1,240 matches
-
citesc câteva cărți pe teme geografice: Cetatea de munți, ce descrie Transilvania, și culegerea Pământul românesc și frumusețile lui (1940), alcătuită de Emanoil Bucuța din studii, articole și conferințe citite de V. la radio sau adunate din reviste. A mai iscălit G. Iederă și G. Vineș. Tipic sămănătoristă, poezia lui V. a obținut totuși o mențiune favorabilă din partea lui E. Lovinescu, dispus a recunoaște că, „în banalitatea uniformă a epocii”, „pare” să conțină câteodată „o frăgezime delicată de notație, un psihologism
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
co”, susținută, cu scurte întreruperi, de Mircea Ștefănescu). Lista colaboratorilor, majoritatea tineri, se caracterizează printr-o mare variație, ce conduce la o poziționare de centru-stânga în domeniul politicului și la una stimulând confruntarea între tradițional și modernitate în cel cultural. Iscălesc Ștefan I. Nenițescu, G. M. Zamfirescu, Ion Orleanu, Mihail Polihroniade, Tudor Teodorescu-Braniște, G. Călinescu (Literatura ortodoxă, Critica visului, Sub zodia altei poezii, Aristide Demetriad, Masca apoloniană a lui E. Lovinescu,), Tudor Vianu (Arta și actorul), Șerban Cioculescu (Etapele poeziei argheziene
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
culturală a epocii au contribuit esențial și paginile „Spectacolul” și „Cartea”. Cea dintâi cuprinde, pe lângă cronicile judicioase și articolele mai totdeauna tăioase la adresa diriguitorilor vieții teatrale, scrise de Ion Anestin, care răspunde de pagină până în 1938, numeroase anchete, cronici muzicale iscălite de Radu Cioculescu, apoi de Traian Șelmaru, dări de seamă privind activitatea scenelor din țară, o istorie a teatrului ieșean datorată lui Gh. Andreescu, contribuții ale lui Haig Acterian (despre „reuniunea Volta” de la Roma, Eseu despre tragic, Gordon Craig și
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
septembrie 1940 - ianuarie 1941 hebdomadarul plătește tribut conjuncturii legionare, căutând a-și face capital și din poziția adoptată anterior. Un spațiu larg au textele consacrate ideologiei mișcării legionare, trecutului ei, îndeosebi „prigoanei” și celor care i-au căzut victime, texte iscălite de colaboratori mai vechi (Arșavir Acterian, Horia Stamatu, Constantin Noica) ori noi (Gabriel Bălănescu, Vera N. Totu, Ion Banea). Contaminate politic sunt într-o măsură și rubricile culturale, în care se manifestă frecvent Barbu Theodorescu, Paul Georgescu (cu serialul Naționalismul
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
editorial în același an cu o nuvelă amplă, structurată ca un microroman, Viața de student, apărută sub pseudonimul Marcel Olin, ca și romanele Femeia isterică (1925), Amor de vagabond (1927), Femeia pătimașă (1928), doar Eroare medicală sau sinucidere? (1936) fiind iscălit Mihail Zavergiu. Jurnalul unui medic și alte manuscrise inedite mărturisesc preocuparea lui Z. pentru dramaturgie, piesele Virusurile, Destinul, Exuberanța tinereții ș.a., inspirate din viața medicală, întâmpinând constant refuzul teatrelor de a fi înscrise în repertoriu. Plecând de la împrejurări și cazuri
ZAVERGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
Panu; din redacție face parte N. G. Rădulescu-Niger, autor de articole politice sub semnătura Ignotus. Un colaborator asiduu a fost I. L. Caragiale, cu texte critice (la adresa mitropolitului primat Ghenadie), cu cronici, note literare și proză. Primul articol, Principii și vaccină, iscălit L., îi este publicat la 16 februarie. Caragiale continuă aproape în fiecare număr cu alte contribuții, intitulate Culisele chestiunii naționale, Galantomiile lui Ghenadie sau Notițe literare; tot ale lui sunt o tălmăcire din Mark Twain (Poșta redacției), însemnările apărute sub
ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290743_a_292072]
-
publicat la 16 februarie. Caragiale continuă aproape în fiecare număr cu alte contribuții, intitulate Culisele chestiunii naționale, Galantomiile lui Ghenadie sau Notițe literare; tot ale lui sunt o tălmăcire din Mark Twain (Poșta redacției), însemnările apărute sub titlul Săptămâna ș.a. Iscălindu-și publicistica politică mai ales cu litera X, directorul, G. Panu, scrie și cronici literare sub inițiala G. El se arată interesat de evoluția formelor poetice, a versificației, dar urmărește și actualitatea, în primul rând discuțiile în jurul așa-ziselor plagiate
ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290743_a_292072]
-
fi descoperit mai ispititoare caracterele autenticității [...] pe tinerii prozatori de veritabilă esență”. Rubricile „Note”, „Vitrina”, „Zodiac” și „Galantar” reflectă, sub specia crochiului, evenimentele literare ale zilei, precum aparițiile de la Editura Cultura Națională, cuprind scurte articole în maniera criticii de receptare, iscălite de Cicerone Theodorescu, I. Peltz și Eugen Ionescu, extrase din presa vremii și reacția de la Z.; se consemnează apreciativ activitatea editorului S. Ciornei, se combate literatura de salon și se comentează cu ironie critica promovată de G. Ibrăileanu. Rubrica „Medalion
ZODIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]
-
Petrescu, Eugen Titeanu, Virgil Gheorghiu, Horia Roman, Virgil Huzum, Scarlat Callimachi, Radu Boureanu, Ioan Georgescu, Simion Stolnicu, Andrei Tudor, Eugen Jebeleanu, Sandu Tudor, Isaiia Răcăciuni, V. Cristian, Horia Groza. Proză semnează I. Peltz (fragmente din romanul Horoscop), Lucian Boz (care iscălește și Vasile Cernat), Tudor Arghezi (Plicul), Victor Valeriu Martinescu, Emil Boldan (și sub pseudonimul Emil Sarval), Ion Călugăru, Paul Daniel, N. Davidescu (Fântâna cu chipuri, fragment de roman), Luca Florian, Eugen Goga, Ion Pogan, Constantin Băleanu, Neagu Rădulescu, Mihail Avramescu
ZODIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]
-
din retragere. Semnăturile folosite sunt Eliade G. Mircea, Eliade Gh. Mircea, M.G. Eliade, M. Eliade. Alți debutanți primiți în paginile Z.c., tineri care vor face carieră în lumea științifică, literară sau în gazetăria românească sunt în 1909 Th. Simenschi (iscălește și Thesim), în 1913 Aurel G. Stino și Otilia Ghibu, în 1920 Alexandru Dima, în 1921 C. Nicolăescu-Plopșor, Anton Dumitriu și Constantin C. Kirițescu, în 1928 I. Marius Mircu și în 1929 Paul B. Marian. În ciuda seriozității necontestate a acestei
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
1933-1939), unde va deveni prim-regizor în locul lui I. A. Maican. În capitala Moldovei întemeiază, cu Sandu Teleajen, Titus Hotnog, și Bogdan Amaru, lunarul „literar, critic, social” „Cadran” (ianuarie-iunie 1934) și se implică în existența revistei „Pamflet” (1934-1938), la care iscălește și articolul-program (Cuvânt pentru o plecare la drum). Temperament efervescent, de rară energie, în ciuda sănătății șubrede, a fost prezent în numeroase alte periodice, de orientare tradiționalistă sau modernistă: „Abecedar” (Brad), „Adevărul literar și artistic”, „Azi”, „Calendarul”, „Comedia”, „Complex”, „Cosinzeana”, „Curentul
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
crime din iubire - toate formează trama, uniformă, a paginilor lui Macri (Omorul din pădure, O noapte îngrozitoare, Petru și Amorina, Victima amorului). O povestire lipsită de orice însușiri publică Ion Pop-Florantin (Sugrumătorul). În bună măsură versurile din V.a. sunt iscălite tot de Panait Macri. Miron și Florica, o replică puerilă la poemul omonim al lui Iacob Negruzzi, este indicată de Macri drept legendă autentic populară și adnotată minuțios. Alte poezii aparțin lui Iuliu I. Roșca (Merele, Pe munte, Zâna florilor
VOCEA ADEVARULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
poate atribui și pseudonimul E. Dera, citibil Iedera, nume de alint pentru soția lui, Cornelia Blaga, pseudonim sub care dă traduceri ( Din cugetările lui Merejkovski) și articolul Socialism și cultură. Alături de Iustin Ilieșiu, sunt prezenți în mod obișnuit Cezar Petrescu (iscălind și c.p. sau Iago), Adrian Maniu (folosește inițialele A.M. pentru articole politice, literar-culturale, comentarii și note), Al. Ciura (semnând Petronius, Alfa, Al.), Eugen Filotti, Emil Isac (prezent cu articole și foiletoane), Lucian Bolcaș, V. Onișor, Vasile C. Osvadă, Vasile
VOINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290635_a_291964]
-
N. N. Șoimescu, C. Munteanu-Râmnic ș.a.). Pe lângă foarte numeroase anecdote versificate compuse în genul lui Th. D. Speranția, mai ales de Aron Boca Velchereanu, N. A. Bogdan și Petre Dulfu, apar și schițe cu un umor de calitate (Civilizație la sate), unele iscălite de I. I. Schiopul. Ce și cum trebuie să lucreze omul ca să devină literat cunoscut de toată românimea este o „rețetă” de succes rapid nu atât în literatură, cât în societate. În V. Sebastian Stanca traduce Batrachomyomachia sau Broscoșoreciada de
VULTURUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290673_a_292002]
-
pătrunderii până la portalul îndoliat al resemnării și în ritmul nebuniei colective acidulați-vă coeziunea intermoleculară a spiritului”. Odată cu trecerea la avangardism, rămân fideli grupării Teodor Scarlat (Strofe pentru Otilia Cazimir, Confratelui Quaternar), Virgil Carianopol, F. Didulescu, I. N. Copoiu (mai iscălește incopoiu) - în poezie, Mihail Sabini (Vitriolul, Uciderea iubirii), Gh. Tăbăcaru (Iluzii curbe), T.I. Ștefănescu (Zodia dracului, Amintiri din culise) și Virgil Carianopol - în proză. Sunt frecvente gesturile de frondă, precum Manifestul grupării de I. N. Copoiu sau „Colțul pârliților”, unde
VRAJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
recurge la metode verificate, la început publicând în foileton scrieri precum Memoriile lui Terente. Vagabondul apelor de Gh. Mironescu, notele de călătorie (pe un itinerar occidental) ale lui Jean Naum și, în sfârșit, romanul „sportiv” Tragica viață a jokeului Stewer, iscălit Petru de Lozia, probabil pseudonim al lui Petru Comarnescu. Un spațiu generos se alocă inițial și publicisticii unor scriitori: Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, Artur Gorovei, D. Karnabatt, Sărmanul Klopstock ș.a. La rubrica „«Politica» teatrală, literară și artistică”, tot
POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]
-
sistem de scriere pasămite simplificată la șapte semne. Nu se știe unde și-a făcut studiile. De tânăr, s-a stabilit la Iași, unde îndeplinește funcția de psalt bisericesc. E posibil ca „micul între musicoșii sistimii vechi”, cum avea să iscălească, să fi predat un timp la Seminarul de la Socola. Înainte de a-și da sfârșitul, în septembrie 1847, și-a compus singur epitaful. Nici în poezie P. nu-și dezminte firea plină de ciudățenii. În 1820 „potrivise” în românește și în
PRALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288998_a_290327]
-
Coșbuc publică notițe filologice, nuvele și traducerea unui fragment din Eneida de Vergiliu. I. L. Caragiale trimite schița O blană rară, critică a literaturizării excesive, iar Al. Vlahuță, un Sonet. Scriu frecvent poeții Artur Stavri și Raul Stavri, A. Toma (care iscălea Ștefan Tomșa), H. G. Lecca, Radu D. Rosetti, Cincinat Pavelescu, A. Steuerman, G. Murnu, D. Teleor și G. Ranetti. Aici D. Teleor și D. Marinescu-Marion au tipărit și schițe umoristice în care se ironizează, câteodată prea apăsat, neajunsurile vieții cotidiene. Alte
POVESTEA VORBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288992_a_290321]
-
Der Kampf” din Viena, „Gesellschaft” din Berlin, „Mișcarea socială” ș.a. Oligarhia economică. Studiu asupra istoriei capitalismului în România (1927) poate fi considerată o lucrare semnificativă pentru orientarea publicisticii lui. Este, de asemenea, autor de versuri, găzduite de diferite reviste și iscălite cu pseudonimele Robert Hart și Walter Rahuz. Câteva articole privitoare la cultură i-au apărut în „Icoane maramureșene”, „Cugetul liber”, „Șantier”, „Gândul vremii” ș.a. A fost unul dintre fruntașii Partidului Socialist din România, militând pentru formarea și consolidarea Federației Partidelor
RADACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289085_a_290414]
-
lui G. Tutoveanu La arme și Albastru. Gazeta include și versuri de același G. Tutoveanu (La Putna, Cuza-Vodă etc.) sau reproduce din Al. Vlahuță (Hristos a înviat!), I. Stătescu, D. Iov, dar și poeme satirice la adresa liberalilor sau a conservatorilor, iscălite cu pseudonime. Epigrame cu aceeași tematică apar în majoritatea numerelor, unele semnate N. Grozea. De reținut sunt și cugetările grupate la rubrica „O vorbă pe săptămână” (semnată Filosof), explicațiile privind tradiția înroșirii ouălor datorate lui Simion Florea Marian ori necrologurile
RASARITUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289139_a_290468]
-
semnate de Andrei Iliescu), „Prețuri din târguri”, „Glume” și „Știri”. Din cel de-al patrulea număr, fiecărei rubrici i se atribuie câte o vinietă, desenată de V. Rolla- Piekarski. Nici unul din materialele cu caracter juridic, medical sau agricol nu este iscălit, tot așa cum nici foiletoanele literare (cu unele excepții) nu poartă semnătură. Pe lângă texte folclorice (plugușor, orație de nuntă, cântece populare, strigături la joc și balade, precum Toma Alimoș sau Miorița), sunt reproduse scurte povestiri - dacă nu de-a dreptul snoave
RAVASUL POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
analizează învățămintele rezultând din desfășurarea evenimentelor de la 1848 și caută un drum politic și social nou pentru cei din emigrația revoluționară și pentru partizanii din țară. Versuri de inspirație națională și patriotică, unele nesemnate, altele aparținând lui G. Crețeanu (care iscălea L. Fabian), ar fi trebuit să învioreze publicația, dar paginile încărcate cu argumentația susținută de fapte politice, istorice și statistice dau nota caracteristică. Cu un studiu de arheologie și filologie colaborează Cezar Bolliac. R.Z.
REPUBLICA RUMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289175_a_290504]
-
povestire de Tit Chitul (O idee genială) și de mai multe impresii de călătorie peste munți (Ion Baciu) și la Constantinopol (un serial-foileton în 27 episoade de Emil Tișca). La sectorul critic figurează mai multe intervenții ale lui Ion Corbu (iscălite IC), cu privire la ideile expuse de Oct. C. Tăslăuanu în articolul Două culturi. Se acordă un spațiu important manifestărilor culturale și teatrale locale, reprezentațiilor de diletanți, ca și activităților Astrei, precum adunarea de la Bistrița din 1907, la care a participat și
REVISTA BISTRIŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289183_a_290512]
-
sentimental), Tudor Mușatescu, Gh. Brăescu, Victor Eftimiu, Alfred Moșoiu, Anton Bibescu, Paul I. Prodan, Adrian Pascu, Mircea Rădulescu. Cronica de carte și rubricile care se ocupă de mișcarea literară actuală sunt asigurate din 1915 până în 1922 de Tudor Teodorescu-Braniște, care iscălește constant Andrei Braniște, iar din 1925 până în 1930 de Romulus Dianu, alături de Petru Comarnescu și Adrian Maniu (care susține și cronica plastică), de Octav Șuluțiu și A.P. Samson în 1930, de Eugen Jebeleanu și Alexandru Sahia în 1932, de Horia
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
de M., despre luptele cu turcii la Rovine și Nicopole. Cronicarul scrie într-o limbă apropiată prin imagini de cea populară. Tot lui i se datorează și traducerea din slavonește în românește a Pravilei de la Govora (1640), pe care o iscălește Mihail Moxalie. Ar mai fi tradus un Liturghier între 1620 și 1630. SCRIERI: Hronograful lui ..., îngr. N. Simache și T. Cristescu, Buzău, 1942; Cronica universală, îngr. și introd. G. Mihăilă, București, 1989. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 488-489
MOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288265_a_289594]