630 matches
-
primărie”. În felul acesta sigur ar participa. Unii săteni s-au arătat optimiști deoarece „cu siguranță că toți ar face în dreptul gospodăriei lui”. În sprijinul acestei idei este dat ca exemplu momentul când au fost chemați de la primărie pentru curățarea islazului, iar sătenii au participat, deoarece „cum să nu mergi, că doar mănâncă animalul meu acolo” (femeie, 45 de ani). Locuitorii satului, s-au implicat când au fost solicitați, săpând o parte dintre șanțurile pentru conducta de gaz, „fiecare în fața porții
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ei, ba chiar și copacul ei natal, desprins cu totul din pământul lui, cu tot poporul lui de rădăcini, cu bucata de pământ de sub el și cu solul învecinat, cu toată zona lui de "teritoriu" funciar, care îi amintea de islazul, provincia, ținutul și imperiul lui..." Saint John-Perse, Păsări Această formă acută de apartenență sau, mai degrabă, de adeziune la lume îi este proprie doar animalului. Dacă eliminăm dintr-un peisaj ființa umană, peisajul nu va avea de suferit (și, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
risipă însemnată de furaje. MUNCA PĂMÂNTULUI Pe dealurile colinare și pe micile platouri s-au cultivat plante și s-au crescut animale din cele mai vechi timpuri. Paralel cu aceste ocupații de bază, localnicii au cules din păduri și de pe islazuri plante pentru tămăduirea bolilor și pentru vopsit, fructe de pădure și ciuperci pentru hrană sau au vânat animale sălbatice pentru carne și blană. Din Condica Livezilor de pe anul 1803, aflăm că în satul Tarnița erau vii și vite, dar puțin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
teritoriu! Altădată, datorită pădurilor seculare și reliefului fragmentat (coline, văi), circulația se făcea pe cursul principalelor văi. Satele din fundături și de pe versanții colinelor erau legate de o rețea de drumuri greu circulabile. În satele răzășești de veche tradiție, lunca, islazul, pădurea și pășunea erau ale obștii și poartă până astăzi amprenta unor aspecte arhaice și urmele unui înalt grad de ruralitate (Bărboasa, Laz, Dealul Perjului, Taula, Onceștii Vechi). SOLURILE Factorii pedogenetici de o diversitate neobișnuită au influențat în această zonă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
interes public (4 școli, o grădiniță, căminul cultural, magazinele sătești, brutăria, biserica din satul Tarnița) și renovarea celor existente. SATELE RĂZĂȘEȘTI Până către sfârșitul secolului al XVIII-lea, peisajul geografic rural era acela al unei mase imense de păduri și islazuri, cu poieni mai mult sau mai puțin întinse, cu terenuri agricole restrânse ca suprafață. Vintilă Mihăilescu, analizând harta austriacă de la 1791, constată: „Satele arătate în acea hartă rămân, mai fără excepție, depărtate de drumul mare. Foarte adesea, ele sunt izolate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prin anumite mișcări strategice să ocupe o poziție cât mai bună pe eșicherul politic și în societatea românească în general, pe care ulterior să și-o consolideze. În dreptul liberalilor putem consemna pentru acest moment în sensul amintit chiar Proclamația de la Islaz din 9 iunie 1848, ce jucase rolul de constituție revoluționară prin care autorii ei încercau să impună în conștiința publică faptul că anumite valori specifice liberalismului precum, adevărul și cunoașterea nu pot deveni apanajul doar al unei categorii sociale, etnii
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
aflau Ion Ghica, Vasile Boerescu, Gh. Costaforu, Constantin Bosianu, Constantin Crețulescu, A.G. Golescu, Ch. Tell, M.C. Epureanu, Anastasie Panu, cei mai mulți jucând roluri importante în desfășurarea de forțe de la 184820. Urmărind cu atenție textele care apar în această perioadă, Proclamația de la Islaz, dar și limbajul utilizat, putem vedea cum pentru cei care se revendicau de la liberalism, o societate precum cea românească nu era aprioric rea, dimpotrivă, indiferent de starea în care se afla, ea avea vocația progresului politic și economic. Problema era
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
făceau parte: C.A. Rosetti, N. Bălcescu, I. Ghica 30. Dincolo de propuneri precum cele amintite, revoluționarii radicali reușeau să transmită mesajele și proiectele lor de modernizare a societății cu ajutorul comisarilor de propagandă, dar și al unor documente precum "Proclamația de la Islaz" sau "Dorințele Partidei Naționale" (acceptată ca fiind creația lui M. Kogălniceanu), ambele meritorii, mai ales pentru că impuneau în prim-plan conceptul de constituție 31. Sfârșitul revoluției marca în mod indubitabil trecerea la o nouă fază a confruntărilor politice între cele
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
alt principe, pământean sau străin, trebuia amânat pentru a fi în acord cu dorințele Europei. Misiunea Adunării era, în opinia sa, doar votarea unei Constituții. La fel de categoric devenea acum și I. Heliade Rădulescu, ce reamintea de vechile angajamente luate la Islaz, când se optase pentru un prinț pământean pe cinci ani515. În tot acest timp, având imaginea completă asupra ecoului extern pe care-l produsese abdicarea lui Cuza și a consecințelor pe care le putea genera o greșită gestionare a situației
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Davicion Bally, pictorii Barbu Iscovescu și Daniel Rosenthal la revoluția de la 1848 nu contribuise la o schimbare de substanță a imaginii existente asupra unei comunități care-și căuta locul în societatea românească. Chiar dacă așa cum se știe prea bine "Proclamația de la Islaz" stipula emanciparea israeliților la articolul 21, un prim avertisment asupra puținei disponibilități a leadership-ului românesc pentru a depăși momentele tensionate existente în relația români-evrei în prima jumătate a secolului al XIX-lea era evidentă din chiar formularea articolului 27 din
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
revoluția de la 1848 elita politică românească începea să se poziționeze față de statutul evreilor într-un mod din care reieșea o disponibilitate redusă de a acorda drepturi politice acestora. Comparând prevederile documentelor programatice din timpul revoluției de la 1848, precum "Proclamația de la Islaz", cu binecunoscutul articol șapte al Constituției din 1866 se poate observa o importantă involuție. Dacă până la 1866 problema evreiască se afla în atenția clasei politice românești, a elitei intelectuale care simțea nevoia să o dezbată, să se poziționeze într-un
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
corturi, aburi candizi, umbrelă-nfiorată, Regi albi, ghețari cu lăncii trufașe, de-oțel pur; I purpuri, sânge, râsul unei frumoase guri Cuprinsă de mânie, sau de căință beată; U cicluri, frământare a verzilor talazuri, Adâncă pace-a turmei ce paște pe islazuri Ți-a urmelor săpate pe frunți de alchimie; O trâmbiță supremă cu țipătul ciudat, Tăceri pe care Îngeri și Aștri le străbat Omega, rază-n Ochii Săi, pururi viorie!1068. Interpretat în moduri diferite de-a lungul timpului, sonetul autorului
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
urmează, de asemenea, autobiografia și angajamentul date de tatăl meu la această arestare. Din această autobiografie reiese că părinții mei aveau 11,5 ha pământ din care 5ha teren arabil, 3ha de fâneță, 1/4 ha vie hibridă iar restul islaz. Din această parte a autobiografiei reiese că a fost preoțit în anul 1930, după ce a absolvit Seminarul Teologic din Galați și repartizat în parohia Camena, în Dobrogea. Apoi în anul 1932 este mutat în localitatea Ceamurlia de Sus, tot în
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
timpul evenimentelor din 1848, el a reprezentat, în opoziție cu majoritatea noilor miniștri, atitudinea cea mai intransigentă, atât în relațiile cu puterile străine care amenințau cu invazia (Rusia și Turcia), cât și în aplicarea reformelor sociale anunțate în Proclamația de la Islaz. Este adeptul rezistenței armate în cazul unui atac străin, cere în ședințele Guvernului Provizoriu împroprietărirea țăranilor prin despăgubiri, eliberarea țiganilor robi, votul universal și direct. În același scop, colaborează la redactarea ziarelor „Învățătorul satului” și „Popolul suveran”. După înlocuirea Guvernului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
o pază (ar trebui pusă o pază pentru fiecare!) făcută de activiști ecologiști, oamenii nu vor respecta măsurile luate și vor continua să arunce la întâmplare, otrăvind apele și pământul. Să nu așteptăm să vină străinii să ne curețe luncile, islazurile și apele! Nu ar fi de mirare ca nu peste mult timp străinii să ne impună în forță cât de curați, de ecologici să fim. Până la venirea acestora, fiecare poate să micșoreze cantitatea de deșeuri, dacă la cele care ard
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în vite și în pământ (aceasta nu însemna că nu au vite sau pământ); d. colibașii aveau casă (bordeiul, coliba, de unde vine și numele) și grădină. La fel ca celelalte categorii de țărani, aveau aceleași drepturi la toloacă și la islazul satului. Această categorie făcea numai 6 zile de clacă pe an <footnote Ibidem. footnote>. La alți autori, pe lângă categoriile amintite, sunt menționați chiriașii, zilierii sau haluparii, care erau un fel de proletari agricoli <footnote Bucovina în primele însemnări geografice, istorice
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Reconsiderarea activității economice a micilor gospodării agricole înseamnă: - includerea în potențialul economic al gospodăriei și al așezării rurale a terenului arabil, grădina casei, activitățile economice desfășurate în incinta gospodăriei (casă, curte), a ecosistemelor naturale proprii așezării (sat, comună) ca pădure, islaz, luciu de apă, spații publice, pășuni și fânețe naturale, resursa umană locală, tradiția (cunoașterea ecologică tradițională) etc.; - modificări în structura activității agricole prin adaptarea la cerințele pieței potențiale, asigurarea independenței alimentare locale; - organizarea producției agricole, a desfacerii produselor, condiționării, depozitării
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Vasile Mănuceanu, pref. Victor Crăciun, cu ilustrații de Marcela Cordescu, București, 1970; Maria de altădată, București, 1920; Petre Pârcălabul, București, 1921; Vrăjitoarea, București, 1921; Sub călcâi (Note și schițe din timpul nemților), I, București, 1922; Cântecele lui Iancu, București, 1924; Islaz ieftin, București, 1924; Ber-Căciulă împărat, București, 1928; Corvin, București, 1928; Lumea cealaltă, I, București, 1929; Învietorul de morți, cu ilustrații de A. Jiquidi, București, [1935]; Agerul pământului, București, 1939; Cucurigu!, Moscova, 1943; ed. (Cucurigu! Crâmpei din viața țăranilor), București, 1945
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
mult prețuiți la export. Ulterior proprietarul moșiei, Ion Frank, a mai păstrat doar câțiva cai pentru curse și care erau dresați pe locul numit „La Rotunda ―. Lipsa de pământ, de unelte și de animale de muncă, cât și lipsa de islazuri, îi obliga pe țăranii din satele comunei să facă învoieli agricole cu proprietarii de moșii destul de avantajoase pentru proprietari. Cele mai frecvente învoieli erau arenda și dijma. Pentru a putea să se angajeze însă la lucru pe moșie sau să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
șeptelului de animale. Animalele erau luate forțat de la femeile rămase acasă, fie pentru transportul tunurilor rusești sau la căruțele cu muniție, iar de cele mai multe ori pentru hrana armatei rusești. în vara anului 1944, rușii au luat cireada de vite de pe islaz la Lupeni. Nimeni nu putea zice nimic, căci era amenințat cu moartea prin împușcare. Mama a aflat despre acest lucru cu câteva zile mai înainte și n-a dat câteva zile vaca la cireadă. Așa am scăpat noi de jaful
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aceea de a menține integritatea țării <ref id="60">60 Ibidem, p. 164. </ref>. Carol I a luat măsuri de apărare a teritoriului Împotriva acțiunilor trupelor otomane, care declanșaseră operațiuni de bombardare a localităților de pe malul Dunării, mai ales a Islazului și Bechetului. Concomitent, armata română acoperea și Înlesnea operațiunile de traversare a Dunării de către trupele ruse, Începând să bombardeze Vidinul, sub directa supraveghere și Îndrumare a comandantului suprem al armatei, care-și stabilise cartierul general la Poiana. Nu de puține
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
demonstrat că așezarea de la Dănești are o vechime mult mai mare, datînd de peste șapte mii de ani. Descoperiri arheologice Dintre numeroasele puncte în care s-au descoperit urme ale culturii materiale a locuitorilor acestor meleaguri, cele mai importante sînt: La Islaz, La Tufari, La Meri, Șipotul lui Mantu, La Cimitir, Iazul Buragăi, Curtea C.A.P., Dealul Șurăneștilor, Podiș, între Dealuri, La Căminul Cultural în curțile locuitorilor, C. Rotaru, N.Tăcuțeanu, C.Roșu, Ion Furnică și altele. Rîpile Goliei . La 200 m.
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Sus); a construit o basculă și o magazie pe terenul unde se făcea târgul săptămânal de vite și cereale; a legat satul de gara Ciorani cu o șosea pietruită, lungă de 4 kilometri, asigurându-i și un serviciu de întreținere. Islazul comunal, printre cele mai mari din țară (numai cel de la Brebu îl întrecea), pe care, în parte, îl exploataseră primarii de până atunci, l-a împărțit în trei: bovinelor, ovinelor și cabalinelor. Iar lunca dintre sat și calea ferată Ploiești
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de lei și 2 banițe de făină de porumb”. O prăjină avea între 180-210 metri pătrați iar o baniță avea între 20 și 30 de litri. După cum se știe, până la marea împroprietărire din 1921, țăranul român aproape că nu deținea islaz pentru a-și putea paște animalele așa că era nevoit să plătească „suhatul” marelui proprietar de care depindea, excepție făcând satele răzeșești unde mai existau vechi proprietari de suprafețe mai mici de teren, pădure sau izlaz.. Spre exemplu, Chionig (König) cerea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
teren de „antrenament” în perspectiva înființării colhozului (gospodărie agricolă colectivă, pe românește). Ca să revenim la subiect, vom spune că tot acești doi inspectori s-au arătat nemulțumiți față de următoarele deficiențe organizatorice: „...semințele furajere programate, care urmau a fi însămânțate pe islazul comunal au fost ridicate în parte dela Direcția Agricolă”, prin urmare și sub amenințarea unei pedepse aspre, șeful Ocolului agricol Unțești îl somează pe primarul comunei, Gheorghe Lăpușneanu, ca în termen de 48 de ore să rezolve problema! Inspectorii s-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]