3,582 matches
-
De pildă, dacă toți itemii formulați măsoară doar impulsivitatea, proba respectivă nu poate fi validă pentru a aprecia tendința de a încălca regulile, deoarece nu există o suprapunere între cele două concepte. Ținând cont că au fost incluși câte 15 itemi pentru fiecare domeniu de interes se poate spune că proba respectivă are validitate de conținut. Merită remarcat că acest conținut al probelor este dependent de teoriile psihologice din spatele lor. Astfel, dacă în privința tendinței de a încălca regulile existau două teorii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sunt testați de două sau mai multe ori la momente diferite, utilizând aceeași probă r Pearson Forme paralele Diferențe în conținut între două forme paralele Echivalență Participanții sunt testați în același timp cu două forme paralele ale probei r Pearson Itemi Itemii sunt eterogeni și slab saturați în conținutul dorit împărțirea în două a probei consistența internă Participanții sunt testați prin mai mulți itemi în același timp a) r corectat Spearman-Brown b) coeficientul α Cronbach Observatori Discordanțe între evaluările observatorilor Consistența
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
testați de două sau mai multe ori la momente diferite, utilizând aceeași probă r Pearson Forme paralele Diferențe în conținut între două forme paralele Echivalență Participanții sunt testați în același timp cu două forme paralele ale probei r Pearson Itemi Itemii sunt eterogeni și slab saturați în conținutul dorit împărțirea în două a probei consistența internă Participanții sunt testați prin mai mulți itemi în același timp a) r corectat Spearman-Brown b) coeficientul α Cronbach Observatori Discordanțe între evaluările observatorilor Consistența internă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
forme paralele Echivalență Participanții sunt testați în același timp cu două forme paralele ale probei r Pearson Itemi Itemii sunt eterogeni și slab saturați în conținutul dorit împărțirea în două a probei consistența internă Participanții sunt testați prin mai mulți itemi în același timp a) r corectat Spearman-Brown b) coeficientul α Cronbach Observatori Discordanțe între evaluările observatorilor Consistența internă Obținerea unor evaluări de la doi sau mai mulți observatori în același timp și pe aceeași formă r între perechi de observatori; kappa
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
se preferă alegerea probelor care au o consistență internă de peste .80, dacă nu chiar .90. Răspunzând la cea de-a doua întrebare vom aminti trei limite importante ale lui α Cronbach, și anume: Valoarea sa este dependentă de numărul de itemi ai scalei. Astfel, o probă alcătuită din cinci itemi între care există o corelație medie de .50 poate avea același α Cronbach ca o probă cu 15 itemi între care există o corelație scăzută de .15. Astfel, cu cât o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de peste .80, dacă nu chiar .90. Răspunzând la cea de-a doua întrebare vom aminti trei limite importante ale lui α Cronbach, și anume: Valoarea sa este dependentă de numărul de itemi ai scalei. Astfel, o probă alcătuită din cinci itemi între care există o corelație medie de .50 poate avea același α Cronbach ca o probă cu 15 itemi între care există o corelație scăzută de .15. Astfel, cu cât o probă are mai mulți itemi, cu atât consistența internă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lui α Cronbach, și anume: Valoarea sa este dependentă de numărul de itemi ai scalei. Astfel, o probă alcătuită din cinci itemi între care există o corelație medie de .50 poate avea același α Cronbach ca o probă cu 15 itemi între care există o corelație scăzută de .15. Astfel, cu cât o probă are mai mulți itemi, cu atât consistența internă crește, excepția fiind dată de situațiile în care itemii corelează negativ între ei, fapt întâlnit în cazul în care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
probă alcătuită din cinci itemi între care există o corelație medie de .50 poate avea același α Cronbach ca o probă cu 15 itemi între care există o corelație scăzută de .15. Astfel, cu cât o probă are mai mulți itemi, cu atât consistența internă crește, excepția fiind dată de situațiile în care itemii corelează negativ între ei, fapt întâlnit în cazul în care ei măsoară lucruri diferite. Un α Cronbach ridicat nu indică neapărat unidimensionalitatea scalei, adică consistența internă ridicată
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
poate avea același α Cronbach ca o probă cu 15 itemi între care există o corelație scăzută de .15. Astfel, cu cât o probă are mai mulți itemi, cu atât consistența internă crește, excepția fiind dată de situațiile în care itemii corelează negativ între ei, fapt întâlnit în cazul în care ei măsoară lucruri diferite. Un α Cronbach ridicat nu indică neapărat unidimensionalitatea scalei, adică consistența internă ridicată a itemilor scalei. Datorită numărului mare de itemi a unor probe, se pot
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
atât consistența internă crește, excepția fiind dată de situațiile în care itemii corelează negativ între ei, fapt întâlnit în cazul în care ei măsoară lucruri diferite. Un α Cronbach ridicat nu indică neapărat unidimensionalitatea scalei, adică consistența internă ridicată a itemilor scalei. Datorită numărului mare de itemi a unor probe, se pot obține coeficienți α Cronbach ridicați, dar care să mascheze faptul că există doi sau mai mulți factori măsurați prin proba respectivă. α Cronbach nu acoperă toată paleta fidelității unei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dată de situațiile în care itemii corelează negativ între ei, fapt întâlnit în cazul în care ei măsoară lucruri diferite. Un α Cronbach ridicat nu indică neapărat unidimensionalitatea scalei, adică consistența internă ridicată a itemilor scalei. Datorită numărului mare de itemi a unor probe, se pot obține coeficienți α Cronbach ridicați, dar care să mascheze faptul că există doi sau mai mulți factori măsurați prin proba respectivă. α Cronbach nu acoperă toată paleta fidelității unei probe, de exemplu o valoare ridicată
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
rezultatelor date de subiecți. Pentru a testa această fațetă a fidelității este nevoie de a aplica proba de cel puțin două ori, la intervale de timp diferite. Tot ceea ce arată α Cronbach este doar consistența internă a probei, adică în ce măsură itemii care stau la baza probei măsoară toți, cu intensitate aproximativ egală, constructul dorit. 5.1.2.5. Sensibilitatea testului. Chiar dacă o probă are validitate și fidelitate ridicată, cu alte cuvinte, dacă ne putem încrede că rezultatele obținute măsoară corect variabila
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în minte în procesul decizional, de alegere a răspunsurilor. În acest mod, cercetătorii aprofundează modul în care subiecții percep întrebările, tipul de strategii utilizate în selectarea răspunsurilor, dar și părerile subiecților legate de ce cred ei că se măsoară prin anumiți itemi. Problemele identificate prin acest procedeu sunt apoi eliminate. Metoda codării comportamentelor oferă o modalitate obiectivă și standardizată de a monitoriza completarea chestionarelor inițiale prin interviu de tip față în față. Prin codare se urmărește notarea tuturor devierilor ce apar în timpul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
scale descrise verbal (excelent, foarte bine, bine, slab, etc.). Pitariu (2000) face o prezentare detaliată a metodelor de apreciere a performanțelor care se bazează pe diferite proceduri de evaluare, în funcție de obiectivele urmărite. Majoritatea formularelor de evaluare conțin cel puțin un item care se referă la aprecierea performanțelor generale ale angajatului, precum și alte întrebări referitoare la diferite aspecte ale performanței. Scalele servesc cuantificării cantitative a performanțelor individuale, astfel încât numeroase studii au încercat să descopere cele mai eficiente mijloace de evaluare cantitativă a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
experții apreciază numeric (pe o scală de 5,7 sau 9 puncte) exemplele de comportamente, în funcție de eficiența pe care o presupun. În această etapă este necesar un consens ridicat al experților (identificat prin calcularea mediei și abaterii standard la fiecare item), în caz contrar comportamentul respectiv fiind eliminat. Dimensiunile rezultate sunt exprimate sub forma unor scale, ale cărei puncte sunt ancorate în exemplele comportamentale alese. Numărul dimensiunilor variază în funcție de posturi și de muncă dar, de obicei, se folosesc între șase și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pot fi dezvoltate în interiorul organizației, pe baza competențelor importante pentru organizație sau pot fi achiziționate de la consultanți specializați. Instrumentele dezvoltate în interiorul organizației se pot dovedi mai adecvate, fiind mai specifice, însă puține companii își permit acest lucru. 3. Decizia în legătură cu itemii / comportamentele care vor fi incluse în chestionar Se recomandă concentrarea pe comportamentele angajaților și nu pe trăsături generale. Experții recomandă ca itemii chestionarului să fie încadrați într-un context specific, reducându-se astfel erorile de evaluare, comportamentele evaluate derivând din
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
se pot dovedi mai adecvate, fiind mai specifice, însă puține companii își permit acest lucru. 3. Decizia în legătură cu itemii / comportamentele care vor fi incluse în chestionar Se recomandă concentrarea pe comportamentele angajaților și nu pe trăsături generale. Experții recomandă ca itemii chestionarului să fie încadrați într-un context specific, reducându-se astfel erorile de evaluare, comportamentele evaluate derivând din viziunea și valorile organizației. 4. Alegerea beneficiarilor feedback-ului În această etapă se decide grupul angajaților care vor primi feedback, participarea fiind
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
numele Studiile Universității Ohio (engl., Ohio State Studies) și Studiile Universității Michigan (engl., University of Michigan Studies). Studiile Universității Ohio au pornit de la identificarea a aproximativ 1800 de exemple specifice de comportamente de conducere, reduse mai apoi la 150 de itemi descriptivi ai funcției de conducere incluși în cadrul unui chestionar (cf. Spector, 2000). În cadrul cercetării, membrii echipelor au fost solicitați să își descrie superiorii iar șefilor li s-a cerut să se evalueze pe dimensiunile conducerii. În baza analizei factoriale a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
România numărul celor care declară că nu aparțin nici unei religii, precum și al celor neafiliați în 1993, 1997, 1999 și 2005, pentru a studia dinamica în timp a fenomenului. Credința religioasă a fost construită ca indice compozit din două categorii de itemi: unii măsurând ideologia religioasă, iar ceilalți susținerea dogmei. În prima categorie sunt incluși itemii: „Cât de importantă este religia în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 4), „Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în 1993, 1997, 1999 și 2005, pentru a studia dinamica în timp a fenomenului. Credința religioasă a fost construită ca indice compozit din două categorii de itemi: unii măsurând ideologia religioasă, iar ceilalți susținerea dogmei. În prima categorie sunt incluși itemii: „Cât de importantă este religia în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 4), „Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10) și suport pentru implicarea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
a bisericii (index construit din răspunsurile pozitive la întrebările: „Credeți sau nu că biserica oferă răspunsurile potrivite la problemele morale și nevoile individului/problemele vieții de familie/nevoile spirituale ale oamenilor/problemele sociale din țară”). În a doua categorie de itemi sunt incluși cei referitori la suportul pentru dogma religioasă (index construit din răspunsurile pozitive la întrebările: „Credeți sau nu că există Dumnezeu, Viață după moarte, Rai, Păcat, Iad”). Datele nu au permis comparații de ordin longitudinal al nivelului religiozității măsurate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Viață după moarte, Rai, Păcat, Iad”). Datele nu au permis comparații de ordin longitudinal al nivelului religiozității măsurate ca indice compozit, de aceea am folosit pentru descrierea variației în timp a nivelului de religiozitate doi indicatori compuși dintr-un singur item, indicatori care folosesc ca aproximare orientarea valorică a individului: „Cât de importantă este religia în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 4) și „Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
comportamentelor religioase. Au fost utilizați indicatori ai gradului de modernitate individuală, ai satisfacției față de situația personală, ai statusului socioeconomic, ai mediului rezidențial al persoanei. Pentru măsurarea orientării individului către tradiționalism am construit un indicator compus din răspunsurile la mai mulți itemi. Modul de construcție al indicatorului a fost diferit în 1993, 1999 și 2005, structura indicatorului fiind condiționată de itemii avuți la dispoziție în bazele de date respective. „Tradiționalism 2005”, construit ca scor factorial din răspunsurile la întrebările „În ce măsură semănați cu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ai mediului rezidențial al persoanei. Pentru măsurarea orientării individului către tradiționalism am construit un indicator compus din răspunsurile la mai mulți itemi. Modul de construcție al indicatorului a fost diferit în 1993, 1999 și 2005, structura indicatorului fiind condiționată de itemii avuți la dispoziție în bazele de date respective. „Tradiționalism 2005”, construit ca scor factorial din răspunsurile la întrebările „În ce măsură semănați cu o persoană pentru care este important: să trăiască în zone liniștite, sigure; să evite orice ar putea fi periculos
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
este reacția societății urbane românești contemporane față de scepticismul religios? Indicatori de credință ai religiozității REF Ref118800745 \h \* MERGEFORMAT Graficul 1 rezumă răspunsurile subiecților intervievați la câteva întrebări privind credința religioasă. După cum se poate observa, există o variabilitate a răspunsurilor între itemi: proporția persoanelor care cred în iad este semnificativ mai mică decât a celor care cred în existența păcatului sau a raiului. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 1. Credeți sau nu că există...? Pe de altă parte, răspunsurile subiecților la aceste întrebări
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]