462 matches
-
și hiwi, era cam de trei ori și jumătate mai mare: aproape 290.000 de oameni. Printre aliați, se numărau rămășitele a două divizii românești, regimentul croat de pe lângă Divizia 100 infanterie ușoară și o coloană de mijloace de transport auto italienească, ai cărei șoferi aleseseră un moment prost să vină să caute lemne în ruinele Stalingradului 1. Viața soldaților români în acest infern nu putea fi cu mult diferită de cea a soldaților germani, ba chiar mai rea. Căldura insuficientă nu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și hiwi, era cam de trei ori și jumătate mai mare: aproape 290.000 de oameni. Printre aliați, se numărau rămășitele a două divizii românești, regimentul croat de pe lângă Divizia 100 infanterie ușoară și o coloană de mijloace de transport auto italienească, ai cărei șoferi aleseseră un moment prost să vină să caute lemne în ruinele Stalingradului. Viața soldaților români în acest infern nu putea fi cu mult diferită de cea a soldaților germani, ba chiar mai rea. Căldura insuficientă nu făcea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
3)-(4): (1) a. Un vi parranu mancu nu ție vorbi.PREZ.3PL nici-măcar ' Ei nici măcar nu-ți vor vorbi' b. Un vi mancu parranu nu ție nici-măcar vorbi.PREZ.3PL ' În niciun caz nu-ți vor vorbi' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și Lombardi 2005) (2) Rosina (*fatica) purtroppuci (fatica) sempre fatica Rosina lucra.PREZ.3SG din-păcate la-asta lucra.PREZ.3SG mereu lucra.PREZ.3SG ' Din păcate, Rosina lucrează mereu la asta' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vor vorbi' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și Lombardi 2005) (2) Rosina (*fatica) purtroppuci (fatica) sempre fatica Rosina lucra.PREZ.3SG din-păcate la-asta lucra.PREZ.3SG mereu lucra.PREZ.3SG ' Din păcate, Rosina lucrează mereu la asta' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și Lombardi 2005) (3) a. că veți cu adevăr aaflamare vistiiariu sufletesc (PO.1582: 10) b. că (cu adevăr)veți (*cu adevăr)afla(cu adevăr) mare vistiiariu sufletesc (română modernă) (4) a. așa ne tarepedepseș<ti>(FT
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
3); cu alte cuvinte, o formă anume proiectează aceeași structură sintactică, indiferent de distribuție. O serie de date analizate aici conduc către formularea unei concluzii opuse (la care ajunge și Taylor 2015 în analiza structurilor de complementare din nicoterese, dialect italienesc de sud): aceeași realizare morfofonologică nu garantează proiectarea aceleiași structuri sintactice. Putem ilustra pe scurt această idee prin comportamentul gerunziului și al infinitivului verbal fără a. Dacă se compară două dintre contextele de apariție a gerunziului verbal, se observă că
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Primărie, Poliție, Pompieri etc. Piața din Hațeg este săracă și adormită și ea, dominată de tarabe care vând mărfuri importate din Ungaria vecină sau legume-fructe din Olanda. Să cumperi în mijlocul Țării Hațegului, plină altădată de livezi de pomi fructiferi, pere italienești sau franțuzești - ce ironie tristă ! Ora 14.00. Drumul spre mănăstire. A început să fie doborâtă pădurea și în zona Prislop. Întâlnesc multe camioane care transportă lemn masiv, cu un fel de minimacara cu gheare de fier atașată de cabină
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
deși își dădea seama că situația aceasta era și din vina românilor. Vorbind despre evreii italieni, Iorga spune: "Ei nu sînt doar italieni de confesiune mozaică; ei nu cunosc nici o altă limbă, nici alte tradiții, nici alte veșminte decît cele italienești și nu au avut în trecut și nu au nici în prezent relații cu dușmanii Italiei"35. Nu poți să nu sesizezi complexitatea acestei probleme grave. Oare Iorga nu-și dădea seama de ce refuzau evreii să se identifice cu România
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dat, prinzându-mi privirea deasupra capului lui Titus, mi-a făcut un semn cu ochiul. I-am răspuns cu o privire înghețată. Ne-a servit șuncă gătită cu zahăr brun, după o rețetă a lui Gilbert, și salată de roșii italienești conservate, cu verdețuri aromate. Roșiile acestea excelente trebuie mâncate reci. Pot fi ușor încălzite, dar niciodată fierte, pentru că-și pierd savoarea specifică.) După aceea au urmat cireșe și prăjiturelele spongioase de lămâie, preparate de Gilbert. Apoi brânză Gloucester cu biscuiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în fou rire. Apariția mea a provocat o nouă izbucnire de râs ușor isteric și, spontan, s-au pornit să cânte din nou. Repetau întruna - și nu dădeau nici un semn că s-ar apropia vreodată de un sfârșit - un cântecel italienesc, ale cărui cuvinte mi le pot aminti, deoarece Gilbert și Titus îl cântaseră obsedant în zilele precedente. Titus îl învățase pe Gilbert, și acum îl prinsese și Rosina: Eravamo tredici, siamo rimasti dodici, sei facevano rima, e sei facevan’ pima-poma-pima-poma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
capete existând câte o „linie de gol”. Trecerea mingii peste aceste două linii înseamnă obținerea unui punct. Un element semnificativ pentru epocile care au urmat este denumirea încălțămintei pe care o purtau jucătorii: „Calceus”, cuvânt în care își are obârșia italienescul „Calcio” (denumirea dată fotbalului în peninsula italică). Odată cu armatele lui Caius Iulius Caesar, „harpastum” a ajuns și în ținuturile ocupate de romani Italia, Franța, Spania, Anglia de azi. Jocul La Soule jucat în Bretania devine foarte popular în Franța sub
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Franco Ferre, Gianni Versace au găsit o nouă manieră de exprimare și o sursă de venituri deloc neglijabilă. La fel ca și în celelalte țări există un stil de parfum propriu italiencelor. Contextul cultural și gastronomia particulară au dat parfumurilor italienești note savuroase, aromatice. Astfel, mirosuri de fructe și de plante meridionale în Gocce, note florale și de pădure în Genny, iar parfumul Pour Elise de Valentino se caracterizează printr-o notă foarte proaspătă. Germania Multă vreme mărcile americane și franceze
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
această interpretare nu este lipsită de o legitimare istorică, o legitimare care a fost în mare parte trecută cu vederea în politica de marginalizare dusă de academiile literare și în originile sensului cuvântului roman: "Cuvântul nostru, care se trage din italienescul novella 57 și care poate fi direct tradus ca noutăți, sugerează noul statut al anecdotei narative care dorește să fie și recentă și adevărată. De aceea dezvoltarea romanului atinge lumea eroismului legendar la o extremă și jurnalismul extrem de modern la
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
practicau nepotismul, recurgeau la orice fel de mijloace de a face rost de bani și pentru a întreține o curte plină de fast și de lux, duceau o viață scandaloasă, precum Alexandru VI Borgia (1492-1503), sau se amestecau în războaiele italienești, precum Iuliu II (1503-1513). Cererile vizând o reformă radicală, care să readucă Biserica la spiritualitatea ei inițială, au devenit din ce în ce mai numeroase, dar au rămas fără efect și acest lucru a fost una din cauzele Reformei protestante, inițiată de Martin Luther
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
dal foro centrale, a lui Arnaldo Pomodoro, din 1971Ă. La mezanin avem și instalație video (Fabrizio Plessi, cu o mare orizontal-filmatăă sau un efect pop-art dus la extrem, Pastifero (1998Ă al lui Luigi Ontani. O persoană reprezentată doar din paste italienești. Și astfel, critica unei forme de identitate se face pe loc. La un moment dat, mi s-a părut că ar exista un manifest feminist în opera Paolei Gandolfi, Mundus (2004Ă, dar mi-a trecut repede: e, de fapt, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
de multe poveștile despre Viorica înainte și după spectacol. De la un anumit moment încolo, am început să fac colecție din poveștile Vioricăi Cortez. La Iași, în vila unor buni prieteni, la Paris, în casa de pe Boulevard Saint-Germain sau la restaurantul italienesc din colț, la Roma, pe terasa umbrită de pini a apartamentului său, la București... Mai ales la București, unde vârsta și profesia pe care mi-am ales-o mi-au dat voie să o iau la întrebări, "oficial" pe Viorica
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mâncați cel mai mult? — Mănânc orice, și roșii cu brânză, și huitres cu cea mai bună șampanie! — Care e cea mai bună șampanie? — Dragule, mie mi-au plăcut întotdeauna Cristal, Dom Perig non, Ruinart, Laurent Perrier... Sunt foarte bune. — Bucătărie italienească sau franțuzească? — Amândouă! Una pentru sănătate, alta pentru gust și rafi nament. Bucătăria franțuzească e cea mai fină din lume. Aveți un desert preferat? — Eu nu mănânc desert de peste patruzeci de ani. Îmi plăcea dulcele atât de mult, încât știam
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
38 și IAR 39, care au fost produse în serie la uzinele S.E.T. de la București. În plus, aceeași uzină I.A.R. construia sub licență avionul de bombardament italian "Savoia R 79 S". Acest avion prezenta diferențe notabile față de modelul italienesc, întrucât 80% din aparat a fost modificat de echipele de ingineri și tehnicieni de la I.A.R. Avionul era echipat cu două motoare Junkers de 1350 CP și avea o viteză maximă de 360 km/oră la 4000 m altitudine
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
să fiu imediat ajutat să-mi construiesc bordeiul meu și posibilitatea de a mă încălzi. În majoritate, dacă nu chiar toți, erau îmbrăcați aproape la fel, un veston destul de gros, de culoare verzuie (mi s-a spus că este uniformă italienească de vânător de munte), pantaloni groși de țesătură plușată de culoare nisipie, bufanți, moletiere groase de culoare, de asemenea, verzuie, bocanci solizi maro și pe cap un fel de caschetă, tot verzuie, ale cărei părți laterale puteau fi lăsate în
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
mereu de colegii ei. Lucrase la spital, probabil fusese fericită în colectivul ei. Ei, fata asta descoperise instinctiv treaba cu dialectele și vor bea „la libera alegere”. Fără cea mai mică reținere po vestea, râdea și amesteca cuvinte românești cu italienești și cu cele din dialect, de nu mai înțelegeai nimic. Pentru că era dezinvoltă, nimeni nu-i critica felul de-a vorbi, toți credeau că se exprimă într-un alt dialect. I-am spus ce credeam. Mi-a răspuns: — Dă-i
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
primul care a decis să-și contrazică afirmațiile de tinerețe, și i-a trebuit o viață s-o facă). > Ignoră toate regulile în afară de cele făcute de tine însuți când scrii, și folosește-le doar când e absolut necesar. Un proverb italienesc zice: o lege făcută trebuie pe dată încălcată. > Dacă ți se ia un interviu, refuză cu încăpățânare orice afiliere, refuză să fii parte dintr-un grup, declară-ți cu emfază unicitatea, dar nu uita să anunți că nu vrei decât
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
făcut după Iubita locotenentului francez, despre modul cum filmul schimbă perspectiva textului? JF. În tinerețe am studiat serios filmul, m-am gândit mult la el. Nu-l găsesc deloc facil și lipsit de efort, nu în variantele lui franțuzești și italienești. LV. Ce preferați, cartea sau filmul? JF. Am mari îndoieli în ce privește Hollywood-ul și cred că cele mai bune filme europene vin din Franța, Germania și Italia. LV. Ce întrebare v-ați dori cel mai mult să vi se pună dar
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
2 Miniature (1935) Pilati, Mario (1903 -1938) Compozitor și pedagog italian. - Entrata alla ciaccona (1926) Pillney, Karl Hermann (1896 -1980) Violoncelist, pianist și compozitor german. - Weinachtliche Hausmusick zu 4 Händen (1952) Pirani, Eugenio (1852 -1939) Pianist și compozitor italian - Piese italienești cu caracter popular pian la 4 mâini Pozzoli, Ettore (1873 -1957) Pianist, compozitor și pedagog italian - 23 Pezzi (1948) - 10 Piccoli pezzi caratteristici (1959) Poulenc, Francis (1899-1963) Compozitor francez Vals (1919) - Cinq Impromptus Procaccini, Teresa (n. 1934) Compozitoare, organistă și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
pentru informație și m-a întrebat, cu același zîmbet amuzat dar amabil, dacă nu simt nevoia să beau o cafea. Și încă cum! Dar nu avusesem curajul să pășesc singură în barul gării! Binecuvîntate fie cafelele în general și cele italienești în special! Ceșcuțele acelea cît un degetar, a căror sorbitură te trezește din somn, din oboseală, din morți, cu biciul lor neiertător de cofeină! Sorbind dintr-un asemenea degetar, i-am mulțumit spiridușului din fața mea, că m-a scos din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
fi avut 14-15 m lungime, în fund cu o ușă pe care se intra în camera meșterului, o odaie nu prea mare, încărcată cu tot felul de lucruri, un fel de bazar. Meșterul primea reviste de artă străine, mai mult italienești, ziare, lumea lui, actori și actrițe. Câteodată se făceau și lungi jocuri de cărți. Eu dormeam acasă la părinți. Intrat în lumea aceasta, am cunoscut oameni celebri pe vremea aceea în Iași, actori cu mare vogă și alții. Atât cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
chioare. Deseori stăteau singure la masă. Paul, supraîncărcat de muncă, nu venea. Somat în câteva rânduri să divorțeze, refuzase, și, dacă se resemnaseră să-i tolereze indisciplina, stăteau cu ochii pe el. După-amiaza devreme, mergeau la cinema să vadă filme italienești, cu Alida Vali, sau franțuzești, cu Viviane Romance. Câteodată, Silvia o ducea la cumnata ei, Alice, măritată cu un neamț căruia toată lumea, chiar și soția lui îi spunea Onkel Joseph. Numele de familie al lui Onkel Joseph, cizmar de felul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]