție a lui Rousset mi se pare a fi ipoteza lui referitoare la originea culturală a mîțului, dublă origine a seducătorului, cum o identifica autorul. La urma urmelor, Don Juan este un personaj de secol XVII, apărut în plin baroc, chiar dacă se înregistrează și legende mai timpurii în care putem
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
tulburi ale deceniilor opt și nouă, din confruntarea unor asemenea mărturii cu documentele, cu întreg corpusul de date obiective, si, evident, din impactul celui în cauză cu obiecțiile - nu puține și deloc lipsite de gravitate - ce i se aduc. Unor ipoteze dure, însă, prin forță lucrurilor exterioare experienței mele directe, le prefer, deocamdată, o anume rezervă. Cei care mi-au urmărit scrisul presupun că au avut bunăvoință a constata că m-am ocupat îndeobște de acea parte a vieții literare pe
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
romanistica, romanistica, folcloristica, gramatică istorică și comparată, etnografie și etnologie. Geniul sau incontestabil i-a îngăduit acele sclipitoare intuiții în care savanți deopotrivă cu el procedau cu prudență, netrecînd de linia faptelor verificate și demonstrate. Că destule dintre intuițiile și ipotezele sale de lucru au fost, apoi, infirmate, e de multă vreme știut. Dar altele, multe și importante, s-au dovedit a fi rezistente pînă azi. Peste tot, în domeniile abordate, urma ("rămasul") lui Hașdeu se vede și azi. Avînd imaginea
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
miniștri, aceasta fiind considerată, pe bună dreptate, elita liberală a epocii. Sigur, printre aceștia, domină copios intelectualii, ceea ce vrea să acrediteze ideea că elitele politice sînt elitele spiritului. Chiar dacă acest principiu trebuie adoptat cu destulă rezervă, poate fi acceptat că ipoteza (criteriu) de lucru ordonator. Din lectură atentă a fiselor genealogice pentru fiecare personalitate în parte reiese că marea lor majoritate proveneau din familie cu averi constituite în proprietăți funciare, ceea ce le asigura o anume independența economică. Sigur, ăsta nu i-
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
în al XIX-lea secol ranguri de boierie. Nimic, în acest medalion, nu verifica pornirile pamfletare ale lui Eminescu în Timpul. Și pentru că veni vorba de medalioane genealogice, să-l amintesc și pe cel al lui N.A.Urechia. Nu se verifică ipoteza lui Călinescu despre "omul cu șapte nume" pentru că avea numai patru. Naționalistul șovin à outrance care a fost Urechia (lui i se datorează plecarea silită din țară a lui Lazăr Săineanu, complotînd în parlament să nu i se acorde cetățenia
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]