735 matches
-
Molotov-Ribbentrop, privitor la împărțirea sferelor de influență între cele două puteri. De fapt, Stalininternul (cum l-a numit Jacques de Launay), continuator fidel al leninismului, pregătise din timp Germania pentru postura de "spărgător de gheață al revoluției mondiale", spre a istovi țările europene într-un război distrugător, pentru ca, finalmente, Uniunea Sovietică să aibă câmp liber de expansiune până la Atlantic, într-o Europă coaptă de focul armelor pentru comunism. Suvorov este confirmat și de faptul că, pe 27 august 1939, Stalin și-
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a creat legenda, de către Stalin (Gabriel Gorodețki ș.a. încă o susțin), că Moscova nu era pregătită de război, în 1941. Într-adevăr, nu era pregătită pentru un război de apărare, ci pentru unul ofensiv, după ce puterile occidentale vor fi fost istovite de Hitler. Reamintesc că, la 15 martie 1937, șeful Direcției politice a Armatei Roșii, Ian Homarnik, preciza: "Armata Roșie va considera misiunea bolșevică îndeplinită atunci când vom stăpâni globul pământesc."242 Or, victoria parțială din 1945 împotriva Germaniei și a Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
agățat de gâtul lor printr-o curea mare. Dacă țâncul plânge, ele îl aduc la sânul lor cu o singură mișcare a mâinii, îl alăptează și, de îndată ce adoarme, îl reașează pe spinare, apoi își continuă greaua trudă. Bietele creaturi sunt istovite și îmbătrânesc înainte de vreme făcând această muncă zdrobitoare. Câte femei de douăzeci și cinci de ani, încrețite de riduri, ofilite, abătute! Inspiră milă când le vezi, aplecate sub povară, târându-se în fiecare dimineață la piață pentru a le vinde celor veniți
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
indirecte, resursă atât de prețioasă și de productivă în statele înfloritoare, este inaplicabilă în România, atâta vreme cât boierii își vor păstra monopolurile. Sau țara e nouă, perfectibilă și nu există piedici în punerea în practică a noilor teorii; sau România e istovită, agonizantă, inaccesibilă progresului; atunci la ce bun să mai chinui muribunda? Într-un caz ca și în celălalt, sistemul impozitului francez, cu numeroasele sale ramuri, cu legiunile sale de colectori, cu procedeele sale rigide, nu are ce face aici. "Critica
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ani, iară elŭ în trei ani. Mănăstirea în oraș aicea, ce să dzice, Svinta Mariia, și Hangul la munte, și Dragomirna lângă Suceava au fârșit și au urdzit și Bârnova pre numele său supt dealul [Pietroaia] lângă Iași și au istovit și besérica acea mare în Liov, în târgŭ, unde este și chipul lui scris...” 39. Descriptio Moldaviae, ed.cit., p. 243. 40. Câteodată această călătorie era mai lungă, parcurgând mai multe etape. Alexandru Coconul, Domn în țara Românească, a adus la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
frica lor ajungând a se bejeni chiar și marii boieri. Capudan Hassan-pașa, care trebuia să-l prindă pe Pazvantoglu, petrece, la București, cu podărese și cârciumărese, travestite în cucoane, într-o farsă, viu colorată, a viciului balcanic. Constantin Hangerli, ce istovise țara în biruri și dări, sfârșește tragic. Un joc viclean, bine gradat, cu virtuți scenice, se consumă între perfidia trimisului sultanului, ce tocmise ucigaș un harap „buzat”, și lașitatea boierilor, ce îl abandonează pe domn. Echilibrul de forțe se schimbă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
dezgustat și de carnea, și de sângele, și de sudoarea rece pe care o simțea și care nu mai era totuși a lui (subl. în text). Apăsarea acestui trup strein era peste putință de suferit. Îl gâtuia, îi sorbea aerul, istovindu-l. Cineva (subl. în text) îl privea de-alături, de foarte aproape de el, și privirile acestea nu erau ale domnișoarei Christina". Chiar dacă nu este exclusă opinia lui Sorin Alexandrescu, conform căreia avem de a face cu diavolul în persoană, cred
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
să se lepede de la credință creștină, pe 15 august 1714, chiar În ziua când Împlinea 60 de ani, domnitorul român a fost decapitat. Aceeași pedeapsă au suferit-o și cei patru fii ai săi, Împreună cu sfetnicul Ianache. ,,Numai În cămăși, istoviți de suferințe și dureri, legați cu lanțuri, cu capetele descoperite și desculți, mărturisitorii Intru Hristos au fost aduși În față sultanului Ahmed”. La cererea sultanului de a renunța la creștinism, Brâncoveanu a răspuns fără rețineri: ,,De legea creștină nu mă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
pâine. Evadând, în timpul războiului, dintr-un tren horthyst cu deținuți politici, un tânăr primește de la un rabin, într-o batistă, ceva ca o felie de pâine, cu povața de-a o ține înfășurată până în clipa când i se vor fi istovit, de foame, toate puterile. Rătăcind zile întregi prin pusta ungară, tânărul nu desface batista decât ajuns la Budapesta, în sânul familiei. În loc de pâinea menită a-i menține certitudinea că, la maximă nevoie, are ce mânca, el găsește înăuntru o... așchie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
gol; Dumnezeul este o absență. Această absență anihilează orice adevăr de viață, în afară de acela al stricăciunii și al morții. Ea definește conținutul nihilismului european. “Proclamarea morții lui Dumnezeu este mărturia cuiva care constată golul, absența. În această constatare nu se istovește nicidecum în observații fenomenologice, ea poate să fie și o situație conștientă, adică o atitudine istorică a omului european față de problema lui Dumnezeu. Atitudine în virtutea căreia el refuză să accepte drept realitate produsul unei elaborări intelectuale, să accepte supraraționalul drept
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Liliana Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2277]
-
bolile eului. Caută atunci anonimatul, își explorează trupul, face apologie eșecului. Sondează nimicul originar: "Trebuia poate să rămînem la stadiul de larve, să ne abținem să evoluăm, să rămînem liberi și neterminați, să ne statornicim în ratare și să ne istovim la nesfîrșit într-un extaz embrionar" (III, 23). De altfel, ce face altceva afrodiziacul decît să mistifice?! Dar, finalmente, acest altul, mistificat, devine eu însumi. Cioran se declară obsedat de "ratații Deșertului" (III, 398), acei călugări de la începutul erei noastre
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
o mamă nouă. Scîrbit peste măsură a părăsit totul, cufundîndu-se în pustnicie. Ascultîndu-l, Pafnutie îl sfătuiește pe ucenic să se reîntoarcă acasă, să-și salveze părinții fiind util oamenilor și țării. Ucenicul asculta sfatul. Se întoarce acasă. Tatăl său era istovit de boală și de trai destrăbălat, cu averea aproape sfeterisita. Îmboldit de tînăr, isi reface averea, soția i se reîntoarce acasă și totul se restabilește, după cuviință, în casă. Dar chemarea tînărului este tot pustnicia. După ce îi mor părinții, vinde
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
în măruntaie, diode,/ orice piesă se schimbă - atenție la/ contrafacere - marca e imprimata pe limbă/ sub eticheta nouă deci/ nu-l udă ploaia, încălzește odaia,/ vară funcționează că ventilator,/ iarnă ouă dacă stăpînii vor.// Aspiră praful, scoate dopul din sticlă,/ istovește musca, strănuta ioni negativi,/ găsește cheia pierdută și se vinde în rate,/ a ghici viitorul poate iar printr-un/ sistem etajat și subtil se ghemuiește/ sub leagănul de copil" (Cîinii mecanici). Procedeul nu e deosebit, în fond, de cel al
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
pragul și clanța ușilor/ Crima cînd o lua-o la sănătoasa/ tîrască după ea lucrurile, casa." (Proverb). Grăbită pornire-n jos, tratînd reversul elevației lui Baudelaire. Senzațiile extreme au și întoarcere, și aceasta, nu fuga în sine, care-l va istovi, la un moment dat, îl frămîntă pe "arlechinul speriat de moarte". Antrenarea pentru răbdare, repetițiile pentru ultimul rol, magistral, fiindcă neîngăduitor de retușuri, sînt antidoturile unei frici care nu-și află deznodămînt. Asta vrea să fie Lecția de opium, o
Semnul lunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6747_a_8072]
-
savuros și mai mucalit-cumsecade: Aici zace (odihnește, sau repauzează - filologii între ei, n.m.) Giorge Pascu, filolog, mort subit de apoplexie, cetind pe Al. O. Teodoreanu, tocmai când acesta îl iertase." (p. 177). Nu merg mai departe - problema Iorga, bunăoară, ar istovi tomuri - pe urmele acestui polemist îndrăgostit pînă la ură. Și, se-nțelege, ripostînd pînă la duel. Unei lumi ceva mai raționale arta lui i-ar stîrni frisoane. Nouă, prinși în aceleași, etern aceleași, patimi, ne stîrnește regrete.
Deconturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7964_a_9289]
-
fostele chipuri. Îi răspunde (dacă nu cumva îi și adâncește nemăsurat dezolarea!), o întrebare adresată Divinității, De peste lacrimi: De peste lacrimi te căutam, de prin memorie, Doamne, din amintire, și-mi gâlgâia inima-n piept și de-o năpraznică trecere mă istoveam. Cine se află în lume de-a binelea? Cui îi răspunde bolta profundă a norilor încuviințând? De peste lacrimi, de prin memorie viața mea vine, viața mea, viața. CINE SE AFL| IN LUME DE-A BINELEA?
Celălalt by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8165_a_9490]
-
ruptura nu poate fi deplină, ci doar o năzuință prin care spiritul își schițează o idealitate: "Spirale fierbinți în / inelar, în mijlociu și în arătător - canale / prin care trupul și sufletul comunică / mărturisind prăbușirea lor lentă unul în / celălalt. Frison istovind paloarea îngerilor, / trup închis în trup - perfecțiune pură, / cîntec de legănare oprit la jumătate" (11 miniaturi ale plînsului). Cu toate acestea trupul și sufletul se situează într-o divergență a modalității în care își asumă povara existențială, doar sufletul arătîndu-se
“Memoria inimii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7520_a_8845]
-
Pe o cale socratica, Blaga asocia geniul cu demonia (Daimonion, 1926), socotind că dacă există demonic fără geniu, nu poate exista geniu fără demonic. Goethe atribuia geniului trăsăturile contradictorii ale umanului potentat, exaltat, inconvertibil, acel ceva "ce nu se poate istovi cu intelectul și cu rațiunea". Demonicul nu e opus divinității, căci prin forță să creatoare nu e decît o înfățișare a acesteia, capabilă a se reintegra în matcă. Distrugător, dar și creator de forme, daimonul se află în opoziție cu
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
mai curînd cu cvasi-obiecte, cu lucruri pe cale să. Totul fuge, totul alunecă, în această poezie mișcătoare ca o coadă de salamandră. Sclipind a inutilitate, a înnoire spre lepădare. Imaginea abandonului delicat din Cîntecul a murit, a unei lumi care se istovește știind că o va lua de la capăt, e un îndreptar de sens al unei poezii care-l ocolește: "Ascultați cum aplaudă aierul de emoție/ Notele au rămas o amprentă pe timpane/ Cîntecul a murit ca o lebădă/ Cu gîtul de
Vraja interzisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7005_a_8330]
-
o nebunie frenetică și culmină cu un strigăt final ce umplu toată casa. Apoi suspină adânc de mai multe ori și căzu răpusă, cu un șuierat trist și neîntrerupt ca al unui vapor în derivă. Când ne-am trezit, încă istoviți de tensiunea din ajun, săgețile soarelui răzbăteau prin jaluzele, dar casa părea cufundată într-un bazin. Ne-am dat seama că era aproape zece și nu fuseserăm deșteptați de rutina matinală a doamnei Forbes. Nu auzisem apa trasă la toaletă
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
Vino și spune sufletului meu: Eu sunt mântuirea ta!/ N-a mai rămas nimic sănătos în carnea mea;/ nu mai este nici o vlagă în oasele mele./ Rănile-mi miroasă greu și sunt pline de coptură!/ Sunt gârbovit, peste măsură de istovit;/ toată ziua umblu plin de întristare!/ Căci o durere arzătoare îmi mistuie măruntaiele/ și n-a mai rămas nimic sănătos în mine!" Procedeul este folosit sistematic, în întreaga carte. Fiecare poem are un fel de umbră a lui, mistică. într-
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
frîngea în galben și maro în jurul hamacului liniștit. Erorile inevitabile pe care trebuia să le comitem se aflau deja departe. Ne eram unul altuia buni, cu membrele desprinse, inima netezită și ușoară, mai întunecată, ospitalieră, masa de piatră. Rîndunelele tremură istovite în crucea ferestrei. Puii țipă. Adu odată ceva ca lumea! Libelule, păianjeni! întindem aluatul prăjiturii cu smochine, din casa de unt, ne gîndim melancolic la tinerețe. Pe atunci prindeam muște, acum, nu mai reușim. Și nu doar atît! Vorbim despre
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
în care se varsă Dunărea în mare, loc misterios, unde cantitatea imensă de apă dulce dislocă, asemenea unui imens vapor lichid, valurile de apă sărată ale Mării Negre, înainte de a se contopi cu ele. La întoarcere, copleșiți de frumusețile văzute și istoviți de caniculă, ne-am oprit la Sulina la grădina de vară a unui fost sportiv, Constantin Obreja, și, cu pălăriile de soare așezate pe câte un scaun, am mâncat pește, pe săturate, și am băut apă minerală cu nesațul cu
Nuferi, rațe sălbatice, intelectuali by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8109_a_9434]
-
nu primea provocarea", privea cu prudență la adversar. Cuvântul prudență, caracterizând o atitudine de expectativă, de inacțiune, își are noima lui în scenariul simbolic și explică "năpastele căzute asupra neamului" de-a lungul istoriei. Greșise magul ceva? sau "magia se istovise în om", când vânătorile în munte se făceau cu arme de foc? O revelație pregătește finalul: "Teatrul magic vrea bărbăție adevărată, potrivnic viu, nu o sperietoare". Și atunci magul însuși îmbracă blana ursului pentru a repeta provocarea cu puteri cum
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
Deși realizează că amorul-pasiune pentru fata cu ochi negri și buzele pline - care, la propriu și la figurat, vorbește o altă limbă decât a lui - îl îndepărtează de toate năzuințele din tinerețe, Apostol simte că în lipsa lui „i s-ar istovi inima și viața însăși și-ar pierde orice rost, iar lumea ar deveni un pustiu fără margini.” Jocul seducției obligă la un salt în gol, de la mare înălțime și fără nicio garanție de reușită - întocmai ca o operațiune fulger în
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]