848 matches
-
vedere cantitativ și calitativ. Pe terenurile irigate, în anumite situații, poate însă crește riscul de poluare a apelor cu nitrați prin antrenarea lor în profunzime, pe de o parte datorită dozelor mai mari de îngrășăminte care se aplică la culturile irigate și pe de altă parte datorită realizării în sol a unor condiții optime de umiditate pe o perioadă mai lungă, condiții care favorizează mineralizarea materiei organice și formarea de nitrați. În condiții de irigare există un risc mare de poluare
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
se întâlnesc în România numai pe soluri cu textură grosieră (soluri nisipoase) cu nivelul pânzei freatice situat la mică adâncime (cca 2 m), unde se realizează culturi intensive, pe care se aplică doze mari de îngrășăminte cu azot. Pe solurile irigate, cu textură mijlocie și fină, la care apa freatică este situată la adâncimi mai mari de 2 m riscul de disipare a nitraților în mediu ambiant este mult redus. Câteva măsuri recomandate de prevenire a poluării cu nitrați pe terenuri
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
cu textură mijlocie și fină, la care apa freatică este situată la adâncimi mai mari de 2 m riscul de disipare a nitraților în mediu ambiant este mult redus. Câteva măsuri recomandate de prevenire a poluării cu nitrați pe terenuri irigate sunt următoarele: ● alegerea tehnicii de irigare și a cantităților de apă aplicate în funcție de caracteristicile solului; ● aplicarea irigării cât mai uniform posibil pentru a evita formarea unor zone cu exces de apă, unde pot apărea scurgeri de suprafață; ● momentul irigării să
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
și 23% S, prezintă o solubilitate mare în apă și are o umiditate relativă critică ridicată, de 80% la temperatura de 30°C. Prin conținutul de sulf se asigură și fertilizarea cu acest element considerat secundar, în special la culturile irigate. La aplicare în sol ionul de amoniu este parțial absorbit de plante, parțial absorbit în complexul coloidal, iar o altă parte este oxidată la ionul nitrat, eliberându-se doi protoni de hidrogen, ceea ce conferă îngrășământului o reacție fiziologică acidă la
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
în apă sub 0,2%. - Izobutilendiureea (IBDU) - conține 34% N și are o solubilitate în apă sub 0,5%. Avantajul acestei clase de fertilizanți îl reprezintă creșterea gradului de utilizare a azotului, în special pe solurile nisipoase și pe cele irigate, concomitent cu reducerea cheltuielilor de aplicare a îngrășământului. Dezavantajul acestora îl reprezintă prețul ridicat, motiv pentru care se folosesc în special pentru culturi foarte profitabile, arbuști, plante ornamentale. Îngrășăminte lichide cu azot (soluții cu azot) Această categorie de fertilizanți poate
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
vegetal, în corelație cu habitatul și necesitățile nutritive ale │ │culturii, ținând, de asemenea, cont de însușirile fizice și chimice ale îngrășămintelor, de │ │comportamentul lor în sol, de condițiile climatice și de alți factori Pentru fermele care practică agricultură în sistem irigat și pentru fermele în care producția planificată necesită cantități mai mari de azot decât cele prevăzute de standardele maxime prevăzute în tabelele 7.4 și 7.5 este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiului agrochimic care utilizează metodologia
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
reducere a nitraților cunoscut sub numele de proces de denitrificare. Aceste procese și îndeosebi, cel de levigare, se petrec în toate solurile din țara noastră și sub toate culturile și sunt mai accentuate pe solurile nisipoase, cu deosebire pe cele irigate (figura 4.1). Figura 4.1. Circuitul azotului în ecosistemele agricole*) b) Tipuri de îngrășăminte minerale cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare ... Tipurile principale de îngrășăminte minerale cu azot sunt: ● Îngrășăminte cu azot sub formă nitrică; ● Îngrășăminte cu azot
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
în exces din gunoiul de grajd produs în fermă și anume: 56,6 Kg N/an - 52 kg N/an = 4,2 kg N/an. Fermele care întocmesc planuri de fertilizare pe baza unui studiu agrochimic practică agricultura în sistem irigat sau au o producție planificată care necesită cantități mai mari de azot decât cele prevăzute de standardele maxime prevăzute în tabelele 7.4. și 7.5. Se realizează planul de fertilizare pe baza studiului agrochimic care utilizează metodologia oficială de
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
verzi. 9. Aspecte specifice fertilizării echilibrate în condiții de irigație Irigarea culturilor pe soluri cu regim hidric exudativ, este o măsură agrotehnică de primă importanță în asigurarea unor producții vegetale ridicate din punct de vedere cantitativ și calitativ. Pe terenurile irigate, în anumite situații, poate însă crește riscul de poluare a apelor cu nitrați prin antrenarea lor în profunzime, pe de o parte datorită dozelor mai mari de îngrășăminte care se aplică la culturile irigate și pe de altă parte datorită
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
vedere cantitativ și calitativ. Pe terenurile irigate, în anumite situații, poate însă crește riscul de poluare a apelor cu nitrați prin antrenarea lor în profunzime, pe de o parte datorită dozelor mai mari de îngrășăminte care se aplică la culturile irigate și pe de altă parte datorită realizării în sol a unor condiții optime de umiditate pe o perioadă mai lungă, condiții care favorizează mineralizarea materiei organice și formarea de nitrați. În condiții de irigare există un risc mare de poluare
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
se întâlnesc în România numai pe soluri cu textură grosieră (soluri nisipoase) cu nivelul pânzei freatice situat la mică adâncime (cca 2 m), unde se realizează culturi intensive, pe care se aplică doze mari de îngrășăminte cu azot. Pe solurile irigate, cu textură mijlocie și fină, la care apa freatică este situată la adâncimi mai mari de 2 m riscul de disipare a nitraților în mediu ambiant este mult redus. Câteva măsuri recomandate de prevenire a poluării cu nitrați pe terenuri
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
cu textură mijlocie și fină, la care apa freatică este situată la adâncimi mai mari de 2 m riscul de disipare a nitraților în mediu ambiant este mult redus. Câteva măsuri recomandate de prevenire a poluării cu nitrați pe terenuri irigate sunt următoarele: ● alegerea tehnicii de irigare și a cantităților de apă aplicate în funcție de caracteristicile solului; ● aplicarea irigării cât mai uniform posibil pentru a evita formarea unor zone cu exces de apă, unde pot apărea scurgeri de suprafață; ● momentul irigării să
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
și 23% S, prezintă o solubilitate mare în apă și are o umiditate relativă critică ridicată, de 80% la temperatura de 30°C. Prin conținutul de sulf se asigură și fertilizarea cu acest element considerat secundar, în special la culturile irigate. La aplicare în sol ionul de amoniu este parțial absorbit de plante, parțial absorbit în complexul coloidal, iar o altă parte este oxidată la ionul nitrat, eliberându-se doi protoni de hidrogen, ceea ce conferă îngrășământului o reacție fiziologică acidă la
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
în apă sub 0,2%. - Izobutilendiureea (IBDU) - conține 34% N și are o solubilitate în apă sub 0,5%. Avantajul acestei clase de fertilizanți îl reprezintă creșterea gradului de utilizare a azotului, în special pe solurile nisipoase și pe cele irigate, concomitent cu reducerea cheltuielilor de aplicare a îngrășământului. Dezavantajul acestora îl reprezintă prețul ridicat, motiv pentru care se folosesc în special pentru culturi foarte profitabile, arbuști, plante ornamentale. Îngrășăminte lichide cu azot (soluții cu azot) Această categorie de fertilizanți poate
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
zonele colinare și de șes și de peste 20.000 mp în zonele montane; ... b) persoanele fizice care obțin venituri din cultivarea și din valorificarea florilor, legumelor și zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri și/sau în sistem irigat, din cultivarea și din valorificarea arbuștilor, plantelor decorative și ciupercilor, precum și din exploatarea pepinierelor viticole și pomicole, indiferent de suprafață. ... (7) La stabilirea veniturilor realizate de persoanele fizice aflate în întreținere, potrivit alin. (5), se va avea în vedere și
CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 (*actualizat*) (Legea nr 571/2003). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163207_a_164536]
-
Venituri din activități agricole Definirea veniturilor din activități agricole Articolul 75 Veniturile din activități agricole sunt venituri din următoarele activități: a) cultivarea și valorificarea florilor, legumelor și zarzavaturilor, în sere și solarii special destinate acestor scopuri și/sau în sistem irigat; ... b) cultivarea și valorificarea arbuștilor, plantelor decorative și ciupercilor; ... c) exploatarea pepinierelor viticole și pomicole și altele asemenea. ... Stabilirea venitului net din activități agricole pe bază de norme de venit Articolul 76 (1) Venitul net dintr-o activitate agricolă se
CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 (*actualizat*) (Legea nr 571/2003). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163207_a_164536]
-
dintre activitățile prevăzute la art. 6 le va specifica în statut, precizând care este activitatea principala pe care o va desfășura. ... (3) Organizația care are ca activitate principala exploatarea, întreținerea și reparațiile unui sistem de irigații, precum și livrarea apei pentru irigat va include în denumirea să mențiunea organizația utilizatorilor de apă pentru irigații, urmată de denumirea localității unde funcționează sau de o altă denumire proprie. ... (4) Organizația care are ca activitate principala exploatarea, întreținerea și reparațiile unui sistem de desecare și
LEGE nr. 138 din 27 aprilie 2004 (*actualizată*) imbunatatirilor funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169587_a_170916]
-
de a împrăștia fertilizanți organici și minerali pe baza echilibrului fertilizării cu azot pe parcelă pentru toate culturile și de a respecta elementele de calcul ale normei de aplicare și modalitățile de fracționare, făcând deosebirea, dacă este cazul, între culturile irigate și neirigate. Reducerea aporturilor de azot provenit din apele reziduale (efluenți zootehnici) Aceste elemente vor fi indicate în anexa nr. 5 la programul de acțiune, ca și modalitățile de calcul. Obiectivul reducerii aportului de azot conținut de apele reziduale din
PROGRAMUL - CADRU DE ACŢIUNE TEHNIC din 11 aprilie 2005 pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168286_a_169615]
-
distanța față de sursele de apă, panta terenului, volumul precipitațiilor), sistemul fermei și durata perioadelor de creștere, pentru asigurarea gestionării corecte a dejecțiilor, fără riscul de a provoca poluarea surselor de apă. 2.3.1. Echilibrarea fertilizării cu azot a parcelei irigate Doza de fertilizant aplicată este limitată din necesitatea echilibrării necesarului previzibil de azot al culturilor și aporturile și sursele de azot de orice proveniență (natură). Aporturile de azot care trebuie considerate țin cont de toate fertilizările ce au fost utilizate
PROGRAMUL - CADRU DE ACŢIUNE TEHNIC din 11 aprilie 2005 pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168286_a_169615]
-
azot care trebuie considerate țin cont de toate fertilizările ce au fost utilizate: dejecții provenite din zootehnie, composturi, îngrășăminte chimice sau alți fertilizanți pe bază de azot. În programul de acțiune sunt cuprinse și modalitățile de aplicare, în cazul culturilor irigate, care să asigure acest echilibru de fertilizare. Acestea se referă cel puțin la: specificul culturii (separând culturile irigate de cele neirigate), elementele de calcul al normelor (randament previzibil, aportul de azot în sol) și modalitățile de fracționare a aplicărilor pe
PROGRAMUL - CADRU DE ACŢIUNE TEHNIC din 11 aprilie 2005 pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168286_a_169615]
-
de a împrăștia fertilizanți organici și minerali pe baza echilibrului fertilizării cu azot pe parcelă pentru toate culturile și de a respecta elementele de calcul ale normei de aplicare și modalitățile de fracționare, făcând deosebirea, dacă este cazul, între culturile irigate și neirigate. Reducerea aporturilor de azot provenit din apele reziduale (efluenți zootehnici) Aceste elemente vor fi indicate în anexa nr. 5 la programul de acțiune, ca și modalitățile de calcul. Obiectivul reducerii aportului de azot conținut de apele reziduale din
ORDIN nr. 296 din 11 aprilie 2005 privind aprobarea Programului-cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168285_a_169614]
-
distanța față de sursele de apă, panta terenului, volumul precipitațiilor), sistemul fermei și durata perioadelor de creștere, pentru asigurarea gestionării corecte a dejecțiilor, fără riscul de a provoca poluarea surselor de apă. 2.3.1. Echilibrarea fertilizării cu azot a parcelei irigate Doza de fertilizant aplicată este limitată din necesitatea echilibrării necesarului previzibil de azot al culturilor și aporturile și sursele de azot de orice proveniență (natură). Aporturile de azot care trebuie considerate țin cont de toate fertilizările ce au fost utilizate
ORDIN nr. 296 din 11 aprilie 2005 privind aprobarea Programului-cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168285_a_169614]
-
azot care trebuie considerate țin cont de toate fertilizările ce au fost utilizate: dejecții provenite din zootehnie, composturi, îngrășăminte chimice sau alți fertilizanți pe bază de azot. În programul de acțiune sunt cuprinse și modalitățile de aplicare, în cazul culturilor irigate, care să asigure acest echilibru de fertilizare. Acestea se referă cel puțin la: specificul culturii (separând culturile irigate de cele neirigate), elementele de calcul al normelor (randament previzibil, aportul de azot în sol) și modalitățile de fracționare a aplicărilor pe
ORDIN nr. 296 din 11 aprilie 2005 privind aprobarea Programului-cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168285_a_169614]
-
individuale și cu personalitate juridică) și alte organizații care utilizează teren agricol Tipul de cercetare: Cercetare statistică exhaustiva anuală Numărul de unități cercetate: Circa 15.000 Principalele variabile cercetate: Suprafață recoltata, producția obținută la principalele grupe de culturi, suprafața efectiv irigata și producția obținută la culturile irigate, cantitatea de îngrășăminte chimice și naturale și de pesticide utilizată, plantările și defrișările de vii și pomi 2. FLUXUL INFORMAȚIILOR Unitățile furnizoare de date: Exploatațiile agricole cu personalitate juridică, alte unități care au și
HOTĂRÂRE nr. 316 din 14 aprilie 2005 privind aprobarea Programului cercetărilor statistice în anul 2005 al Institutului Naţional de Statistica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167131_a_168460]
-
alte organizații care utilizează teren agricol Tipul de cercetare: Cercetare statistică exhaustiva anuală Numărul de unități cercetate: Circa 15.000 Principalele variabile cercetate: Suprafață recoltata, producția obținută la principalele grupe de culturi, suprafața efectiv irigata și producția obținută la culturile irigate, cantitatea de îngrășăminte chimice și naturale și de pesticide utilizată, plantările și defrișările de vii și pomi 2. FLUXUL INFORMAȚIILOR Unitățile furnizoare de date: Exploatațiile agricole cu personalitate juridică, alte unități care au și activitate agricolă și consiliile locale (pentru
HOTĂRÂRE nr. 316 din 14 aprilie 2005 privind aprobarea Programului cercetărilor statistice în anul 2005 al Institutului Naţional de Statistica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167131_a_168460]