453 matches
-
colină aflată nu departe de Jenin, pe Malul de Vest. Americanii au săpat acolo mai mulți ani, atât de entuziasmați erau. Ta’anach era menționat în Biblie ca unul din orașele Canaanului cucerite de Iosua, unul din liderii militari ai israeliților. Dar Ahmed și colegii săi au întrevăzut ceva nou. Au revenit la sit, concentrându-se acum nu asupra Ta’anach-ului biblic, ci asupra satului palestinian de la poalele dealului: Ti’innik. Acești arheologi de școală nouă voiau să afle tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
din țara Egiptului; suie-te în țara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, zicând: Seminției tale o voi da!»“. Sau lui Iosua: „Fii puternic și curajos, pentru că îi vei aduce pe israeliți pe pământul pe care l-am promis prin jurământ și Eu Însumi voi fi cu voi“. Asta, că veni vorba, e Dvarim, Deuteronomul, capitolul 31, versetul 32. Ai prins ideea: pământul Israelului a fost lăsat poporului lui Israel, nu există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Tot Israelul este scris în spițele de neam și trecut în cartea împăraților lui Israel. Și Iuda a fost luat rob în Babilon, din pricina fărădelegilor lui. 2. Cei dintîi locuitori care au locuit în moșiile lor, în cetățile lor, erau Israeliții, preoții, Leviții și Netiniții. 3. La Ierusalim locuiau fii de ai lui Iuda, fii de ai lui Beniamin, și fii de ai lui Efraim și Manase. 4. Fii de ai lui Pereț, fiul lui Iuda: Utai, fiul lui Amihud, fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
în legătură cu mîntuirea creștină. Să fie pacea interecumenică mai importantă decît pacea interioară? De-asta aș fi preferat nu rugăciuni pe stadioane, în chip de concerte rock, ci să se fi discutat față la față. Un musulman cu un reformat/ ortodox/ israelit/ hindus/ budist/ penticostal/ evanghelist/ șintoist/ anglican/ copt/ baptist/ unitarian. Sau n-o fi politically correct să afirm că mă rog în limba mea? Că nu-mi place să mă rog într-o limbă pe care n-o cunosc? Îmi asum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
locul luptei; și Filistenii au întors sabia, unii împotriva altora, și învălmășeala era nespus de mare. 21. Evreii care erau mai dinainte la Filisteni, și care se suiseră cu ei în tabăra de pe unde erau împrăștiați, s-au unit cu Israeliții care erau cu Saul și Ionatan. 22. Toți bărbații lui Israel care se ascunseseră în muntele lui Efraim, aflînd că Filistenii fugeau, au început să-i urmărească și ei în bătaie. 23. Domnul a izbăvit pe Israel în ziua aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
omului în toată măreția sa. De aceea, Revoluția franceză este singura revoluție mare. Ea le sintetizează pe toate celelalte, le completează, le realizează. Lumea începe să o cunoască. Pelerinii nu se mai duc, nici unii dintre ei, la Mecca și Ierusalim. Israeliții, creștinii, mahomedanii vin cu toții în Franța, țara sfîntă a tuturor. Curînd, vor fi văzuți înmulțindu-se ca nisipurile mării". Însă același Brătianu îi reproșează lui Michelet în 1850: "De ce, de doi ani, nu sînteți printre noi? Atunci cerul s-ar
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
opinie, îl trimite pe Picot la Paris. Acesta asistă la ședința comitetului central al Alianței Israelite Universale pe 22 iulie 1867 și publică la Paris în anul următor La Question des israélites roumains au point de vue du droit (Problema israeliților români din punctul de vedere al dreptului), unde nu ezită să scrie: "Este de remarcat că în dreptul vechi ideea de naționalitate definită așa cum este ea astăzi era abia cunoscută și nu era cuprinsă în nici o lege. Acum vreo treizeci de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și pe care îi plătesc cu bani românești. Nu se cheamă asta monedă de schimb?" Rothschilzii de la Paris și Londra intervin în același sens pe lîngă respectivele lor guverne. Ministrul Franței în România va scrie pe 2 ianuarie 1879: "Soarta israeliților din România este demnă de tot interesul. Situația lor este absolut anormală și trebuie rezolvată altfel decît prin echivocuri. Cum oare indivizi născuți pe teritoriul român, stabiliți aici din tată în fiu de mai multe generații, care plătesc impozite, sînt
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
putut și noi să intrăm pe făgașul civilizației moderne... Credeți, deci, domnilor, că Europa nu va înțelege, n-a înțeles încă, cu toate eforturile unora, că ar însemna să ne distrugă dacă ne-ar determina să acordăm naturalizare în masă israeliților? Care dintre puteri ar putea pretinde ca, de dragul unui principiu, noi să ne distrugem naționalitatea? Rezolvarea problemei israelite este o operă foarte laborioasă care nu poate fi rezolvată definitiv decît cu timpul, poate că într-o jumătate de secol". Prințul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
recurs la acest subterfugiu. "Pe cînd în celelalte cazuri, eroul se înalță deasupra începuturilor sale umile pe măsură ce înaintează în viață, viața eroică a omului Moise a început o dată cu descinderea de la înălțimea sa la nivelul copiilor lui Israel"494. În concluzie, israeliții nu s-au răsculat, au fost eliberați. Revolta lor a venit de sus, nu de jos. Susținînd că Moise a fost un prinț egiptean, Freud le spune evreilor: "De fapt, nu v-ați ridicat niciodată împotriva autorității, este o iluzie
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
capului de la simetria frontală a figurii și concentrarea aprigă a privirii introduc un vector oblic care se mișcă spre exterior precum raza unui far. Dacă privitorul dorește să găsească o motivație a mâniei legiuitorului, el se poate referi la mulțimea israeliților care adoră vițelul de aur. Chiar dacă Michelangelo a avut în minte acest episod biblic, ar fi o greșeală ca privitorul să încerce să „completeze” compoziția făcând apel la gloata „absentă”, îndepărtată din imaginația sa. O astfel de încercare de completare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
4) Caracter puternic, Avesalom răzbună ticăloșia lui Amnon, alt fiu al regelui, care o necinstise pe Tamara, sora sa, omorîndu-l. Iertat, dar ținut la distanță, ajunge la ideea periculoasă că trebuie să uzurpe domnia. Bătălia din „pădurea lui Efraim” între israeliții trecuți de partea sa și oamenii lui David are o desfășurare shakespeariană: „Lupta s-a întins în tot ținutul acela și pădurea a mîncat în ziua aceea mai mulți oameni decît a doborît sabia”5). în sfîrșitul trufașului Avesalom (un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
transcris prin consoanele YHWH. Pronunția sa exactă nu ne-a fost transmisă; ca urmare a unei interpretări restrictive a poruncii a treia din decalog (Ex 20,7; Dt 5,11: „Să nu spui numele lui Yhwh, Dumnezeul tău, în zadar”), israeliților le era interzis să-l rostească, cu o singură excepție, o dată pe an, în timpul ritualului „Zilei ispășirii” (yōm hakkippûrîm) când doar marele preot îl invoca în templu, în Sancta Sanctorum, (Mișna, Yom III,8; VI,2); drept urmare, nu ni s-
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de cult cananeene și a persecutat pe acei profeți care i se opneau (1Reg 19,9 ș.u.). Pentru istoricul biblic nu are importanță că aceasta se datora probabil faptului că Israelul (Regatul de Nord) era alcătuit nu doar din israeliți, ci și din cananeeni. În schimb, regele Ahab este lăudat (implicit) în analele asiriene care afirmă - spre jumătatea secolului al IX-lea î.C. - că el se afla în fruntea unei colații formate din regii cananeeni, arameeni, filisteni și fenicieni
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
incidența stipulărilor alianței, fapt interpretat de unii comentatori ca o extensiune a promisiunii și asupra celor care nu erau încă născuți. Nu trebuie să excludem nici eventualitatea (de altfel, compatibilă cu prima) includerii și celor care la origine nu erau israeliți, dar care au fost asimilați în poporul lui Dumnezeu pe plan religios și etnic. În orice caz, trecutul este considerat ca și cum ar fi prezent, în formulări de tipul: „Voi ați văzut...”, „Ochii voștri au văzut...”, „Tu însuți ai trecut Iordanul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
să schimbe radical ideile tradiționale: Dumnezeu îi oferă (jăraš) lui Israel țara promisă din pură bunăvoință, nu pentru că acesta ar fi meritat-o sau pentru că i s-ar fi cuvenit de drept întrucât fusese șaddîq, „drept”, „fidel”. Nici față de cananeeni, israeliții nu se puteau lăuda cu vreun drept, chiar dacă se întâmplă des ca istoriografia Dtr să prezinte „cucerirea” ca o manifestare a judecății divine asupra acelui popor (cf. Gen 15,16b). Așadar, poporul Israel nu merită, ci „moștenește” tocmai pentru că de-
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ar fi avut drept cauză (așa cum susțin unii) dorința de a nu introduce elemente anacronice în text; obiecția nu pare justificată dacă ținem cont că „sacerdotalul” insistă asupra retro-proiecției anacronice a templului din Ierusalim (adică templul numit în general de israeliți „al doilea templu”, cel reconstruit la începutul restaurației postxilice) și a ideologiei sale, simbolizate, în epoca trecerii prin pustiu, adică în preistorie, de diferite corturi sau colibe. În acest izvor lipsește și preocuparea profeților din timpul exilului conform căreia vechea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
excepție cele de limbă indo-europeană și mongolică. Se găsește la amoniți, moabiți, edomiți și egipteni (cf. Ier 9,24 ș.u.; din Ios 5,2-9 reiese că n-ar fi fost practicată de egipteni, dar informația nu este exactă). De la israeliți această uzanță a trecut și în islam. c) Au fost date mai multe explicații cu privire la scopul acestui rit. Din perspectiva sociologică, circumcizia e un rit de trecere de la pubertate la vârsta adultă (adică la capacitatea matrimonială); explicația igienică, ce se
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
nu consideră cultul ca element care să aducă ceva lui Dumnezeu, ci ca oportunitate oferită de acesta omului de a se împăca și a intra în comuniune cu el, se poate susține, după cum pledează Vrieze, că aceasta era credința majorității israeliților? f) Dacă am remarcat că sărbătorile agricole au fost istoricizate și corelate cu istoria mântuirii, nu este acesta un semn al victoriei partidului care susținea îndepărtarea componentelor cananeene din cult? În cazul în care n-ar fi fost așa, atunci
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
este cu siguranță „a trece peste [cu grijă]” sau „a sări pe cineva” în sensul de a nu fi inclus într-o anumită acțiune, și se referă la „nimicitorul”, cel care „trece dincolo”, „sare” peste casele marcate cu sânge ale israeliților. a) Existența în celebrarea Paștelui a unui ritual ce include un dans nu pare însă plauzibilă: conform izvoarelor, chiar din epoca lui Iosia, Paștele este o sărbătoare eminamente familială, legată de casă, care, la origine, era stropită cu sângele victimei
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
celebreze Anul Nou în prima zi a lunii a șaptea, ci în ziua a zecea. Unii comentatori consideră că mutarea din ziua a zece în prima zi a lunii a șaptea se datorează schimbării de calendar, în timpul exilului babilonian, când israeliții au adoptat calendarul babilonian. c) De aceea, în izvorul sacerdotal celebrarea primei zile din luna a șaptea se reduce doar la oferirea unor sacrificii și la těrû’ăh, termen care, în timpul iudaismului mijlociu, era identificat cu „sunetul cornului”, dar pe
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cu scopul de a „domoli inima zeilor”. Deci, nu pare să fi fost o zi de odihnă, ci o zi în care pur și simplu se înceta munca; în sine nu este nimic ieșit din comun dacă, odată preluată de israeliți, s-a transformat într-o zi de odihnă rezervată cultului lui Yhwh. Oricum, redarea termenului babilonian prin „zi nefastă” constituie obiect de dezbatere; nu toți savanții sunt de acord asupra acestei caracteristici, cu atât mai mult cu cât există și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
pioși atunci când, în prima jumătate a secolului al II-lea î.C., Antioh IV Epifanul a interzis celebrarea solemnității (1Mac 1,39 ș.u.; 2Mac 6,6) sau atunci când, fiind puși în situația de a lupta în zi de sâmbătă, israeliții s-au decis abia la capătul unor lungi discuții și după grele înfrângeri (1Mac 2,40 ș.u.), considerând că e necesară apărarea pentru că era pericol asupra vieții (cf. 14.1.d și 14.3.e). Respectarea sâmbetei a avut
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
plus unsprezece zile pentru a forma un an solar. Traducerea greacă a LXX a utilizat anul solar și acest lucru explică diferența de date dintre textul ebraic și cel grecesc. Se pare că abia spre secolul al VII-lea d.C. israeliții au reușit să definitiveze calculele conform cărora în 19 ani au fost necesari șapte ani cu treisprezece luni. c) Sistemul de calcul solar pare să fi fost fixat pentru prima dată în Egipt în secolul al XXVIII-lea î.C.
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
răul obișnuit al corupției, fie în calitate de cleric, fie mai în general ca simplu credincios. Și în acest caz, obișnuința este pivotul analizei lui Bergoglio, care se inspiră aproape întotdeauna din Biblie. În acest caz scenariul de fond este cel al israeliților, sclavi în Egipt, care sfârșesc prin a se obișnui cu „pierderea libertății”, și care „își adecvaseră forma sufletului propriu la acea condiție, fără a-și imagina o altă manieră de trai. Conștiința lor era adormită și, în acest sens, putem
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]