2,014 matches
-
cu cai, București, 1953; Macazul, București, 1955; Din neagra țărănie, București, 1957; ed. (Lumea lumilor mele), București, 1969; Iașul nostru, Iași, 1957; Prin țara Moldovei, București, 1958; Cu dragă inimă, București, 1959; Tinerețe fără tinerețe, București, 1959; Milionarii, București, 1960; Itinerar sentimental, Iași, 1960; La fântâna cu găleată, București, 1962; Poveștile Ilenei, București, 1967; Fanteziile Ilenei, București, 1973; Satul fără țărani, București, 1974; Păsări călătoare, București, 1975; Jurnal strict confidențial, îngr. și pref. Georgeta Istrate, Iași, 1982. Repere bibliografice: Paul Georgescu
ISTRATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
decernează titlul de Scriitor al poporului (1982), este laureat al Premiului de Stat. În 1984 a fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldova. În perioada interbelică a colaborat la „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Bugeacul”, „Gazeta Basarabiei”, „Itinerar”, „Jurnalul literar”, „Convorbiri literare” ș.a. Venind dinspre publicistică, I. a publicat plachetele de versuri Blestem (1937) și Moartea vulturului (1938), vădit marcate de „experiențe barbiene” și îndeosebi de „maniera lui Arghezi”, așa cum observa G. Călinescu, dar și de marea poezie
ISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
216-217, 230-233, 360-361; Aderca, Contribuții, I, 93-99, 489-497, passim, II, 396-398; Lovinescu, Scrieri, II, 165-176, IV, 62-86, 119-121, 149-156, 206-228, V, 20-25, 421-436, VI, 27-30, 275-276, VIII, 211-216; Zarifopol, Pentru arta lit., II, 9-18, 23-27, 66-72; Dafin, Figuri, 72-75; Cioculescu, Itinerar, I, 138-141, II, 19-24, 167-172, 239-257, III, 150-154, IV, 213-221; Al. A. Philippide, „Privind viața”, ADV, 1931, 14612; Perpessicius, Opere, VII, 230-231; Șuluțiu, Scriitori, 241-244, 362-365; J. Neuman, Studiu psihanalitic al romanului „Adela”, București, 1934; G. Ibrăileanu], VR, 1936, 4-5
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
Umbra răsculatului, București, 1996. Repere bibliografice: Perpessicius, Tinerii noștri scriitori, „Flacăra roșie” (Arad), 1955, 3429; Nicolae Manolescu, „Cordovanii”, CNT, 1963, 36, 37; Eugen Simion, „Cordovanii”, GL, 1963, 39; Dumitru Micu, O epopee a satului contemporan, VR, 1963, 10; Ion Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 182-201; Râpeanu, Noi, 215-220; Regman, Confluențe, 87-91; Oprea, Mișcarea, 181-196; Mihai Ungheanu, „Eclipsă de soare”. „Fragmentarium”, LCF, 1969, 14; Gabriel Dimisianu, „Eclipsă de soare”. „Fragmentarium”, RL, 1969, 14; Teodor Tihan, „Fragmentarium”, ST, 1969, 8; Ciobanu, Panoramic, 136-144
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
text. SCRIERI: Lucian Blaga. Comentarii la o discuție filosofică, Sibiu, 1944; Inițiere în poezia lui Lucian Blaga, București, 1974; Pompiliu Constantinescu - „un Saint-Just al opiniei critice”, Iași, 1981; G. Călinescu - poet și teoretician al poeziei, București, 1982. Repere bibliografice: Cioculescu, Itinerar, II, 331-336, IV, 385-390; Mircea Zaciu, „Pompiliu Constantinescu - «un Saint-Just al opiniei critice»”, ST, 1981, 12; Cristian Moraru, „G. Călinescu - poet și teoretician al poeziei”, LCF, 1983, 16; Grigurcu, Peisaj, I, 100-103; Dicț. scriit. rom., II, 750-751. N.M.
LIVADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287841_a_289170]
-
156-163; Al. Zub, Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Bibliografie, București, 1971; Cornea, Originile, 492-493, 495, 507-508, 526-527, 570-574; Ist. filos. rom., I, 253-277; Titus Moraru, Fiziologia literară, Cluj, 1972, 105, 119, 144-148; Săndulescu, Lit. epistolară, 89-95, 230-237; Piru, Varia, I, 64-67; Cioculescu, Itinerar, I, 77-79; Cornea, Oamenii, 72-83; Maria Platon, „Dacia literară”. Destinul unei reviste. Viața unei epoci literare, Iași, 1974, passim; [M. Kogălniceanu. Acte și documente], DCM, I, 221-280; Alexandru Zub, Mihail Kogălniceanu istoric, Iași, 1974; Zaciu, Lecturi, 8-28; Al. Bistrițianu, Teorie
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
satul meu, București, 1956; Zile de iulie, București, 1956; An de școală, București, 1957; Lala, București, 1957; S-a-ntors Achim, București, 1957; Drumul trece prin pădure, pref. Cezar Drăgoi, București, 1960; Călător pe întinsul patriei, București, 1960; Balul intelectualilor, București, 1961; Itinerar neobișnuit, București, 1962; Însemnările unui învățător, București, 1963; Septembrie pe Crișuri, București, 1963; Moștenirea, București, 1964; Servieta Eleonorei, București, 1964; Salcia supărată, București, 1965; Sub cerul toamnei de atunci, București, 1965; Cuib cu viespi, București, 1966; Penumbre, București, 1969; Nu
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
GL, 1961, 24; Ion Lungu, Un roman izbutit, TR, 1961, 25; Eugen Luca, „Balul intelectualilor” sau Procesul spiritului mic-burghez, VR, 1961, 7; Nicolae Manolescu, „Zile de iulie”, CNT, 1962, 14; Virgil Ardeleanu, „Zile de iulie”, ST, 1962, 3; Dumitru Solomon, „Itinerar neobișnuit”, GL, 1962, 21; Camil Baltazar, „Însemnările unui învățător”, GL, 1963, 10; Valeriu Cristea, „Septembrie pe Crișuri”, GL, 1964, 14; Constantin Cubleșan, „Moștenirea”, TR, 1965, 10; Valeriu Cristea, „Moștenirea”, GL, 1965, 14; Ardeleanu, Însemnări, 220-224; Mircea Iorgulescu, Cronica reeditărilor. „Balul
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
mișcarea mîinii În direcția acelor de ceasornic. A. Curățarea meridianului stomacului (timp - aproximativ un minut) O altă tehnică pentru ameliorarea disconfortului dat de PMS este curățarea meridianului stomacului. În loc să eliminați energia din zona ce prezintă disconfort (prin mișcarea mîinii) urmarea itinerarului meridianului stomacului În sens invers (prima parte În irigarea meridianului) este ca și cum ați curăța o cale care păstrează energiile din corp În circulație În timpul PMS-ului. Acest lucru va relaxa imediat tot ceea ce intră În zona stomacului și reprezintă un
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
1978; Pillat, Itinerarii, 154-166; Piru, Ist. lit., 238-239; Gh. Cunescu, Pe urmele lui Gala Galaction, București, 1982; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Itinerarii prin cultură, București, 1982, 114-121; Săndulescu, Portrete, 237-243; Simuț, Diferența, 36-39; Valeriu Anania, Rotonda plopilor aprinși, București, 1983, 83-92; Cioculescu, Itinerar, IV, 233-238; Anghelescu, Vedere, 216-244; Manolescu, Teme, VI, 151-155; Gala Galaction, RRI, II, partea I, 8-50; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Iosif Sava, Muzica și literatura, II, București, 1987, 261-274; Nicolae Manolescu, Nuvelistica lui Galaction, RL, 1989, 17; Gh. Cunescu, Gala Galaction, Galați
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
Într-o strâmtoare. Evident, În limba latină, cuvântul posada nu era Posada, deci Îi aparține În Întregime lui Iorga. De atunci, istoricii se tot străduiesc să localizeze Posada, ba În munții Banatului, ba mai aproape de Curtea-de-Argeș, și Încearcă să refacă itinerarele. În orice caz, Posada s-a Încetățenit ca un toponim. Sunt multe toponime Posada, dar Posada aceea despre care vorbim, neidentificată cu precizie pe teren, a fost propusă de Nicolae Iorga. Bun. E un exemplu posibil. În alte cazuri nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
1980; Itinerarii prin cultură, București, 1982; Eminescu și romantismul german, București, 1986; Muzica și literatura (în colaborare cu Iosif Sava), I-III, București, 1986-1994; Eminescu. Viață, creație, cultură, București, 1989; Eminescu și muzica (în colaborare cu Iosif Sava), București, 1989; Itinerar cultural european, București, 2001; Alte „Pagini engleze”, București, 2001; Portrete, București, 2002. Traduceri: A. S. Makarenko, Poemul pedagogic, București, 1949 (în colaborare cu Tamara Schächter); Marianne Lange-Weinert, Marianne, București, 1961; Alan Alexander Milne, Winnie ursulețul, pref. trad., București, 1967. Repere bibliografice
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
al umanității. Concentrând mari aspirații sociale - binele, adevărul și demnitatea -, ele pot reapărea de multe ori, învestite cu semnificații noi în istoria civilizației, căci devenirea modelelor umane este doar o parte a istoriei culturii, cu acuzate finalități educaționale. După acest itinerar instructiv în spațiul culturii universale, D. revine la aria românească, evidențiind direcțiile istoriografiei de la noi - istorică, filologică, estetică, de idei ș.a. Schițând jocul permanențelor și al modelelor, autorul conchide că înclinația spiritului românesc spre sinteza umanistă, potențată de ideologia luminilor
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
idei, I-II, pref. edit., București, 2001. Repere bibliografice: George, Sfârșitul, II, 251-254; Gheorghe Grigurcu, Un critic damnat: N. Davidescu, ST, 1979, 8; Mircea Anghelescu, Felix Aderca, prozator și critic, T, 1983, 8; Ornea, Actualitatea, 129-133; Adam, Planetariu, 191-196; Cioculescu, Itinerar, V, 139-143; Z. Ornea, Un eveniment editorial, RL, 1999, 38; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 152-153; Teodor Vârgolici, Stările depresive ale lui E. Lovinescu, ALA, 2002, 605; Cornelia Ștefănescu, Repere pentru literatură, RL, 2002, 51-52; Teodor Vârgolici, E.
FERARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286983_a_288312]
-
natura funcției/atribuțiilor lor - în activitatea de informații. Beneficiind de ghizi „din interior” (așa cum o dovedește o simplă privire asupra multiplelor însărcinări și preocupări de studiu ale celor doi autori, Abram N. Shulsky și Gary J. Schmitt), cartea creează un itinerar logic și succint prin labirintul plin de mistere al unei lumi mult prea adesea neînțelese și - în România în mod cert - aproape necunoscute. Succesiunea capitolelor, care beneficiază de o bibliografie extensivă - suficientă pentru a capta pe termen lung interesul cercetătorilor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
gândirii estetice în Moldova medievală. SCRIERI: Conținut și formă în opera literară, Chișinău, 1972; Frumosul artistic și valoarea lui educativă, Chișinău, 1972; Semnificația social-estetică a literaturii, Chișinău, 1976; Imaginea artistică și procesul de creație, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Itinerar critic, Chișinău, 1973, 255-261; Mihail Dolgan, „Conținut și formă în opera literară”, RLSL, 1976, 2; V. Pâslaru, Literatura-fenomen social-estetic, „Învățământul public”, 1978, 17 ianuarie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 275. M.Dg.
MELNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288086_a_289415]
-
maiestuos-enigmaticele piramide sunt descrise în cuvinte simple de călătorul în drum spre Sahara, ale cărui tresăriri de încântare rămân departe de pragul expresivității. Mai puțin rutiniere ar fi notațiile din Ierusalim (1914), cărticică unde autorul reconstituie, fără pretenții de stil, itinerarul său de pelerin la Locurile Sfinte. Minuțios ca îndeobște, atras de detaliul care cât de cât semnifică, evlaviosul („căzui în genunchi și sărutai piatra funerară”) e cotropit, după propria spusă, și de „delicii estetice”. Ce folos, ele își pierd pulsul
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
Comitetului Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1962-1964). Laureat al Premiului de Stat (1972), a primit și titlul de Scriitor al Poporului din Republica Moldova (1982). Este prezent cu versuri și proză în revistele „Licurici”, „Armonia”, „Revista noastră”, precum și la „Pagini basarabene”, „Poetul”, „Itinerar”, „Nistru” ș.a. În versurile de început ale lui M. se simt tonalități coșbuciene și eminesciene. Îi sunt familiare, din anii de studenție, nu numai miturile naționale, ci și poezia simboliștiilor francezi Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Paul Valéry. Treptat, căutările sale
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
Negoițescu, E. Lovinescu, București, 1970; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, București, 1971; Florin Mihăilescu, E. Lovinescu și antinomiile criticii, București, 1972; E. Lovinescu interpretat de..., îngr. și introd. Florin Mihăilescu, București, 1973; Ungheanu, Pădurea, 173-184; Raicu, Structuri, 15-25; Cioculescu, Itinerar, I, 210-213, II, 286-290, V, 406-431; George, Sfârșitul, I, 134-141, II, 158-165, IV, 130-141, 148-161; Baltazar, Evocări, 107-116; Zaciu, Bivuac, 11-15; Popa, Spații, 48-64; Ungheanu, Arhipelag, 287-292; Crohmălniceanu, Literatura, III, 119-159; Negoițescu, Engrame, 189-194; Ileana Vrancea, Confruntări în critica deceniilor
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
114-118; Mihai Zamfir, Introducere în opera lui Al. Macedonski, București, 1972; Piru, Varia, I, 184-196; Ist. lit., III, 449-523; Alexandru Macedonski interpretat de..., îngr. și pref. Fănuș Băileșteanu, București, 1975; Mircea Anghelescu, Literatura română și Orientul, București, 1975, 165-173; Cioculescu, Itinerar, II, 219-225, V, 236-252; Dicț. lit. 1900, 527-534; Petrescu, Configurații, 151-155; Cheie-Pantea, Palingeneza, 54-84; Piru, Ist. lit., 248-254; Dima, Viziunea, 68-72; Modola, Dramaturgia, 115-133; Scarlat, Ist. poeziei, II, 146-155, 211-221, 249-261; Marin Beșteliu, Alexandru Macedonski și complexul modernității, Craiova, 1984
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Sibiu, 1999; Octavian Goga. Răsfrângeri în evantai, Sibiu, 2002; Caleidoscop, Sibiu, 2003. Ediții: Tudor Arghezi, Ars poetica, pref. edit., Cluj-Napoca, 1974, Poeme în proză, postfața edit., București, 1985; Octavian Goga, În împărăția firii, pref. edit., București, 2000. Repere bibliografice: Cioculescu, Itinerar, II, 361-365; Ion Dur, Biruința criticului, „Saeculum”, 1995, 3-4; Mircea Tomuș, Ilie Guțan, „Rostirea românească”, 1997, 1-3; Ioan Mariș, „Critica și actul lecturii”, „Rostirea românească”, 1997, 1-3; Daniel Deleanu, La judecata criticilor, „Rostirea românească”, 1997, 1-3; Ramona Samson, „Critica și
GUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287391_a_288720]
-
Piru, Varia, I, 244-248, II, 214-217; Zaciu, Ordinea, 40-50; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile tradiției, București, 1973, 111-118; O. Goga interpretat de..., îngr. și pref. I.D. Bălan, București, 1974; Zaciu, Lecturi, 147-153; Fanache, Întâlniri, 97-115; Zaciu, Alte lecturi, 70-79, 80-93; Cioculescu, Itinerar, III, 188-192; Brădățeanu, Istoria, II, 85-88; Râpeanu, Cultură, I, 165-172; Păcurariu, Scriitori, I, 153-157; Mircea Popa, O. Goga între colectivitate și solitudine, Cluj-Napoca, 1981; Manu, Sensuri, 15-59; Iorgulescu, Ceara, 72-78; Fănuș Băileșteanu, Eseuri, București, 1982, 162-178; Săndulescu, Portrete, 187-197; Simuț
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Basarabiei de după Unire, comenta evenimentele importante sau prezenta personalitățile basarabene în simple evocări ocazionale sau în adevărate studii de istorie literară (Alexie Mateevici, C. Stere, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Prinosul Basarabiei în literatura românească ș.a.). A fost redactor la revista literară „Itinerar” (Chișinău, 1938+-1940) și a colaborat la numeroase alte periodice. Nevoit în 1940 să se stabilească la București, nu a încetat să activeze în favoarea Basarabiei, cu excepția perioadei 1950-1957, când a fost deținut în închisori și lagăre din țară și din
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
copleșitoare moșteniri culturale de familie, H. își cultivă conștiința de sine, stimulată, desigur, și de îndemnurile tatălui său, mentor nu o dată excesiv și până în cele din urmă nefericit. Chiar neterminate, fragmentare sau simple crochiuri, scrierile trasează în primul rând un itinerar intelectual ieșit din comun și o efervescență creatoare tulburătoare tocmai prin referință la viața atât de scurtă a autoarei lor, ceea ce va declanșa și va întreține mitul unei genialități cu aripile frânte tragic. Destinul pe care l-a avut H.
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
note cu caracter de jurnal, în care esențială rămâne încercarea de a desfășura un dialog cu sine însăși, cu neliniștea și întrebările fundamentale. Atotstăpânitoare aici se dovedește iubirea de viață, asumată integral, Récit d’un combat transformându-se dintr-un itinerar al morții, într-un omagiu adus vieții. SCRIERI: Zilele nu se întorc niciodată, București, 1945; ed. (Les Jours ne reviennent jamais), Paris, 1952; Întâmplări dintre amurg și noapte, București, 1946; Les Mailles du filet, Paris, 1950; ed. (Ochiurile rețelei), tr
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]