1,263 matches
-
4‐ 5 numere pe timpul alegerilor. Redactori: Maior Pruncu și Lupu Costache. Tipografia G.V. Munteanu („Paloda” 10 și 17 octombrie 1902; „Vocea Tutovei” 27 octombrie 1902) * Adevărul de Vaslui Adevărul de Vaslui, membru fondator Alexandru Codreanu, redactor șef în 2007 Gelu Irimia, redactor șef adjunct Simona Voicu, secretar general de redacție Daniel Tănăsuc, cu redacții în Vaslui (Daniel Tănăsuc, Manuel Drăgoi, Mirela Irimia, Gabriel Dumitrică, Dumitru Iancu, Dragoș Manoilă, editorialist Constantin Jomir); Bârlad (Cezara Mironică, Emanuel Cerbu); Huși (Alina Darie, Valerica Hobjilă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tutovei” 27 octombrie 1902) * Adevărul de Vaslui Adevărul de Vaslui, membru fondator Alexandru Codreanu, redactor șef în 2007 Gelu Irimia, redactor șef adjunct Simona Voicu, secretar general de redacție Daniel Tănăsuc, cu redacții în Vaslui (Daniel Tănăsuc, Manuel Drăgoi, Mirela Irimia, Gabriel Dumitrică, Dumitru Iancu, Dragoș Manoilă, editorialist Constantin Jomir); Bârlad (Cezara Mironică, Emanuel Cerbu); Huși (Alina Darie, Valerica Hobjilă). Tipărit în 16 pagini la Tipografia „Albina” Iași, „Adevărul de Vaslui”, anul XVI - serie nouă, nr.1908 (3108) apare, 16 august
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ziar local - săptămânal, bisăptămânal, cotidian - a fost eclectic și ... cu autoritate morală. în ultimii ani, micul "Adevărul" a devenit o foiță de scandal și ... de partid (PNL iar în ultimele luni PD-L) cu "ziariști" de duzină. Până și Gelu Irimia s-a declasat. Primul ziar democratic (și ca politică editorială și ca libertate de expresie) a fost Gazeta de Est, săptămânal cultural - istoric (1990) unde șef era prof. Paul Munteanu, mare vicepre ședinte F.D.S.N. și cam repede zburătuit de pe acolo
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
alții. Dintre cei care n-au slujit TV.V., Unisonul sau Meridianul, dar sunt din județul Vaslui: Vasile Arhire (TVR Ia și), Laurențiu Șoitu (prof. Univ. Iași) iar REACȚIA este confirmată de Lili Trifu, Romeo Crețu, Teodor Istrate, Mara Popa, Mirela Irimia ș.a.. Nu pot fi uitați jurnaliștii-manageri Daniel Cernat Marin și inginer Sergius Lucian Marin. Radioul a rămas cu o caracteristică pregnantă: știrile "la cald". Au fost câteva "știriste" printre care Loredana Ciobanu (azi la Rompress), apoi toți au alergat pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
director Grupul de Presă Cvintet Te-Ra Premiul al II-lea - Lili Trifu, director Antena 1 Vaslui Premiul al III-lea - Mara Popa, director Impact TV Mențiune - Lucian Timofticiuc, director Adevărul de Vaslui 166 La secțiunea presă scrisă Premiul I - Gelu Irimia, redactor-șef, Adevărul de Vaslui Premiul al II lea - Timona Balmuș, Meridianul Bârlad Premiul al III-lea - Mirela Irimia, redactor Adevărul de Vaslui Pentru a înlătura eventualele suspiciuni, Dumitru V. Marin, directorul Grupului de Presă Cvintet Te Ra, a făcut
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
-lea - Mara Popa, director Impact TV Mențiune - Lucian Timofticiuc, director Adevărul de Vaslui 166 La secțiunea presă scrisă Premiul I - Gelu Irimia, redactor-șef, Adevărul de Vaslui Premiul al II lea - Timona Balmuș, Meridianul Bârlad Premiul al III-lea - Mirela Irimia, redactor Adevărul de Vaslui Pentru a înlătura eventualele suspiciuni, Dumitru V. Marin, directorul Grupului de Presă Cvintet Te Ra, a făcut publice criteriile de departajare a concurenților. "Au fost mai multe criterii de sondare: a publicului simplu, a instituțiilor - circa
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
V. Arhire (TVR - Iași), Timona Balmuș (Unison Radio Bârlad), Clara Bișoc (Obiectiv), Romeo Crețu (Monitorul), Cristi Lapa (TV.V.), Luminița Lăzărescu (TV.V.), Emil Lupu (Unison Radio Bârlad), Gabi Oprița (Unison Radio Vaslui), Sorin Saizu (TV.V.), Cătălin Sîmpetru (Unison Radio Vaslui), Mirela Irimia (Vremea Nouă), Nicu Vârlan, mai ales Cătălin Lența (Realitatea București), Daniel - Cernat Marin (București), Lucian Pârvoiu (TVR București), Cătălin Striblea (Realitatea FM), Mihai Ursu (Național TV), dar și localnicii Loredana Ciobanu (Agerpress), Teodor Istrati (Mediafax), Aurina Petrea (Realitatea TV), Mara
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
42-44, 46, 47, 50, 51, 76, 77, 84-93, 95, 98, 101, 104, 113, 127, 130, 131, 205, 206, 208, 211, 212, 217, 218 Amalvi, Christian, 13 Anderson, Benedict, 23 Andreescu, Sorin, 232 Angelescu, Constantin, 178, 185 Anghel, Gheorghe, 188 Anghelescu Irimia, Mihaela, 35 Angiollelo, 63 Angvik, Magne, 115 Antonescu, Ion, mareșal, 36, 37, 75, 194, 196 Apollodor din Damasc, 98 Arbore, Virgiliu P., 124 Ardagh, John, 254 Ardeleanu, Ion, 140 Argetoianu, Constantin, 142, 143, 150, 168 Arimia, Vasile, 140 Aristotel, 16
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Observator cultural" din 3-9 martie 2004, p. 5. 13 De această dată, s-au exprimat în scris Ovidiu Șimonca, Dan Perjovschi, Ovidiu Pecican, Pavel Șușară, Ioan Stanomir, Dan Ungureanu, Ștefan Borbély, Bogdan Suceavă, Raluca Bem Neamu, Mirela-Luminița Murgescu, Mihaela Anghelescu Irimia. Intervențiile lor alcătuiesc un grupaj semnificativ pentru posibilitățile de reevaluare critică a posterității unui personaj istoric, având o coloratură net diferită de cele publicate în revista "Contrafort" ("Observator Cultural" din 3-9 martie 2004, pp. 5-11). 14 Un rezumat a ceea ce
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la Chișinău, contribuțiile sale critice și de istorie literară în domeniul eminescologiei românești, de mare originalitate, fiind aprec iate de participanții și publicul Salonului. Regalul eminescian, susținut în acest an de academician Mihai Cimpoi, profesorii Nicolae Georgescu, Al. Dobrescu, Dumitru Irimia, Petru Ursachi și, bineînțeles, Theodor Codreanu a reprezentat încă o măiestr ită demonstrație a actualității lui. Cartea de care amintiți „Basarabia sau d rama sfâșierii” nu s-a lansat la Iași (dar s-a lansat la Chișinău) întrucât autorul a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
noastre, domnule academician. Pentru acest domeniu, pe care îl slujiți cu dăruire ați av ut c hemare, vocație. Dintre ceilalți membrii ai familiei Toma numai Dv. ați fost chemat de Divinitate să urcați treptele desăv ârșirii. Credința mea este că Irimia Toma, bunicul dvs., care a fost un om deosebit, vă ajută cu duhul său, dându-vă puteri miraculoase în dobândirea înaltelor virtuți p e ca re le aveți. Datorită Dv. mă simt onorat, eu Ioan C. Enach e di n
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
soțului ei, în anul 1975. Cu toate acestea, când deschidem cartea, îi simțim răsuflarea. Eugenia și Costache Buraga vor exista atâta timp cât va fi cultură în Vaslui și oameni de suflet, care să le cinstească memoria. Nu trebuie să uităm! Mirela Irimia Monitorul de Vaslui -23 martie 2001 Cine a fost Costache Buraga? Eva Buraga - profesoară de limba română, o femeie frumoasă și distinsă, în pragul pensiei - este al șaselea copil, din zece, al lui Costache și Eugeniei Buraga. Pentru ca cititorul să
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în orice tip de comunicare, fiind dominantă în limbajul științific, în cel oficial, în domeniul massmediei și chiar în sfera comu nicării colocviale. În literatură, funcția referențială acționează prin „suspendarea raportului semantic dintre refe rent (extraverbal, preexistent) și mesaj“ (Dumitru Irimia, Introducere în stilistică) și prin instituirea unui referent ficțional, în „zona ce înglobează acel real care scapă investi gării raționale; este esențialul din om, inapt pentru logică“ (Ernesto Sabato). 1.2. Scopurile comunicării. Tipologia situațiilor de comunicare verbală În mod
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
figurile de construcție au rol definitoriu în producerea semnificației (recurența, simetria, dislocarea, elipsa, opoziția); - la nivel stilistic, „sub acțiunea principiului metaforic, raporturile sintactice se dezvoltă în structuri imagistice, în spațiul cărora se confruntă un univers real cu unul imaginar“ (Dumitru Irimia). 5.2. Registrele stilistice particulare Registrul stilistic regional conferă identitate geografic lingvistică universului ficțional, personajului/naratorului sau instanței lirice exprimate. - Sunt utilizate, în scop expresiv, toate tipurile de regionalisme (lexicale, fonetice, semantice, gramaticale). Efecte stilistice: lărgirea seriei sinonimice, culoare locală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
14) * MARIN, I.D. Eminescu la Ipotești. Iași: Junimea, 1979, 240 p. (Eminesciana; 15) * KOJEVNIKOV, I.A. Mihai Eminescu și problema romantismului în literatura română. Traducere, prefață și indice de autori de Ariton Vraciu. Iași: Junimea, 1979, 328 p. (Eminesciana; 16) * IRIMIA, Dumitru. Limbajul poetic eminescian. Iași: Junimea, 1979, 472 p. (Eminesciana; 17) * CĂLINESCU, G. Avatarii faraonului Tlà. Ediție îngrijită, prefață, note, anexe și indici de D. Vatamaniuc. Iași: Junimea, 1979, 191 p. (Eminesciana; 18) * PAPU, Edgar. Poezia lui Eminescu. Ediția a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
vol. VII, 1979, vol. IX, 1980 Iliescu, Adrian-Paul, Filosofia limbajului și limbajul filosofiei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989 Ionescu, Emil, Manual de lingvistică generală, Editura ALL, București, 1997 Iordan, Iorgu, Lingvistica romanică. Evoluție. Curente. Metode, Editura Academiei, București, 1962 Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986 Ivănescu, G., Formarea cuvintelor în limba română, în "Limba română", XIV (1965), nr. 1, p. 31-37 Ivănescu, G., Gramatica și logica. I. Structura gîndirii ca factor primar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Humboldt, Wilhelm 20, 24, 32, 43, 44, 86, 105, 108, 114, 127, 208, 233, 367 Husserl, Edmund 323, 324 Ibrăileanu, Garabet 300, 301, 310, 312, 316, 317 Iliescu, Adrian-Paul 304 Ionescu, Emil 73, 202 Iordan, Iorgu 105, 108, 184, 185 Irimia, Dumitru 147 Ivănescu, G. 30, 133, 134, 139, 164-166, 180, 183, 192, 227, 238, 250, 251, 332, 342 Jakobson, Roman 83, 84 Jeanrenaud, Magda 296 Jespersen, Otto 71, 158 Kant, Immanuel 24, 25, 53, 56, 117, 118, 121, 277, 280
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
om, p. 186-189. 158 George Steiner (După Babel. Aspecte ale limbii și traducerii, Editura Univers, București, 1983, passim) prezintă cazul familiei sale care vorbea o limbă în care se amestecau elemente din germană, franceză și engleză. 159 Vezi și Dumitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 160 Vezi Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 38. 161 Vezi, Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală, p. 151 ș. u.; idem, Scrieri de lingvistică generală, Polirom
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
14) * MARIN, I.D. Eminescu la Ipotești. Iași: Junimea, 1979, 240 p. (Eminesciana 15) * KOJEVNIKOV, I.A. Mihai Eminescu și problema romantismului în literatura română. Traducere, prefață și indice de autori de Ariton Vraciu. Iași: Junimea, 1979, 328 p. (Eminesciana 16) * IRIMIA, Dumitru. Limbajul poetic eminescian. Iași: Junimea, 1979, 472 p. (Eminesciana 17) * CĂLINESCU, G. Avatarii faraonului Tlà. Ediție îngrijită, prefață, note, anexe și indici de D. Vatamaniuc. Iași: Junimea, 1979, 191 p. (Eminesciana;18) * PAPU, Edgar. Poezia lui Eminescu. Ediția a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Androsiac, E. (2002), „Asistența psihologică a personalului Ministerului de Interne. Posibilități și limite”, Resursele umane, nr. 1, Editura Ministerului de Interne, București. Ionescu, G. (2002), „Stres și apărare psihică”, Resursele umane, nr. 1, Editura Ministerului de Interne, București. Ionescu, G.; Irimia, M. (2003), „Activitatea de evaluare psihopatologică”, Resursele umane, nr. 1, Editura Ministerului de Interne, București. Ionescu, G.; Ungureanu, M.; Liță, Ș. (2002), „Valențele Inventarului Psihodinamic Roadmind în evaluarea psihologică a militarilor care îndeplinesc misiuni de mare risc”, in Perțea, Gh.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Țaran.Iași : Junimea, 2013 ISBN 97897337-1690-7 821.135.1.09 (c) LUMINIȚA REVEICA ȚARAN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA LUMINIȚA REVEICA ȚARAN POETICA IMAGINII ÎN CREAȚIA POPULARĂ DIN BUCOVINA EDITURA JUNIMEA IAȘI 2013 În memoria domnului profesor univ. dr. Dumitru Irimia PREFAȚĂ Autoarea lucrării intitulate Poetica imaginii în creația populară din Bucovina, Luminița-Reveica Țaran, și-a ales tema de cercetare, și-a structurat lucrarea și a redactat-o, în cea mai mare parte, sub îndrumarea regretatului nostru profesor Dumitru Irimia, al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dumitru Irimia PREFAȚĂ Autoarea lucrării intitulate Poetica imaginii în creația populară din Bucovina, Luminița-Reveica Țaran, și-a ales tema de cercetare, și-a structurat lucrarea și a redactat-o, în cea mai mare parte, sub îndrumarea regretatului nostru profesor Dumitru Irimia, al cărui nume girează, cel dintâi, nivelul științific al cărții. Subiectul este deosebit de interesant, înscriindu-se într-un domeniu mai puțin abordat de cercetătorii etnologi, acela al hermeneuticii imaginarului. Și cultura din aria bucovineană, în a cărei spiritualitate s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Nicolae Constantinescu, Postfață de Lucia Berdan, Iași, Editura Polirom, 1996. GOLFIN, Marian Nicolau, Istoria artei, vol. I, II, EDP, București, 1972. GULIAN, C. I., Mit și cultură, Editura Politică, București, 1968. HUSAR, Alexandru, Metapoetica, Prolegomene, Editura Univers, București, 1983. IRIMIA, Dumitru, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1986. JOLY, Henri, L`imagination, Étude psychologique, Édition Librairie Hachette, Paris, 1877. LÉVY-STRAUSS, Claude, Antropologia structurală, Prefață de Ion Almaș, Traducere din limba franceză de J. Pecher, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Préface de Claude Pichois, Édition A. J. Picard, 1977, p. 3: "la poésie n`existe qu`en mouvement, les lettres mortes ne deviennent poésie qu`en s`integrant dans le temps du lecteur et de l`auditeur". 42 v. Dumitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986,p. 21. 43 v. Ecaterina Mihăilă, Receptarea poetică, cap. Poeticitate și receptare, Ed. cit., pp. 15-24. 44 v. Carmen Vlad, Sensul, dimensiunea esențială a textului, cap. IV, Referință
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
parcă obosită 9. Analog se înfățișează (dar în expresie mai palidă), producția lui Ion Rahoveanu. Pluralitatea răsunetelor din poezia epocilor anterioare dă stilului acestor poeți și al multor altora o tentă eclectică. Menționăm, prin urmare, și alte câteva nume. Negoiță Irimie, își evocă orașul natal, meditează asupra trecerii timpului, asupra adâncirii iremediabile în banal pentru a rămâne cu nostalgia evadării, chemat de mari depărtări. Damian Ureche, a cărui lirică, cum spune Alexandru Piru, se caracterizează prin antropomorfism, rămâne însă un poet
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]