720 matches
-
limbi ergative transcriere latină 96. dzongkha (bhutani) O Bhutan / N Nepal, India; considerată și dialect al limbii tibetane familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană tibetana (uchen) 97. ebraica O Israel; etape: 1. proto-ebraica (dialect cananeean, asemănătoare cu feniciana, vorbit înainte de venirea triburilor israelite, care vorbeau un dialect arameic); 2. ebraica biblică (sec. X - sec. ÎI i.C.; limba în care a fost scrisă cea mai mare parte a Vechiului Testament - sec. IX - VII i.C.; cele mai vechi documente: Calendarul de la Gezer și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
adus în celulă de patru gardieni, aruncat pe jos ca o cârpă, atât de tare îl bătuseră, cu lanțuri și răngi de fier. Când ușa se închisese, Orezeanu îl ridicase de jos și îl pusese pe pat. Spunea că tânărul israelit din Arad fusese foarte curajos, dar îl bătuseră în așa hal încât spusese multe; dar fusese și destul de abil încât să dea numai nume de oameni care plecaseră deja în Israel. Și zisese atâtea, încât ancheta se împotmolise de-a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Stolojan, soțul Sandei, a găsit serviciu la Sovrom Construcții, într-o vreme când persoanele care făceau parte din vechile clase conducătoare burgheze erau excluse din „câmpul muncii“, conform expresiei comuniste; serviciul i-l datora unui coleg inginer român de origine israelită care se bucura de încrederea directorului întreprinderii. Rezultatul acestei politici industriale de jaf în favoarea sovieticilor a fost căderea brutală a PNB românesc, care a coborât în 1947 la mai puțin de jumătate din nivelul său din 1945. 86% din exporturi
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Apărută la Institutul de arte grafice din Iași, în 1914, ediția este însoțită de o prefață succintă, consemnând câteva dintre trăsăturile publicisticii eminesciene. Față de volumele anterioare, ediția A.C. Cuza mai include șase articole de fond reproduse după Timpul, studiul "Chestiunea israelită" și câteva creații lirice din manuscrise. Din păcate, editorul acestui volum selectează tendențios materialul în vederea argumentării naționalismului eminescian. Ediția lui D. Murărașu, intitulată Scrieri politice, apărută la Scrisul Românesc din Craiova, în 1931, are meritul de a restabili textul multora
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
c) Pasiunea pentru datele empirice. În strânsă legătură cu tehnica exemplului edificator, publicistica eminesciană cuprinde un număr impresionant de statistici, de eșantioane cifrice, de procente, menite să sprijine argumentația jurnalistului. Un exemplu în acest sens îl oferă studiul intitulat " Cestiunea israelită", publicat în paginile Timpului, în 24 mai, 12, 13, 14 și 21 iunie 1879, care abundă în informații statistice: "Dacă analizăm diferitele tocmeli agricole ce cunoaștem găsim că dobânda ce plătește săteanul pentru ceea ce primește în pământ, în nutriment, nu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tăiat împrejur fiindcă ne amenință tartorii Cremieux și Montefiore că judecata lor asupra neamului omenesc încă nu a fost îndeplinită. În Apelul lansat de către mozaicii Cremieux, ministru de justiție al Franței și Montefiore, ministru al Italiei, privind înființarea Alianței Universale Israelite, mesaj apărut în ziarul L’Eclair din Paris în mai 1860, vedem că ei au de gând să-i distrugă pe toți goimii și religia lor: ,,Trăim în țări străine și nu ne putem îngriji de interesele vremelnice ale acestor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
stricat.”? În A doua epistolă a lui Pavel către corinteni, apostolul scrie la 11,22-23 fiind supărat că alți apostoli îi luau caimacul de prin frății, sumețindu-se astfel plin de mîndria neprihănirii: ,,Sînt ei mozaici? Și eu sînt! Sînt ei israeliți? Și eu sînt! Sînt ei sămînța lui Avram? Și eu sînt! Sînt ei slujitorii lui Cristos? - vorbesc ca un ieșit din minți - eu sînt și mai mult.” Adică să înțelegem și noi ce a vrut să spună în-dîrjitul Saul care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
față de Domnul. Pe de altă parte, psalmistul ne atrage atenția că dacă noi păstrăm păcatul în viețile noastre „nu ne va asculta Dumnezeu” rugăciunile. Acest fel de atitudine a constituit principalul motiv din cauza căruia Domnul nu a mai ascultat rugăciunile israeliților idolatri. Dar dacă poporul lui Dumnezeu se căiește de păcatele sale și se întoarce de la căile rele, și Dumnezeu îl va privi din nou cu bunăvoință, îi va ierta păcatele și îl va izbăvi din robie. în concluzie, pentru ca rugăciunea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de Eber (ebr. 'Ever) de un strămoș al lui Avraam (Abraham, ebr. Avraham), urmaș al lui Sem (ebr. Șem) sau de faptul că vechii evrei au venit în Canaan „de dincolo (ever) de râu” (Iordan sau poate Eufrat). Denumirea veche Israelit (în varianta de pronunțare slavă și germană - izraelit) provine din etnonimul ebraic, בני ישראל, „fiii lui Israel”, unde Israel are semnificația de „a luptat cu Dumnezeu” (aluzie la lupta lui Iacob cu îngerul) sau, poate, „Luptătorul lui Dumnezeu”. Variantele etnonime
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
dezbatere între puterile europene, îmbunătățirea statutului juridic al evreilor a căpătat o dimensiune internațională. Problema împământenirii evreilor a generat discuții aprinse odată cu obținerea independenței statului român de sub dominația otomană. Modificarea articolului 7 al Constituției din 1866, la intervenția Alianței Universale Israelite, a provocat multe resentimente elitei românești în dorința ei de stabilire a autodeterminării și suveranității României, și a readus în mintea multora întrebări care persistau și un secol mai târziu, despre loialitatea și motivațiile evreilor români care căutau să obțină
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
România nu este problema lor. Figuri politice mai puțin importante au imitat conducerea națională. Deputatul de Bârlad, I. C. Codrescu a publicat, în întregime, unul dintre discursurile sale într-un pamflet intitulat Cotropirea jidovească în România. El a atacat Alianța Universală Israelită și i-a zugrăvit pe evrei ca elemente antinaționale ce subminează caracterul românesc, atât în zona urbană cât și în cea rurală. Discursul antisemit nu i-a caracterizat doar pe reprezentanții elitei politice românești. El a fost, de asemenea, răspândit
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
școlilor primare confesionale implică luarea în considerare a structurilor acestor instituții de învățământ, determinate de confesiunea localnicilor susținători. În Banatul antebelic au funcționat permanent, până la sfârșitul primei conflagrații mondiale, șase categorii de școli confesionale: romano-catolice, greco-catolice, ortodoxe, evanghelice, reformate și israelite. Acestea defineau de altfel și principalele structuri confesionale ale populației bănățene. La nivelul anului 1918, școlile confesionale ortodoxe române și sârbe reprezentau 70,5% din totalul școlilor confesionale existente în acel an. Din cele 62 de școli confesionale, 56% revenea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cărui ocupație sinistră a fost totuși înlesnită și sprijinită de autoritățile unor țări ocupate. Această "luptă" culminează cu masacrul populațiilor slave din Europa de Est (polonezi, ruși) și mai ales cu monstruoasa "soluție finală a problemei evreilor", adică exterminarea populațiilor de religie israelită începută în 1942. În toate țările ocupate de germani, evreii sînt arestați cu sutele de mii, deportați în Germania sau Polonia în lagăre unde sînt obligați să muncească în condiții înspăimîntătoare, tară hrană suficientă, fără condiții de igienă, supuși brutalităților
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Camera Deputaților, curtea Bisericii Metropolitane; Gara de Nord, Calea Griviței; Gara Filaret, str. 11 iunie; Cimitirul ortodox șerban-Vodă (Belu), șoseaua Giurgiu; ” Sf. Treime, str. 13 Septembrie; ” Sf. Vineri, Calea Grivița; ” Mavrogheni, str. Mavrogheni; ” Armenesc, șoseaua Pantelimon; ” Calvin, Calea Grivița; ” Catolic, șoseaua Giurgiu; Cimitirul Israelit (occid.), str. Spitalului; ” Israelit (spaniol), șoseaua Giurgiu; ” Luteran, str. Spitalului; Conservatorul de muzică și declamațiune, str. Sf. Ionică (în spatele Palatului Regal); Curtea de Casație, P-ța Valter Mărăcineanu; Curtea de Apel, P-ța Valter Mărăcineanu; Curtea de Conturi, Calea Dorobanților
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
problema ebraică, pe care evenimentele recente au scos-o la iveală. La 20 de secole de la dispersiunea lor, după ce a atins, odată cu Revoluția franceză, acea egalitate prestigioasă care i-a învoit să ajungă în prima linie, în ierarhia societății, poporul israelit a fost obiectul unei persecuții nemiloase, ucigașe, care intenționa să-l elimine ca rasă din neamul omenesc. Biserica, oricât a fost de conștientă de responsabilitățile autentice ale celor mai mari exponenți evrei, în domeniul activității anticatolice, nu a ezitat să
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a pierdut vreodată speranța întoarcerii voastre? Ce bucurie va fi în lumea creștină atunci când, în final, îi va fi dat să-i îmbrățișeze din nou pe concetățenii Mântuitorului nostru! Și cine v-ar putea împiedica vreodată să vă perpetuați descendența israelită? Ce avantaj ar fi pentru noi, dacă s-ar prețui mărturia istorică și vie a poporului lui Isus! Și nu vi s-ar cuveni vouă, fii lui David, un loc de seamă în casa Fiului Omului?! Să dea Domnul ca
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
stăruințe ca România să înapoieze Rusiei de bunăvoie cele trei județe basarabene, în schimb dedea României oricâtă întindere de pământ ar fi dorit în Bulgaria. Dar oferta a fost respinsă de toată lumea. Rămăsese acum pe spatele României chestiunea evreie. Alianța israelită ținuse la Paris o întrunire în preziua Congresului din Berlin; subiectul: drepturile politice ale evreilor în România și Bulgaria. O delegațiune fu trimisă la Berlin, care vizită, pe rând, pe toți plenipotențiarii puterilor și pe lângă toți stăruiră cu mijloacele pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cu dânsul, în cazul de legitimă apărare a neamului nostru, bazat pe dreptul ce-l are orice ființă individuală sau colectivă de a pune propria sa viață mai presus decât poftele altuia; Considerând că a admite aceste pretențiuni ale Alianței israelite universale și aceea ca legile să ni se impună din afară este tot una cu a abdica ca Stat și ca națiune, că concesiunile făcute astăzi, în aceste condițiuni umilitoare, ar fi sancționarea unor altor pretențiuni latente care mâine vor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ușa intervențiunei străine, cine ne poate spune unde se vor opri mai târziu pretențiunile nedrepte din afară? Etc. etc. Declară că nu e loc, cât pentru acum, la revizuirea Art. 7 din Constitu țiune.“ anul Dar evreii sunt neobosiți; Alianța israelită universală lucrează energic pe lângă toate cabinetele cerând, stăruind ca să se impuie României soluționarea grabnică a problemei. Dar la București Parlamentul nu se grăbește deloc. Opoziția împotriva revizuirii Art. 7 este din ce în ce mai puternică, așa că guvernul vede că nu are cele două
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Art. 7 este din ce în ce mai puternică, așa că guvernul vede că nu are cele două treimi. La sfârșitul lui iunie se întrunesc la Paris ambasadorii Franței, Angliei, Germaniei și Italiei, spre a găsi soluția care să impuie României revizuirea Art. 7. Alianța israelită zorea de la spate. Puterile, negăsind soluția, Austria ia asupră-și ca să intervie la București în mod amical. Adăugăm că Anglia, Franța, Germania și Italia condiționase recunoașterea independenței României de revizuirea Art. 7. în timpul acesta, presa evreiască din Austro Ungaria este
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
drapel în timpul războiului. Revizuirea s-a făcut cu mare greutate. Cea mai mare parte a deputaților și senatorilor - fie opozanți, fie guvernamentali - fuseseră aleși pe făgăduiala că nu vor vota revizuirea. Apoi era revolta produsă în țară de presiunile Alianței israelite universale și de condiționarea impusă de marile puteri cum că independența României nu va fi recunoscută până ce nu vor fi date drepturi evreilor. Revoltătoarea silnicie a marilor puteri față de un popor mic și brav care-și câștigase dreptul la viață
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
milioane, anglicanii cu 1,3, luteranii cu 2,8 milioane și alte comunități cu număr de membri din ce În ce mai mic. Cei mai originali sunt mormonii, sectă de care mă voi ocupa când voi ajunge În Salt Lake City, capitala lor. Comunitatea israelită cuprindea atunci 360.000 suflete. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 69 Preotul din Ames ne face o vizită. A auzit că suntem străini. Ne invită să venim duminică la un concert religios, după care va avea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Universitatea din Chicago. Participant la al II-lea și al III-lea Congres Internațional de Studii Vetero-testamentare - Strasbourg 1956, Oxford 1959. Dintre lucrările sale: Psalm 89. Eine Liturgie aus dem Ritual des leidenden Königs, Lund, 1959; Aspects of Syncretism in Israelite Religion, Lund, 1963; „Die Königsideologie in Israel”, Theologische Zeitschrift 18 (1962). Articole și recenzii publicate în Journal of Religion, Svenskt bibliskt uppslagsverk, Svensk teologisk kvartalskrift, Svensk Exegetisk. 5. Wikander a primit un exemplar al primei ediții, în românește, a memoriilor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
întreagă, cea a „anilor ’60”, la modul profund!...Ă Tot în rol de intermediar, de „misit diplomatic”, Ceaușescu - iarăși după revista Der Spiegel - a reușit o performanță excepțională, aducând la masa tratativelor cele două puteri inamice organic, lumea arabă și cea israelită, prin vizita extraordinară a lui Anwar Saddat în capitala Israelului. (Act pe care acesta urma să-l plătească cu viața, fiind împușcat la o paradă, în tribune, la Cairo!Ă De altfel, tot Ceaușescu a îndrăznit, dintre țările satelite Moscovei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
am șterge-o cât mai repejor înspre marea metropolă (cum o și fac, de altfel, numeroși ruși abia ajunși aici), chiar dacă asta ar însemna să cotizăm anual la Fondul Național Evreiesc, conștiința o impune? Poate că așa-zisa "criză a israelitului" e chiar aici, în nehotărârea între port și templu, în marele ecart dintre preaplinul de sănătate de pe coastă și prea marea nevroză de pe înălțimi. Între yuppies și reprezentanții specificului local, între cascheta de baseball și toca din coadă de vulpe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]