3,057 matches
-
construcțiile sale. Cât timp spațiul, culoarea șilumina permit, experimentul este acceptat. Singură regulă rămâne formă pură, cinetica. În catalogul expoziției, curătoarea Elsa Vega scrie: „Influență să depășește cu mult perioadă să de viață, numele său a devenit o referenta în istoriografia artei Cubane. Nu vom găsim practic limite în expresiile sale artistice. Granițe sau ziduri nu au existat pentru acest artist, totul era posibil de atins prin perseverența și bogată să imaginație." Darie a fost membru de oanoare al Academiei de
SANDU DARIE – UN ARTIST ROMÂN ÎN CUBA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376099_a_377428]
-
până la retragerea aureliană, doar 14% din teritoriile locuite de triburile dacice. Cu minuțiozitatea unui istoric, dar și cu patosul unui patriot îndrăgostit de istoria poporului său, autorul își începe pledoaria prin a enunța teza de plecare a curentului oficial al istoriografiei românești, dar și poziția sa față de aceasta. „Poporul român s-a format într-un spațiu geografic larg „de la Tisa până dincolo de Nistru, până la Marea Neagră și până la Balcani”, dar nu pot fi de acord cu formularea potrivit căreia acest popor ar
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
Muzeul Arheologic al Dobrogei, a întemeiat filiala Dobrogea a Societății de Filologie Clasică și a organizat cursurile Universității Populare, Secția de Arheologie și de Cultură Universală. În 1972 a obținut doctoratul în Istorie universală antică cu tema „Părăsirea Daciei în istoriografia antică și bizantină”, prof.coord. N. Lascu, prorectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. În comunism, deoarece a avut curajul să spună adevărul istoric, criticând „tracismul” și contestând intrarea României în epoca contemporană, o dată cu alegerea lui Nicolae Ceaușescu secretar general al PCR
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
și Sătmarului, care, în urmă cu puțină vreme, mai exact spus - la sfârșitul anului trecut - 2015, a împlinit douăzeci și cinci de ani de la reînființarea și reactivarea ei. Cartea în cauză, mult așteptată în lumea academică românească, umple un mare gol în istoriografia Bisericii Ortodoxe Române, “după o muncă de peste un deceniu, dar cu aplecare asupra subiectului pe parcursul întregii vieți și o cercetare a documentelor existente, salvate în mod miraculos de la dispariție”, după cum spune în Cuvântul înainte Preasfinția Sa Dr. Justin Hodea Sigheteanul
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
domnului Prof. Ioan Străjan este de o valoare excepțională pentru cunoașterea trecutului nostru istoric, a luptelor și jertfelor poporului român pentru a-și conserva identitatea națională și a promova, materializa idealul suprem al Unității Naționale. Ea vine să îmbogățească substanțial istoriografia națională, să pună în relief momente de însemnătate cardinală din confruntarea înaintașilor, a românilor ardeleni, cu politica agresivă a guvernelor de la Viena și Budapesta, ceea ce trebuie să constituie un exemplu elocvent de demnitate, fermitate și de conștiință națională, pentru România
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
Constantin Brâncoveanu-ocrotitorul Episcopiei Slatinei și Romanaților”, coordonatori: P.S.Sebastian-Episcopul Slatinei, prof. Univ. dr. Dinică Ciobotea și pr. Dr. Ion Rizea. În cele trei volume (însumând 1850 p.) sunt incluse 85 contribuții: studii, articole, note, etc., semnate de personalități marcante ale istoriografiei și vieții culturale românești, între care academicienii: Dan Berindei, Răzvan Theodorescu, Dinu C.Giurescu, Ștefan Ștefănescu sau renumiți cercetători și universitari: Constantin Rezachevici, Paul Cernovodeanu, Nicolae Edroiu, Radu St. Vergati, Dinică Ciobotea, Gabriel Croitoru, Ion Rizea, Aurelia Florescu ș.a. Ne
MITE MĂNEANU. BRÂNCOVEANU-300 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376280_a_377609]
-
Drobeta Tr Severin: Mite Măneanu, Victor Rusu, Varvară Magdalena Măneanu. Într-un cuvânt, cele trei volume, cuprinzând Izvoare , Domnia și Moștenirea culturală și spirituală a Brâncovenilor reunesc contribuții noi și valoroase care fac din această lucrare un reper temeinic al istoriografiei românești. Mite Măneanu Referință Bibliografica: MITE MĂNEANU. Brâncoveanu-300 / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1340, Anul IV, 01 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MITE MĂNEANU. BRÂNCOVEANU-300 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376280_a_377609]
-
membrii Societății au marcat cei 300 de ani de la Martiriul lui Brâncoveanu precum și alte realizări istoriografice. Cu această ocazie s-au acordat Diplome de Onoare Dlui. prof. univ. Dr. Dinică Ciobotea și Dr. Gabriel Croitoru pentru contribuții meritorii în domerniul istoriografiei din Oltenia. O confirmare a realizărilor culturale și istoriografice a membrilor societății o constituie și acordarea recent ( 5 dec. 2014) a Premiului de Excelență al Municipalității Drobeta Tr Severin Dlui. prof. univ. Dr. Dinică Ciobotea și Dr. Mite Măneanu- președinte
BILANȚ CULTURAL ȘTIINȚIFIC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376305_a_377634]
-
Uniunea Scriitorilor din România, autorul a reușit să-și depășească maestrul. În acest spirit, consider că această carte reprezintă, un eveniment deoarece: • În primul rând, sub aspectul volumului de lucru al sintezei realizate ca opera de autor, este unică în istoriografia română, prezentând un număr mai mare de autori decât Călinescu și într-un număr, evident, mult mai mare de pagini. Pornește din preistorie, de la tăblițele de la Tărtăria, poetul Ovidiu care a scris și în limba dacilor, dezvoltă prezentarea critică a
O ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT – EDIŢIA A III-A de GEO STROE în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362237_a_363566]
-
pună pe fugă 50 de indieni. Numărul locuitorilor Indiei era de aproximativ 200 de milioane, dintre care circa 112 milioane direct supuși englezilor. În ce privește istoria, ne putem întreba pînă la ce punct se poate spune că India a avut o istoriografie și, prin urmare, istorie. La un astfel de popor să nu căutăm ceea ce noi numim, într-un dublu sens, istorie. În această privință, iese la iveală de altfel în chipul cel mai pregnant și mai surprinzător deosebirea dintre China și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Durandin, Ekkehard Völkl, Kurt W. Treptow. E un fapt remarcabil în sine, dar a cărui semnificație devine mai clară dacă amintim că în ultimul deceniu s-a deplîns mereu lipsa lucrărilor de acest fel. Vechea înclinație de a pune pe seama istoriografiei apusene o culpabilă lipsă de interes, decurgînd în parte din dezinteresul politic, găsea în schimbările și confuziile din anii 90 un teren încă mai propice pentru asemenea reproșuri. Cu toate acestea, o mulțime de studii despre români au apărut în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cititorului nostru. Ele se bucură și de suport instituțional, ceea ce le asigură deja o anume continuitate. Se poate vorbi chiar de un fenomen de iradiere în spațiul european, lesne decelabil și în mediile cu vechi tradiții în domeniu 1. Cazul istoriografiei franceze e poate cel mai ilustrativ. Dacă timp de un secol, pînă la al doilea război mondial, ea s-a plasat în fruntea cercetărilor străine despre români, după căderea cortinei de fier pare să fi cedat ispitei de a trata
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aminti desigur și alți istorici (Vlad Georgescu, de pildă) care au simțit nevoia unei problematizări mai subtile a trecutului românesc. Revenind la sinteza publicată de Catherine Durandin, este locul să spunem că prin ea se îmbogățește nu doar romanistica, ci istoriografia însăși. Refuzînd orice didacticism, autoarea pune probleme și caută răspunsuri ce îndeamnă la reflecție. Ea nu urmărește evenimente, cronologii, fapte, ci caută sensuri, problematizează, construind un discurs reflexiv asupra trecutului românesc. Liniile directoare, stările de spirit, mentalitățile o interesează cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
întotdeauna și realitatea vie, experiența directă 25. Această experiență e un capitol de "istorie", fiindcă între timp autoarea sintezei ce se tipărește acum în versiune românească a contribuit din plin la schimbarea situației din România și la noile orientări ale istoriografiei noastre. Numărul tinerilor pe care i-a îndrumat, cu simpatie și competență, e acum destul de mare, în mai toate centrele academice. A ținut prelegeri și conferințe, a organizat reuniuni menite să pună în contact istorici din diverse țări, mai ales
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mereu. Este o situație ce n-a putut împiedica însă unele interpretări piezișe ale operei sale, dacă nu chiar răstălmăciri menite să producă o falsă imagine pe seama autoarei. Adepții discursului unic în spațiul social-politic nu suportă nici discursul pluralist în istoriografie, discurs pe care Calherine Durandin îl propagă mereu și cu succes. Histoire des Roumains este desigur pilda cea mai eclatantă, care se cuvine adăugată la un palmares ce suscită demult stimă și admirație. Un asemenea text, ca și cel dedicat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în cultura romantică prin pana lui Michelet cu ale sale Legende democratice ale Nordului, scrise după eșecul revoluțiilor de la 1848. Tema acestei națiuni orfane și străine de memoria Europei reprezintă una din componentele discursului național romantic. Patruzeci de ani de istoriografie comunistă n-au șters reflexul revenirilor pe spirală. Simplificînd lucrurile, putem spune că timpul comunist credea sau pretindea să creadă că exprimă înaintarea spre apoteoza finală. Gesturile teatrale ale epocii Ceaușescu, ritualul celebrării națiunii erau un mod caricatural, prin voluntarismul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dreptul istoric nu s-a schimbat fundamental, astfel încît istoria românilor se confundă cu istoria dreptului românilor. Memoria este mai mult decît amintire; ea este acțiune. Nevoia unei globalități, aspirația către înțelegere rămîn în prim plan, putîndu-se astfel afirma că istoriografia românească de la 1830 pînă în zilele noastre este în mare parte impregnată de romantismul națiunii, indiferent de valoarea științei care îi alimentează conținutul discursului. Activitatea romanticilor calificată de istoricul contemporan Al. Zub drept "obsesie istorică" este considerabilă, în anii 1830-1850
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dublă inspirație în următorii termeni: "Evenimentele, faptele de seamă ale înaintașilor noștri sînt, prin moștenire, ale noastre". "Istoria notează Al. Zub în comentariile la lucrarea lui Kogălniceanu obligă la acte concordante." Concordanța discursului central la Kogălniceanu, menținută de atunci de istoriografia românească, este următoarea: "În secolul I î.e.n., un stat foarte puternic, un stat care deși barbar făcuse să tremure Roma civilizată, un stat independent, zic, se năștea acolo unde sînt situate astăzi Transilvania, Muntenia, Banatul Timișoarei și Moldova. Acest stat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
despre istoria prințului Dracula în Europa Centrală și de răsărit, în secolul al XV-lea (L 'Histoire du prince Dracula en Europe centrale et orientale au XVe siècle), editată la Geneva, în 1988 sau cele ale americanului Frederick Kellogg privind istoriografia română, apărute în California, în 1990*. O asemenea perseverență în stabilirea tradiției naționale și o asemenea deschidere a cercetării spre arii transnaționale, mergînd de la lumea rusă și poloneză la Italia și spațiul germanic ar putea produce o contradicție între logica
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în sfera de influențn a romantismului german este că acestea se lovesc de elitele maghiare germanizate. Drama celor două istorii este că ele își revendică același spațiu originar, Transilvania. Maghiarii sînt cuceritorii bazinului carpatic la sfîrșitul secolului al IX-lea. Istoriografia maghiară contemporană arată, într-o voluminoasă istorie a Transilvaniei, editată în traducere franceză sub auspiciile Academiei de la Budapesta, în 1992, că: "Înainte de sfîrșitul anului 895, toate forțele importante ale maghiarilor se aflau în bazinul carpatic, pe care 1-au ocupat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
maghiară contemporană arată, într-o voluminoasă istorie a Transilvaniei, editată în traducere franceză sub auspiciile Academiei de la Budapesta, în 1992, că: "Înainte de sfîrșitul anului 895, toate forțele importante ale maghiarilor se aflau în bazinul carpatic, pe care 1-au ocupat". Istoriografia română nu contestă așezarea aici a maghiarilor, dar se ridică împotriva tezei maghiare, după care Dacia fusese abandonată de Aurelian și deci maghiarii ar fi primii ocupanți ai Transilvaniei. Fideli unei tradiții istoriografice, care se afirmă la sfîrșitul secolului al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să atenueze efectele abandonării Daciei de către Roma. Și fără ca istoricii și arheologii să fi ales în mod deliberat să alimenteze o teză naționalistă, lucrările lor au servit la salvarea acestui discurs al forței națiunii române, forță fondată pe originile dace. Istoriografia contemporană, plecînd de la cercetările savante ale specialiștilor, ca Hadrian Daicoviciu care propune, în 1972, un studiu despre daci în urma cercetărilor arheologice din centrele dacice, în mod special asupra celui mai important dintre ele, Sarmisegetuza formulează noțiunea de "stat dac". Această
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
urcat progresiv, în timpul secolului al XIII-lea, printr-o mișcare lentă de infiltrație, pînă în Transilvania. Aici, națiunea română, venită tîrziu, nu este decît tolerată. Această teorie a imigrației, susținută într-o manieră complexă, a sfîrșit prin a deveni în istoriografia maghiară contemporană o teorie a dispersării, care prezintă "o patrie mobilă a românilor". Se subliniază marea împrăștiere a românilor, trecuți la sud de Dunăre, aflați sub dominație bulgară, prezenți în Tessalia, în Macedonia și în Albania, pentru a explica faptul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe care îl va numi Dacia. El împarte Moesia în două. Aceasta se află acum, mergînd pe firul apei, pe malul drept al Dunării, în timp ce înainte se afla pe malul său stîng". Din această primă informație derivă două logici contrare. Istoriografia maghiară remarcă faptul că fenomenul colonizării romane în Dacia este de scurtă durată 130-150 ani și că aceasta nu a putut lăsa asemenea dovezi, încît poporul român să poată să fie îndreptățit să pretindă filiația directă daco-romană. Se compară istoria
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Pannoniei și a Rethiei pentru a se sublinia că populația locală, rămasă pe loc, a sfîrșit prin a se amesteca cu invadatorii sau prin a pieri. Într-o Dacie devastată de năvălitori, amestecul sau dispariția supraviețuitorilor daco-romani sînt foarte plauzibile. Istoriografia ungară remarcă faptul că evacuarea a fost pregătită de Roma și că trebuia să fi fost dorită de populațiile private de orice protecție militară în fața invaziilor goților. Teza ungară studiază datele arheologice: se recunoaște prezența, pe pămîntul Daciei, a monezilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]